ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I“ Exemplar nr.
Nr.............din................

ALEXANDRU LAURENȚIU ANGHEL

_______________________________________________________

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA: „CRIMA ORGANIZATĂ – RISC MAJOR LA ADRESA

SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI EUROPENE. TENDINȚE ÎN
EVOLUȚIA ȘI COMBATEREA ACESTEIA,,

Conducător de doctorat:
Colonel prof. univ. dr.
Daniel DUMITRU

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în Informaţii şi Securitate Naţională

-BUCUREŞTI, 2018-
 NECLASIFICAT

CRIMA ORGANIZATĂ – RISC MAJOR LA ADRESA

SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI EUROPENE. TENDINȚE ÎN
EVOLUȚIA ȘI COMBATEREA ACESTEIA

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE ...........................................................................................5
CAPITOLUL 1. SECURITATEA NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ.....17
1.1. Evoluția conceptul de securitate din perspectiva principalelor școli de
securitate..................................................................................................................19
1.2. Palierele securității.................................................................................28
1.3. Securitatea națională ..............................................................................41
1.4. Securitatea europeană.............................................................................54
1.4.1. Securitatea europeană între trecut și prezent ..............................55
1.4.2. Securitatea europeană în viitorul previzibil. ..............................64

CAPITOLUL 2. CONCEPTUALIZAREA FENOMENULUI CRIMEI

ORGANIZATE ȘI FORMELE DE MANIFESTARE ALE ACESTUIA........73
2.1. Conceptul de crimă organizată...............................................................75
2.2. Formele de manifestare a crimei organizate...........................................85
2.2.1. Criminalitatea economico-financiară.................................................86
2.2.2. Spălarea banilor murdari....................................................................91
2.2.3. Frauda în instituțiile financiare .........................................................97
2.2.4. Traficul de droguri............................................................................100
2.2.5. Migrația ilegală.................................................................................113
2.2.6. Traficul de personae..........................................................................118
2.2.7. Criminalitatea cibernetică................................................................124
2.2.8. Mafiile...............................................................................................132
2.2.9. Traficul de monedă falsă...................................................................137
2.2.10. Traficul de autoturisme furate.........................................................142

NECLASIFICAT

Page 2 of 18
 NECLASIFICAT

2.2.11. Traficul de arme, muniție, explozivi, materiale nucleare, substanțe

radioactive și deșeuri toxice..................................................................................146
2.3. Evoluția crimei organizate ...................................................................150

CAPITOLUL 3. RISCURI, AMENINȚĂRI ȘI VULNERABILITĂȚI

LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE ȘI EUROPENE ASOCIATE
FORMELOR DE MANIFESTARE ALE CRIMEI ORGANIZATE............155
3.1. Factori economici, sociali și politici care au favorizat proliferarea crimei
organizate..............................................................................................................160
3.2. Conexiunile elementelor teroriste cu crima organizată........................163
3.3. Conexiunile corupției cu crima organizată ..........................................180

CAPITOLUL 4. TENDINȚE ÎN COMBATEREA CRIMEI

ORGANIZATE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI ÎN STATELE
MEMBRE.............................................................................................................199
4.1. Tendințe în combaterea crimei organizate pe plan mondial și în Uniunea
Europeană .............................................................................................................199
4.2. Tendințe în combaterea crimei organizate în România........................204
4.3. Tendințe în combaterea crimei organizate în alte state........................211
4.4. Cadrul juridic internațional și național pentru combaterea crimei
organizate .............................................................................................................220
4.5 Proiect de strategie privind combaterea Crimei Organizate .................226
CONCLUZII ȘI PROPUNERI................................................................245
LISTA CU ACRONIME ȘI ABREVIERI..............................................255
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................257
ANEXE.......................................................................................................264

CUVINTE CHEIE: crima organizată, securitate națională, securitate

europeană, risc major, ameninţare, vulnerabilitate, evoluția conceptului de
securitate, forme de manifestare, combaterea crimei organizate, tendințe, cadru
juridic, strategie.

