Sunteți pe pagina 1din 4

PSIHOLOGIE ORIENTALA –

2. spiritualizarea vietii sau materializarea spiritului? In Orient exista o varietate de psihologii


ancestrale – in comun incercarea de a descrie experienta imediata; recomanda in special meditatia pt
dezv constiintei multidmensionale. Legatura cu mentalul european (arhetipuri specifice) o
construieste Jung, tot el spunand ca oamenii fac orice pt a evita confruntarea cu Sinele. Ps. Orientale
ofera cai pt intelegerea unor experiente sau stari, genereaza noi teme, chiar metodologii pt ps
europene si americane daca sunt asimilare dozat, fara renuntarea la rationalism.

3. samanismul – generatricea arhaica a extazului. Eliade atrage atentia ca asimilarea samanismului


cu o boala mintala (cum ar fi tentati psihologii) este inacceptabila, S fiind o tehnica arhaica a
extazului, dar si mistica, magie, religie. Samanul = magician, vrajitor, medicine-man, vindecator. El e
specialistul unei transe in care sufletul paraseste corpul si intreprinde ascensiuni ceresti sau coborari
in Infern. El are acces la o zona a sacrului (Eliade), sunt recunoscuti doar dupa ce au fost initiati.
Documentele pv visele samanilor arata ca e vb de initiere, nu de halucinatii anarhice sau fabulatii.
Ohlmarks insista asupra fenomenologii psihopatalogice a shamanism. siberian, data de noptile lungi,
frig, lipsa vitaminelor specific regiunii arctice. In zona actica extazul era fenomen spontan, pe cand in
zona subarctica se provocau semitranse. Ulterior Ohlmarks a revenit, recunoscand ca S e mai
complex decat o boala mintala. Vraciul este intai de toate un bolnav care a reusit sa se vindece
singur. Putem vb de paralela boala-initiere, vraciul e vizitat de spirite, trece prin profunda depresie,
revine la viata si stapaneste spiritele. Eliade, in “Nasteri mistice” interpr haosul psihic la viitorului
saman prin “dizolvarea omului profan si nasterea unei noi personalitati”, facand analogie intre
initierile samanice si intrarea in “societatile secrete” – riturile semnif moartea si invierea. Mario
Marcier, naturalist si ecologiest vizionar: un mare S este si psiholog, echilibrat, puternic, practica
telepatia.

4. viata psihomentala in conceptia Indiana. In budism, ceea ce numim personalit se apropie de


conceptul de Sine. Yoga consid ca personalitatea um este produs al nat,sinteza a experientelor
psihomentale care incet sa mai existe in mom “trezirii”. Scopul orientalilor – depas const normale,
trecerea la const superioara calit care intelege exper transpersonale. Gandirea Indiana – 2 pozitii:
conceptie metafizia (dihotomia spirit, realit pura, imuabila- maya, iluzia,fluxul aparentelor, nascut
din const cosmica) si conceptia psihologica – geneza lumii gandurile si relatiile dintre ele. Iluziile si
limitarile produc tensiuni, frica de moarte – latente, conflictuale. Depasirea tens si eliberarea- prin
cunoastere (invataturile vedice sau filos Samkya) si meditatia. Budismul stud fact mentali care infl
karma, viitorul. Exista 7 propr mentale neutre – matricea de baza a constiintei si in ea sunt
concentrate factori sanat (+) si nesan (-). Fact mentali act simultan as mintii si corp; singurii a caror
actiune se poate obs direct: flexibilitatea, optimismul si experienta. Tipurile de personalit.sunt det
de factori mentali. Tipuri umane: persoana senzuala (fermecatoare, cuceritoare, ingrijita – variant
neg – friola, mincinoasa), antipatica (rigid, invidioasa) si nemultumita (neglij, lenesa). Exista 5 matrice
care produc stari mentale, vartejuri (ignoranta, sentim individualtatii, pasiunea, dezgust, dorinta de a
trai). In subconst – vasana=tndinte ps latent, greu de stapanit. Indienii au intuit import relatiei
subconst-const. Eliberarea – nu doar prin gnoza ci si prin depasire a personalitatii. Yoga – subconst
poate fi dominat prin asceza si cucerit prin unific starilor de constiinta.