NECLASIFICAT

Page 3 of 18
 NECLASIFICAT

REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT

Lucrarea de față a început cu o muncă asiduă de consultare a unui număr

mare de lucrări (a se vedea bibliografia), în perioada anilor de
documentare/cercetare științifică, pentru a culege date și informații despre unele
fapte, evenimente, fenomene, procese și despre realitatea fenomenului crimei
organizate și a riscului acestuia la adresa securității naționale și a UE. Datele
culese le-am transformat în informație și apoi în cunoaștere, respectiv într-un
amestec de experiențe, de valori, de informații contextuale legate de crimă
organizată în scopul evaluării și asimilării de noi informații utile procesului de
cercetare. Am pornit, deci, de la realitatea empirică și apoi de la cea actuală și în
final am descoperit și acceptat realitatea reală, adică transcendentală.
Mergând pe această cale, îndrumat îndeaproape de conducătorul de doctorat,
produsele cunoașterii obținute în diferitele etape de cercetare au devenit
componentele unei cunoașteri din ce în ce mai avansate. Conducătorul de doctorat
m-a ajutat, de asemenea, să depășesc stadiul de cunoaștere comună și să acced la
stadiul superior – de cunoaștere științifică a realității – printr-o muncă de
investigare sistematică și prin utilizarea metodelor de cunoaștere științifică
specifică domeniului securității. În consecință, mi-am stabilit ca obiectiv de
cercetare descrierea, explicarea și predicția crimei organizate, a riscului ei la adresa
securității naționale și europene, precum și a tendințelor în evoluția și combaterea
crimei organizate.
Am pornit de la ipoteza că fenomenul crimei organizate reprezintă un risc
major la adresa securității naționale și europene. Evident, ipoteza aceasta are
caracter de probabilitate cu privire la esența, la intercondiționarea și la cauzalitatea
faptelor și fenomenului crimei organizate. Această ipoteză este confirmată prin
conținutul tezei de față, prin conceptele și teoriile științifice expuse în continuare,
precum și prin argumentele aduse.

NECLASIFICAT

Page 4 of 18
 NECLASIFICAT

Prin cunoașterea științifică cauzală am ajuns la concluzia că în fenomenul de

crimă organizată și cel de risc major la adresa securității naționale există două
componente aflate în relație cauzală: cauza este comportamentul grupurilor de
crimă organizată, iar efectul este comportamentul unor funcționari și demnitari din
autoritățile publice care au fost corupți de reprezentanți ai crimei organizate.
Pentru descrierea conduitelor indivizilor care sunt membri ai unor grupări de
crimă organizată și a unor funcționari și demnitari corupți am utilizat cunoașterea
descriptivă, care e de asemenea un tip de cunoaștere științifică. Totodată prin
cunoaștere explicită am definit situația în care se găsește un stat agresat de
rețelele/grupurile de crimă organizată, am analizat ce fel de organizație este crima
organizată și ce face crima organizată, respectiv statul aflat într-o asemenea situație
insecuritară. Cunoașterea explicită permite instituțiilor fundamentale ale statului să
aibă un randament operațional ridicat în combaterea crimei organizate pentru a
recăpăta controlul funcționării normale a tuturor instituțiilor și în special a acelora
care trebuie să lupte împotriva crimei organizate.
Crima organizată este o amenințare pentru securitatea națională, pentru
statul de drept având impact deosebit de grav asupra drepturilor omului și
democrației, asupra economiei naționale, dezvoltării durabile și asupra societății în
general și victimelor în special și putând provoca mari daune economice și sociale.
Ea reprezintă un risc major împotriva tuturor statelor lumii deoarece are tendința
continuă de a se globaliza (internaționaliza).
Grupările infracționale ale crimei organizate transfrontaliere folosesc metode
complicate de ascundere a activităților și produselor infracțiunilor făcând apel la
TIC (tehnologia informației și comunicării). În scopul combaterii și împiedicării
acestui flagel și extinderii sale se impun unele măsuri de prevenire. La solicitarea
Consiliului de Miniștri al Uniunii Europene a fost editată Cartea Albă a crimei
organizate transfrontaliere, în luna decembrie 2014, întrucât aceasta reprezintă o
problemă de mare importanță pentru toate statele membre ale UE.
În acest document sunt cuprinse numeroase recomandări ale Consiliului
Europei în vederea definirii acelor măsuri necesare pentru a fi aplicate în domeniile

NECLASIFICAT

Page 5 of 18
 NECLASIFICAT

principale ale protecției martorilor, tehnicilor speciale utilizate în anchetă,

recuperării activelor, cooperării cu sectorul privat și întăririi cooperării
internaționale pentru contracararea rețelelor crimei organizate transfrontaliere. La
procesul elaborării Cărții Albe au participat experți ai statelor membre ale UE și
reprezentanții organelor de control din Consiliul Europei, ca specialiști cu mare
experiență în combaterea COT. De-a lungul anilor au fost semnate zeci de
convenții în Consiliul Europei în scopul adoptării unei baze comune în domeniul
cooperării pe probleme penale a tuturor statelor de pe bătrânul continent.
Convențiile privesc aspecte ale mecanismelor de cooperare și în special cele ale
extrădării, cooperării judiciare, transferului de persoane condamnate și ale formelor
de criminalitate transfrontalieră precum traficul de ființe umane, terorism și
criminalitate informatică. De asemenea, aceste convenții, multe dintre ele fiind
ratificate, au în vedere o problemă majoră privind impedimentele fragmentării
geografice ale cooperării europene.
Este necesară aplicarea eficientă a tuturor normelor din domeniul COT în
cadrul Consiliului Europei și al UE deoarece în lipsa aplicării oportune a
principalelor instrumente juridice, cooperarea europeană se blochează, la fel ca și
cooperarea internațională. Țările care fac parte din Consiliul Europei și Comitetul
European pentru Probleme Infracționale (CDPC) s-au preocupat îndeaproape de
înființarea grupului de redactare a Cărții Albe a COT care să cuprindă măsurile ce
vor fi luate de Consiliul Europei, în special acelea care nu au fost luate până în acel
moment pe plan internațional (și european). Acest grup a elaborat un set de măsuri
oportune de incriminare penală a criminalității organizate. Deși în Cartea Albă nu
sunt definite și evaluate priorități operaționale, amenințările și riscurile
criminalității organizate, totuși documentul este un instrument foarte util atât
factorilor politici, cât și specialiștilor (practicienilor) deoarece stabilește măsurile
de îmbunătățire a pedepsirii penale a crimei organizate. Crima organizată sau
criminalitatea organizată reprezintă azi un fenomen global. Dacă prin anul 2013
erau descoperite de Europol peste 3500 de grupări de crimă organizată care activau
în Uniunea Europeană cu siguranță că acum numărul acestora este mai mare. În

NECLASIFICAT

Page 6 of 18
 NECLASIFICAT

consecință estimăm că aceste grupări ale crimei organizate au evoluat în mod

diferit în raport de condițiile din fiecare stat în parte „de anumiți factori culturali,
de existența unor subculturi, neintegrate în grupurile sociale”.
Principalele surse de insecuritate la adresa României sunt, în perioada
actuală, determinate de crima organizată, conflictele etnice și religioase; unele
mișcări extremiste și tendințe revizioniste.
Instituțiile statului au ca responsabilitate fundamentală să asigure
independența și integritatea teritorială, forma constituțională democratică de
guvernare, dar și protejarea cetățenilor împotriva formelor de manifestare ale
crimei organizate, care pot afecta securitatea statului român. Analiza acestor riscuri
majore, raportate la evoluția crimei organizate și a tendințelor în combaterea
acesteia în UE și în toate statele membre, constituie o cerință obligatorie a
procesului de evaluare a securității la nivel național și european.
România trebuie să adopte poziții sau decizii comune de combatere a crimei
organizate cu ale țărilor membre din cadrul NATO și UE, precum și cu ale țărilor
membre ale ONU și OSCE, să promoveze cooperarea pe probleme penale pe scară
largă cu toate țările pentru combaterea crimei organizate.
Motivaţia alegerii temei a apărut atât datorită datelor, informațiilor și
cunoştinţelor dobândite pe parcursul celor trei ani ai studiilor de doctorat, cât şi ca
urmare a studiului individual în acest domeniu. Un alt argument al alegerii temei
este acela că România trebuie să aibă în vedere perfecționarea cooperării între
statele membre ale UE în domeniul aplicării legii pe baza unor proceduri comune
de anchetare și extrădare, dar și în cel al armonizării legislațiilor naționale cu
privire la incriminările crimei organizate.
Motivația extrinsecă s-a datorat dorinței de a înțelege direcția spre care se
îndreaptă mediul de securitate actual în condițiile în care fenomenul securității nu a
avut mereu aceeași înțelegere și a avut semnificații diferite la o epocă istorică la
alta. Pe baza analizei sistemului internațional de securitate actual, am identificat
instrumentele pe care statul român trebuie să le dezvolte pentru ca într-o situație de

NECLASIFICAT

Page 7 of 18
 NECLASIFICAT

criză majoră sau conflict, să fie în măsură să participe la soluționarea acesteia, pe

baza prevederilor dreptului internațional, împreună cu aliații săi.
Pentru a realiza obiectivele pe care le-am propus, am stabilit să abordăm în
detaliu patru direcții de cercetare, care sunt:
1. Securitatea națională și europeană;
2. Conceptualizarea fenomenului crimei organizate și formele de
manifestare ale acestuia;
3. Riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și
europene asociate formelor de manifestare ale crimei organizate;
4. Tendințe în combaterea crimei organizate în Uniunea Europeană și în
statele membre.
Prima direcție de cercetare vizează prezentarea unor repere privind
securitatea națională și europeană, în special tratarea dimensiunilor principale ale
securității, categoriile de amenințări la adresa securității, evoluției conceptului de
securitate din perspectiva principalelor școli de securitate, prezentarea definițiilor
securității și ale conceptului de securitate, celor trei ipoteze ale realismului și
principalelor ipoteze ale liberalismului, definirea palierelor securității, organizarea
pe niveluri a sistemelor de securitate și ilustrarea grafică a unui sistem de securitate
cu structură închisă, explicarea noii paradigme a securității umane, prezentarea
definițiilor crizelor, definirea securității naționale și ilustrarea ansamblului
mijloacelor și aparatelor care protejează cetățenii, explicarea teoriei păcii
democratice, prezentarea dimensiunilor (componentelor) securității și enumerarea
principalelor vulnerabilități, amenințări și riscuri la adresa securității naționale
punând accentul pe analiza principalelor aspecte ale securității României și pe
prevederile Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019
referitoare la crima organizată și formele ei de manifestare care reprezintă riscuri
majore la adresa securității naționale. Conceptul securității europene, la începutul
secolului XXI, este într-o continuă schimbare și de aceea ne-am propus să
prezentăm principalele instituții ale UE, tratatele de referință ale UE, obiectivele
strategice asumate de UE, inclusiv pentru combaterea amenințărilor de tip nou,