5. Lamaismul Tibetan – calea spre iluminare. Lama in tibetana=superior, guru = maestru capabil sa
transmita invatat initiatice. Formarea unui lama pp studii arofundate in universitati monastice, initieri
successive si perioade de izolare (3ani, 3 luni si 3 zile). Intre sec XI-XIV apar multi maestri spirituali
(Elide), este epoca yoginilor si magicienilor – Marpa, Milarepa. Al 3-lea urmas al intemeietorului Scolii
Gelupa – titlul de Dalai Lama. Milarepa (se XI-XII) – mare yogin Tibetan, ascet pe culmile himalayene
a facut legamant sa nu coboare pana nu obtine starea de Trezire. El respind epracticile vechi si
scripturile budiste; conteaza doar asceza dura si descoperirea in Sine a Fiintei divine. Jung – Bardo
Thodol. La apar cartii “BT” jung a considerat ca filosofia sa este chintesenta criticii psihologiei
budiste. “manioasele” sar si “blandele” zeitati =proiectii sangsarice ale sufletului om. BT nu e un
ceremonial de inmormantare ci o invatatura a mortilor, o calauza printer fenom schimbatoare ale
vietii Bardo adica ale ceor 49 de zile de la moarte pana la urmatoarea reincarnare. Sufletul este chiar
Divinitatea straucitoare, iar Divinitatea este sufletul. Dupa Evans-Wentz cartea BT=procedeu de
initiere pt restabilirea divinitatii sufletului pierduta prin nastere. Psih constiintei la tibetani. Const
spirit – intre const universala si cea intelct-individuala. Lama Anagarika Govinda-personalitatea
individuala este o cooperare a celor 5 grupuri skandha ce corespund celor 5 faze din procesele
complete ale constiintei (contact, simtamant, prceptie, volitiune, constiinta plenara). Acumularea si
asimilarea tuturor experientelor unui trecut “immemorial” identic cu un viitor eliminat – const
universala fundamental. Const spirtuala (manas)=mediator intre c indiv si c univers. Mintea intuitive
(manas) este una cu mintea universala revelatia survine prin aband oricarui act de gandire, apare
experienta intuitive a intregii constiinte, intuirea infinitatii si unitatii a tot ce exista.

6. Budismul zen-intoarcerea la mintea originara si pura. Zen=meditatie asez in postura lui Buddha;
linistea adevarata si profunda, intoarcerea la mintea originara si pura a finite um. Satori =revelatia
adev cosmic, trezirea spir – se ajunge la adevar prin intuitie rapida. Borges spune ca este important
sa vedem budismul drept disciplina care nu permite practicarea ascetismului (acesta a fost
condamnat de Buddha) nici decaderea in libertatea vietii carnale (condamnata de Buddha). El cere sa
cugetam.

Mediatatia zen si psihanaliza. Erich Fromm, Richard de Martino au facut investigatii asupra meditatiei
zen si au analizat conditia meditative a mintii; inainte de iluminare ->extrem de perceptiva. Pentru a
continua meditatia budista zen-> perceptia sa fie continuata in toate active zilnice. Zazen=
constientizarea tacuta, pp nediferentierea subiectului de obiect. Allan watts – practicantul zen nu are
scop, priveste realitatea asa cum e ea. Zazen=sederea cu mintea vida, eliminarea perceptiilor
simturilor launtrice si periferice, o constientizare tacuta a orice se intampla sa fie aici si acum,
satori=trezirea spiritului – un fel de trezire/ilum spiritual prin care ne putem ridica pana la adev.
Cosmic.

7. sofrologia – stiinta armoniei constiintei -inspirata de yoga si de zen, sofrologia = met de studiu si
terapie pt atingerea unui echilibru personal si relaxare fizica si mentala tip zen. – intre starea de
veghe si cea de somn. Nivelul sofroliminal se atinge prin met verbale sau mentale, ritmuri musicale,
bioenergie, dif tip de masaj. Se trece prin mai multe stari de constiinta successive. In starea sofronica
filtrul constient-inc devine permeabil, subiectul percepand mesajele corpului- actiunea terapeutica
are loc la ac nivel.

8. filos chineza veche – calea intelepciunii si virtutii.

Taoismul&confucianismul – analiza comparativa. In primul sec inainte de Hristos cand budismul a


patruns in Chinaa intalnit o cultura veche de >2000 ani. Gandirea filos – pct culminant la sf dinastiei
Zhou – epoca de aur a filos chineze. Existau 2 tendinte complementare: 1. - spre social – ref la
relatiile interumane, morala, stiinda guvernarii si 2.–latura mistica – atingerea unor planuri sup ale
constiintei, iluminarea.Confucianismul=filos organizarii societatii, a bunului simt si a spiritului practice
(norme etice, sistem educational).Alchimia spirituala a taoism. Alchimia taoista a fost mentionata in
texte in sec 2 i.Hr., in principalele leacuri de viata inelungata fiind cinabrul si aurul, ele avand propr
deosebite. In alchimia launtrica insa, trupul om e privit ca un tripod inzestrat de Cer si Pamant cu yin
si yang, componentele vietii. Cand jumatatile sunt imbinate perfect apare imaginea Haosului
primordial.Prin extaz unirea cu Tao. Zhuang zi descrie etapele ce duc la unirea cu Tao prin extaz. Sub
indrumarea unui maestro, adeptul pierde constiinta trupului, perceptiile senzoriale nu mai sunt
differentiate (“aude cu ochii si vede cu urechile”), adica se afla in comuniune cu intregul. Credinta in
zborul magic era rasp in China antica. Prin calatoria spirituala se obtine simbioza cu Cosmosul. Extazul
si unirea mistica cu Tao pastreaza integritatea si puterea vietii.
Mintea umana – o picatura de roua in pajistea vietii. In filos taoista, mintea om = o oglinda ce reflect
alumina din jur, “o picat de roua in pajistea vietii”. Daca oglinda mintii este acoperita de praful gand
negative, imaginea va fi distorsionata. Claritatea mentala nu tine doar d eperceptie, ci pp
indepartarea prejudecatilor si egocentrismului si perceperea lumii prin constiinta primordial sau a
Mintii lui Tao. Un principiu al stiintei mintii este ca “obiectul perceptiei” , subiectul si perceptia insasi
repr aspect inseparabile ale aceluiasi proces. Claritatea mentala -> cand energiile sunt echilibrate;
factori imp: calmul si linistea emotionala.