NECLASIFICAT

Page 8 of 18
 NECLASIFICAT

capabilitățile de apărare ale UE și să încheiem cu tendințele de evoluție a securității

europene pornind de la caracteristicile actuale ale acesteia. Privitor la cauza
erorilor deciziilor de securitate europeană, la lentoarea elaborării acestor decizii și
la inconsistența comunicării strategice, am propus o nouă paradigmă a securității
europene a cărei idee centrală este instituirea Statelor Unite ale Europei ca entitate
statală după modelul Statelor Unite ale Americii din care să facă parte state egale
în procesul decizional conform următoarelor principii: să se renunțe la sistemul de
construcție de la nivelul UE la statele membre astfel încât construcția să înceapă de
la acestea spre UE; să crească responsabilitatea statelor membre și a UE; de la
securitatea comună să se treacă la securitatea împreună.
A doua direcție de cercetare este cea care ne prezintă conceptualizarea
fenomenului crimei organizate și formele de manifestare ale acestuia, care
definește conceptul de crimă organizată, explică sintagmele „crimă organizată” și
„criminalitate organizată” pe baza diferitelor tratate, convenții și legi, factorii și
principalele cauze care determină situația și gradul de dezvoltare a crimei
organizate din orice stat, categoriile de activități ale crimei organizate, activitățile
în întregime ilegale și activitățile ilegale din cadrul celor legale,
trăsăturile/caracteristicile principale ale crimei organizate. De asemenea, ea
prezintă o clasificare a tehnicilor de fraudă fiscală și concluziile unui raport al
Europol în care se analizează dimensiunile și formele de manifestare a
criminalității economico-financiare în statele membre ale UE, menționează
aprecierile Comisiei pentru afaceri juridice cu privire la frauda fiscală care a ajuns
la aproximativ 2,5% din PIB-ul UE. Totodată analizează datele și informațiile din
literatura de specialitate cu privire la crima organizată care a exploatat cu pricepere
ambiguitățile din reglementările legislațiilor naționale, faptul că mulți funcționari
(inclusiv înalții funcționari) din domeniile economic, financiar, vamal și judiciar
sunt coruptibili și explică de ce reprezintă crima organizată și în special
criminalitatea economico-financiară o amenințare mare la adresa economiei și
securității UE; explică deosebirile dintre cele trei categorii de piețe (piețe legale,

NECLASIFICAT

Page 9 of 18
 NECLASIFICAT

piețe ilegale și piețe paralele) și modul de funcționare a piețelor ilegale, precum și

factorii destabilizatori care amenință funcționarea piețelor ilegale.
În plus explică modul în care procesul globalizării și progresele tehnologice
au creat condiții favorabile dezvoltării crimei organizate și cum a proliferat
continuu aceasta transformându-se în crimă organizată transfrontalieră, precum și
factorii care favorizează infracțiunile economico-financiare în domenii precum:
mediul afacerilor, mediul funcționarilor, mediul victimelor, mediul judiciar și
mediile de control extern al întreprinderilor/firmelor.
Această direcție de cercetare mai vizează:
- spălarea banilor murdari, exemplificată prin procesul mașinilor de spălat
rufe ale mafiei americane la începutul secolului XX și prin cele două procese
relaționate de spălare a banilor murdari și susținută de o analiză comparată de
incriminare a infracțiunii de spălare a banilor negri în câteva state (Marea Britanie,
SUA, Australia); elaborarea unei definiții proprii a acestei infracțiuni și
evidențierea principalelor metode și forme de spălare a banilor utilizate prin
intermediul băncilor;
- producția și traficul de droguri (îngăduința autorităților, inclusiv a șefilor
de state care nu iau măsuri împotriva bandelor de crimă organizată; câștigurile
fabuloase ale organizațiilor criminale; deschiderea piețelor de desfacere a
drogurilor în fostele state comuniste; zonele cenușii în care nu mai există nici o
legalitate, ci doar ilegalitatea; cartelurile, specializate în producerea și transportul
de cocaină, care negociază cu guvernele și luptă pentru a prelua puterea; invadarea
Uniunii Europene cu droguri; organizațiile internaționale abilitate să lupte
împotriva traficului și consumului de droguri, caracteristicile acestora (cocaina,
heroina, marijuana, hașiș, droguri sintetice etc.) și simptomele consumului de
droguri; suprafețele cultivate cu mac și canabis (satira); distrugerea culturilor și
laboratoarelor care produc drogurile; studiile biroului ONU privind Drogurile și
Criminalitatea);
- migrația ilegală (numărul de imigranți care trec fraudulos granițele țării
noastre și ale UE; factorii de risc pe care îi reprezintă imigrația ilegală pentru

NECLASIFICAT

Page 10 of 18
 NECLASIFICAT

securitatea României; emigrarea masivă a populației spre UE din cauza politicii

externe a Uniunii de implicare în înlăturarea de la putere a dictatorilor din Libia,
Tunisia, Egipt, Yemen, Irak și Siria și a dezvoltării de către SUA a „Primăverii
Arabe”, care a favorizat expansiunea ideologiei jihadiste);
- traficul de persoane este una dintre cele mai grave crime împotriva
umanității, care atacă libertatea omului, integritatea corporală, sănătatea și chiar
viața persoanelor (în ce constă traficul de persoane; laturile acestui fenomen;
activitățile pentru combaterea traficului de persoane; factorii care favorizează
diminuarea traficului de persoane; locurile unde sunt oferite serviciile sexuale;
tipurile rețelelor traficanților de persoane);
- criminalitatea cibernetică (oportunitățile oferite infractorilor de internet
prin intermediul căruia comit fraude fabuloase, furturi, pornografie, pedofilie etc.,
pierderile enorme, de ordinul sutelor de milioane USD pentru sute de firme
americane, cele trei ipostaze ale computerului în infracțiunile informatice,
categoriile de infracțiuni electronice și cele ale autorilor de atacuri cibernetice,
categoriile de infractori și etapele unui atac cibernetic;
- Mafiile (cele patru organizații mafiote italiene, istoricul acestora,
infracțiunile specifice, ariile de acțiune, profiturile realizate de ele, definiția Mafiei
Italiene, structura, legăturile, legile și principiile mafiote și cauzele puterii
extraordinare ale mafiilor de pe mapamond;
- traficul de monedă falsă (grupurile de traficanți care acționează în România
pentru a procura și plasa valuta falsă, încercarea și plasarea în circulație pe piața
românească a bancnotelor străine și românești false, o analiză comparativă a
numărului anual de infractori implicați în falsificarea și traficul de monedă falsă);
- furtul și traficul de autoturisme furate (marca autoturismelor furate, statele
în care se practică această infracțiune, modul cum acționează agenții rețelelor de
trafic, principalele porturi ale UE din care se „evaporă” autoturismele furate,
principalele teorii ale furturilor de autoturisme și unele acțiuni de combatere a
furturilor și traficului de autoturisme);

NECLASIFICAT

Page 11 of 18
 NECLASIFICAT

- traficul de arme, muniții, materiale nucleare, substanțe radioactive și

deșeuri toxice;
- evoluția crimei organizate (concluziile raportului strategic SOCTA al
Europol în care se precizează că acum crima organizată reprezintă o amenințare
majoră la adresa securității și prosperității UE și a statelor membre, modul în care
crima organizată a evoluat de la organizarea pe Grupări de crimă organizată la
rețeaua de crimă organizată, de la grupări etnice la asociații din diverse domenii și
state pe plan mondial, domeniile tradiționale ale crimei organizate, tendințele de
evoluție ale crimei organizate, modul în care cercetătorii percep crima organizată și
delictele de crimă organizată care sunt cunoscute în mod tradițional în UE).
A treia direcție de cercetare reprezintă centrul de greutate al tezei (împreună
cu capitolul IV) deoarece prin tratarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților
la adresa securității naționale și europene asociate formelor de manifestare ale
crimei organizate, demonstrăm corelația directă care există între riscuri, amenințări
și vulnerabilități și nivelul de încredere a cetățenilor în instituțiile statului de drept
folosind logica matematică, arătând că nivelul de încredere măsoară cu aproximație
nivelul securității în diverse domenii (contracararea amenințărilor politice specifice
situațiilor de urgență, specifice justiției etc.). Această direcție descrie cauzele
actelor de crimă organizată comise în fostele state comuniste și în special în
România, în perioada de tranziție nesfârșită spre economia de piață – economia
capitalistă, efectele negative produse de instaurarea liberei concurențe și a
competitivității, neimplicarea autorităților statului în acțiunile de reprimare a
crimei organizate și dezvoltarea rapidă și implacabilă a crimei organizate.
De asemenea, ea tratează strânsa conexiune pe care o are terorismul cu crima
organizată pentru finanțarea acțiunilor teroriste; cele cinci mari etape ale evoluției
terorismului internațional; cele patru criterii de definire a crimei organizate;
activitățile de finanțare legale, ilegale și ale „zonei gri” a terorismului, legate de
crima organizată; infracțiunile de spălare a banilor negri; obiectivele politicii
penale ale puterii legislative române privind incriminarea spălării banilor murdari;
strategia grupărilor de crimă organizată de a obține fonduri ilegale prin evaziune

NECLASIFICAT

Page 12 of 18
 NECLASIFICAT

fiscală și spălare de bani; descoperirea procentului de fraude financiare din totalul

infracțiunilor (descoperiri accidentale, prin verificări și expertize și prin verificări
făcute de manageri); situațiile nefavorabile/faptele ilegale care produc evaziunea
fiscală; aspectele privind noile tendințe ale terorismului; factorii care influențează
alegerea unor mijloace de finanțare; măsurile pentru combaterea finanțării
terorismului; secțiunile/direcțiile principale ale recomandărilor FATF; legislația
din România cu privire la combaterea terorismului (problematica prevenirii
finanțării acțiunilor terorismului și alimentării acestuia cu resurse umane și
logistice); câteva definiții ale terorismului de stat și unei definiții proprii pe care o
propunem în urma unei analize comparative.
Totodată, ultimul subcapitol descrie principalele acte infracționale comise de
organizațiile criminale, corupția prin intermediul căreia crima organizată își
realizează toate obiectivele și în special profitul și puterea, amploarea pe care a
luat-o corupția în lumea întreagă, în secolul XXI, și în special în România, prezintă
definirea corupției în dreptul penal românesc și în legile speciale, care au dat o
definiție acceptabilă din punct de vedere penal a conceptului de corupție, dar și în
alte sisteme de drept penal, deosebirile principale ale acestei definiții în alte
legislații, instituția planning-ului sistemului guvernamental american de estimare a
elementelor definitorii ale crimei organizate, trăsăturile caracteristice ale
organizațiilor criminale, datele prezentate de Poliția română cu privire la numărul
cazurilor de corupție din perioada 1996-2005, modalitățile de comitere a
infracțiunilor în sectorul financiar-bancar pe baza corupției.
Ea se încheie cu o scurtă demonstrație, bazată pe date istorice, a faptului că
România nu este cea mai coruptă țară din Europa, existând cel puțin un stat care ne
depășește cu mult din punct de vedere al fenomenului corupției.
Cea de a patra direcție de cercetare, împreună cu cea de a treia, constituie
centrul de greutate al tezei deoarece vizează tendințele în combaterea crimei
organizate în Uniunea Europeană și în statele membre printr-o analiză a tendințelor
în combaterea crimei organizate pornind de la rolul Convenției ONU de la Palermo
împotriva crimei organizate transfrontaliere asupra armonizării legislațiilor

NECLASIFICAT

Page 13 of 18
 NECLASIFICAT

naționale ale statelor UE cu privire la incriminările criminalității organizate pentru

a facilita cooperarea între statele membre în privința aplicării legii, pe baza
stabilirii unor proceduri de asistență mutuală și extrădare la nivel internațional, dar
și prin noile organisme comune de anchetare; cercetăm prevederile Convenției
referitoare la un nou concept acela de livrare supravegheată, alte tehnici de
anchetare specială cum ar fi supravegherea electronică ori alte forme/tipuri de
supraveghere, cum sunt operațiunile de infiltrare, în scopul combaterii eficace și
eficiente a modurilor de criminalitate organizată, la înființarea unor echipe de
anchetă comune pentru acele cauze care fac obiectul unor anchete, urmăriri sau
proceduri judiciare în una sau mai multe cauze și la formele pentru încurajarea
indivizilor participanți sau în calitate de participanți la grupurile infracționale să
colaboreze cu organele de anchetă pentru furnizarea de informații, evident în
schimbul unor beneficii.
De asemenea, cercetăm modul de incriminare a faptelor de crimă organizată
în vechiul și în noul cod penal românesc și de prevenire și combatere a crimei
organizate conform Legii nr. 39/2003 și Legii 508/2004 pe baza căreia s-a înființat
DIICOT. De asemenea, cercetăm tendințele în combaterea crimei organizate în alte
state și faptul că fenomenul crimei organizate se dezvoltă continuu adaptându-se
rapid la modificările legislației și la nivelele IT&C, precum și la schimbările de pe
piața liberă prin transformarea structurilor organizatorice, a strategiei de acțiune, a
tacticilor utilizate, faptul că unele state membre UE au grupat ansamblul normelor
penale de combatere a crimei organizate într-un Cod al legilor antimafia.
Mai cercetăm adoptarea unor norme separate de alte state prin reglementarea
mai multor texte pentru o aplicare generală, deci nu numai pentru infracțiunile de
crimă organizată.
Cercetăm faptul că pentru infracțiunile de crimă organizată s-au reglementat
anchete proactive, prin abandonarea teoriei răspunderii directe optându-se pentru
răspunderea indirectă pentru pedepsirea autorilor morali ai infracțiunii a căror
contribuție se poate deduce prin circumstanțe obiective. Analizăm legislațiile
Franței, Elveției și Germaniei care nu reglementează grupul infracțional organizat,

NECLASIFICAT

Page 14 of 18
 NECLASIFICAT

ca fiind o infracțiune autonomă, dar incriminează doar asocierea în scopul

săvârșirii de infracțiuni.
În unele state este incriminată și luarea unor decizii în organizație, dar și
calitatea de conducător într-o organizație, în conformitate cu teoria răspunderii
indirecte, în lipsa căreia sancționarea șefilor grupărilor infracționale ar fi aproape
imposibilă. Scopul grupărilor criminale apare în unele legislații naționale prin
existența limitei de pedeapsă, care de regulă nu este mai mică de 4 ani, sau prin
menționarea limitativă a acelor infracțiuni din câmpul aplicării normei penale.
Cercetăm, de asemenea, modul în care vechile proceduri penale s-au înlocuit
cu proceduri noi care măresc prerogativele organelor de anchetă în dauna
drepturilor constituționale ale cetățenilor.
În finalul acestei cercetări elaborăm un proiect de Strategie privind
combaterea crimei organizate.
Încheiem lucrarea cu o serie de concluzii și un set de propuneri și cu câteva
anexe care fac parte integrată din prezenta teză.
Lucrarea are un caracter inter și trans-disciplinar, deoarece cercetarea
cuprinde elemente din domeniile studiilor de securitate, științelor militare, istoriei,
dreptului național și internațional, sociologiei și filosofiei politice. Cercetarea de
față are în același timp un caracter teoretic, cât și aplicativ, ea deschide noi direcții
pentru analizele ulterioare din domeniu.
Elementul de noutate și originalitate al studiului este adus tocmai de
tematica cercetării în sine. În România, deși există o bogată literatură în domeniu,
problematica este tratată uneori separat de realitatea socială, juridică și politică.
Pentru a formula concluzii pertinente am plecat de la realitatea istorică și actuală ce
ne-a oferit oportunitatea de a observa evenimente și evoluțiile acestora printr-o
abordare comprehensivă a domeniului analizat.
Metodologia, metodele și tehnicile investigate utilizate pentru atingerea
obiectivelor cercetării au fost de tip calitativ și cantitativ din domeniul sociologic,
aplicabile domeniului de doctorat Informaţii şi securitate naţională.

NECLASIFICAT

Page 15 of 18
 NECLASIFICAT

Folosind metoda empirică și de cercetare nomologică am propus abordări

noi ale conceptelor de amenințare, risc și crimă organizată având ca punct de
plecare baza documentară avută la dispoziție fapt ce ne-a permis prelucrarea
informațiilor și corelarea acestora cu datele teoretice existente.
Metoda cognitiv-structurală ne-a oferit cadrul necesar optimizării
concluziilor prin structurarea informațiilor, analiza semanticii și terminologiei
utilizate în domeniul crimei organizate.
Analiza strategiilor și conceptelor în domeniul crimei organizate de UE ne-a
permis să utilizăm metoda inducției și să formulăm propuneri de dezvoltare a
structurilor naționale.
Utilizând metoda analizei am demonstrat ipoteza de cercetare, iar prin
combinarea metodelor expuse am conceptualizat problematica, am identificat
structurile naționale existente necesare combaterii crimei organizate și asigurării
securității naționale și europene și am propus direcții de dezvoltare a acestora.
Pentru elaborarea tezei de doctorat am utilizat atât tehnici de investigare
sociologică cantitative cât și calitative.
Tehnicile de cercetare cantitative au constat în culegerea de date, analizarea
documentară a conținutului și a evoluției conceptuale, iar tehnicile de cercetare
calitative ne-au ajutat să interpretăm datele și să facem deducții și inducții.
Prin tehnicile utilizate am corelat instrumentele de investigare cu ipoteza dar
și cu obiectivele propuse pentru realizarea tezei de doctorat. Baza documentară
studiată s-a formalizat prin articolele scrise în reviste de specialitate și la sesiunile
științifice la care am participat în fiecare etapă de studiu. Aceste participări
științifice mi-au oferit oportunitatea să mă încadrez în principiile admise de
cercetătorii și specialiștii din domeniu. Pentru că orice acţiune se derulează pentru
a îndeplini anumite obiective, am analizat efectele ce pot apărea ca urmare a
acţiunii riscurilor și amenințărilor legate de crima organizată.
Cu ajutorul tehnicilor și instrumentelor de cercetare am intenționat să
confirmăm pe baza obiectivelor stabilite, ipoteza de cercetare. Validarea
rezultatelor cercetării va permite o cunoaștere aprofundată a domeniului, iar

NECLASIFICAT

Page 16 of 18
 NECLASIFICAT

diseminarea acestora va permite publicului larg mai puțin familiarizat să înțeleagă

cauzele ce duc la schimbarea continuă a formelor de manifestare a crimei
organizate și mediului de securitate, dar și să cunoască tendințele în evoluția și
combaterea crimei organizate, structurile naționale și europene de securitate
existente și viitoare necesare contracarării acestui fenomen extrem de periculos.
Scopul cercetării a fost atins prin utilizarea fundamentelor epistemologice în
ceea ce privește originile, starea actuală, caracteristicile și efectele crimei
organizate asupra securității naționale și europene, a tendințelor în evoluția și
combaterea acesteia.
Rezultatele cercetării pot fi utile factorilor de conducere decidenți atât la
nivel național dar și la nivelul UE pentru dezvoltarea viitoarelor strategii de
securitate care reclamă adaptarea structurilor de securitate actuale pentru a putea
contracara efectele riscurilor crimei organizate la adresa securității naționale și
europene.
Pentru a valida ipoteza am fost obligați să baleiem între restricții și
constrângeri, cu toate că resursele bibliografice studiate au fost variate. O analiză
atentă a acestora ne-a dus la concluzia că baza documentară existentă oferă o
imagine incompletă a problematicii abordate. În ciuda acestor circumstanțe putem
afirma că rezultatele obținute pot fi utilizate în zona academică din punct de vedere
științific, dar și în zona juridică și politică oferind instrumentele necesare
decidenților politici pentru dezvoltarea sau modernizarea structurilor de combatere
a crimei organizate.
Pentru realizarea obiectivelor am structurat lucrarea de doctorat pe patru
capitole.
Pentru realizarea temei de doctorat am citat un număr mare de surse
utilizând ca bibliografie: legi şi acte normative; doctrine, regulamente sau manuale;
dicţionare şi enciclopedii; lucrări generale; lucrări ale unor autori români și străini;
reviste și Site-uri INTERNET.
În urma cercetării putem să concluzionăm că un risc major la adresa
securității este crima organizată, iar combaterea acesteia reprezintă o sarcină

NECLASIFICAT

Page 17 of 18
 NECLASIFICAT

complexă și interdependentă, ce implică responsabilități din partea tuturor

instituțiilor statului român. Pentru a putea să acționeze eficient în orice situație este
necesar ca România să realizeze un sistem de securitate, supus controlului
parlamentar, finanțat de la bugetul de stat, care să acționeze integrat pentru
realizarea securității naționale, al cărui obiectiv principal să fie crearea
capabilităților adecvate și oferirea decidenților politici și politico-militari a
alternativelor de acțiune specifice noilor tipuri de vulnerabilități, riscuri și
amenințări la adresa securității naționale și în special a amenințărilor teroriste și
crimei organizate.
Rigoarea actuală în domeniul securității obligă factorii politici să identifice
riscurile și amenințările specifice crimei organizate, tendințele în combaterea
acesteia la nivel național și european și să conceapă planuri pentru monitorizarea
permanentă a apariției și evoluției crimei organizate în spații determinate sau
aleatorii. În situația în care un risc major generat de crima organizată nu este ținut
suficient sub control se manifestă fenomenul de proliferare și expansiune a
amenințărilor crimei organizate, în mod dinamic și succesiv, ajungând la forme
care pun în pericol existența statului de drept. Acest fenomen impune dezvoltarea
unor politici sau strategii de securitate națională sau europeană, concomitent
desfășurându-se și pregătirea acțiunii de evitare sau eliminare a pericolului sau
situației create printr-o cooperare fructuoasă a tuturor statelor membre în cadrul
UE.
Într-o epocă a incertitudinilor, a evoluțiilor crimei organizate
transfrontaliere, a emergenței noilor riscuri, în contextul evoluțiilor crimei
organizate, gestionarea situației de securitate a României impune o nouă viziune
asupra securității naționale și europene.
Premisele de bază ale politicii românești trebuie să rămână neclintite, iar
prioritățile europene majore ale României și a UE trebuie consolidate.
Continuitatea în combaterea crimei organizate de către instituțiile de forță ale
României trebuie să se bazeze pe cooperarea transatlantică și europeană a politicii
românești.

NECLASIFICAT

Page 18 of 18