9. infl gandirii orientale as psihologiei occidentale. De-a lungul timpului, psih trece de la behaviorism
(I forta) si psihanaliza (a 2-a forta), la ps umanista (3 f) care incepe sa se preocupe de misterele self-
ului si potentialul creator (self-actualization). In ultimele 2 decenii ia amploare ps transpersonala (a 4-
a forta). Multi ps din sec xx au construit teorii inspirandu-se din th orientale. Unele stari/trairi au fost
transformate in concepte in concept si met psihologice: manas (minte), prajna (intelepciune), maya
(iluzie), mantra (formula sacra), dharma (adevar), nirvana (explozia, extinctia Eului). Tehnica extazului
= numitorul comun al tuturor ps orientale. Axioma tuturor psh orientale: viata omului este continua
suferinta; Eliade scrie: a te eliberade suf. Este scopul tuturor filos sit h de meditatie indiene -salvarea
om. Lama Anagarika Govinda semnalizeaza polaritatea Occident - Orient dar spera in integrarea celor
2 poli. Ps orientale ne invata ca intelepciunea este sup gandirii rationale. Intelepciunea
suprarationala poate accepta si realiza intuitiv nemarginitul, atemporalul si infinitul. Ps occidentale se
ref la starile modif de constiinta. Orientalii considera constiinta ca fiind multimdimensionala.
Constiinta spiritual (manas) este mediator intre const universal si cea intellectual-individuala. Calea
iluminarii este calea catre implinire.

10. De la morala pasiva si pesimista a budismului la morala pozitiva si optimista a crestinismului. In


noi insine se gaseste adevarul, raspunsul la marile intrebari “cine sunt?”, “ce caut aici?”, “ce-I de
facut?”. Ultimul sfat al lui Buddha este: “fiti-va voua insiva propria facile”, iar pt Hristos imparatia nu
era nici in Ceruri, nici viitoare ci “inauntrul vostru”. Notiunea de “interior” se leaga de “exterior”, se
contopesc. Meditatia e reintegrarea Fiintei in ea insasi. Eliberarea cautata de orientali nu tb sa fie
fuga de realitate ci transformarea constienta a elementelor ce formeaza lumea noastra. La crestini,
Rugaciunea inimii cere repetarea formulei sacre similar unei mantre si a fost numita de unii “yoga
crestina”. Asceza = met de calire a spiritului, cu care oamenii pot fi ajutati. Scopul – cufundarea in
misterele vietii; viata nu e abandonata, ci cunoscuta in esenta sa.

Metoda lui Buddha si met lui Hristos. O comparatie interesanta – Vasile Andru. El arata ca met lui B –
lenta activare a unor zone din constiinta latenta -> extinderea constientului prin continuturi din
psihismul abisal. La H – pogorarea duhului – rapida activare mentala si programarea inconstientului
uman cu sugestii pozitive. H= Dumnezeu care a invatat sa devina om pentru a comunica mesajul, B –
om care a invatat sa devina Dumnezeu predand al doilea model de desavarsire. Jung i-a comparat pe
B si H prin atitudinea in fata suferintei: H recunoaste in suferinta o valoare pozitiva – e mai uman si
mai real decat B; B si-a interzis suferinta, dar prin aceasta si bucuria, fara sentim si emotii nu era cu
adev uman. Orientul abandoneaza Sinele, Crestinismul cauta salvarea Sinelui prin unirea cu
Divinitatea. Ps orientale il invata pe om calea prin care sa inlature suferinta si durerea, Crestinismul
crede ca suferinta il inalta.

11. cercet ps asupra fenom yoga. In urma cercet privind modificarile produse la nivel cognitiv si al
personalitatii de catre practicile orientale (si in special as. yoga) se confirma ipotezele privind
imbunatatirea memoriei si atentiei (fara a avea relevanta in privinta anxietatii). Ca profil de
personalit, datele cercetatorilor arata ca unele trasaturi sunt caracteristice intr-o masura mai mare
subiectilor (imaginatia, increderea in sine, spontaneitatea, independenta). Din yoga, cercetarile ps au
impumutat si adaptat th de relaxare, concentrare, prevenire si vindecare a unor maladii; - sisteme de
training ce au ca scop cresterea acuitatii senzoriale. Th yoga sunt fol si in cercetariel spatiale si
domeniul military. Youa are multe virturi, trebuie sa tinem insa seama de avertismentul lui Jung, ca
aceasta apartine unui spatiu cultural cu alte arhetipurisi ar putea fi intel gresit de europeni (alta
mentalitate, alte traditii).

12. ps orientale – izvoare pt pshihoterapiile moderne. Ps orientale -> spiritualizarea omului, iar ps
occidentale -> materializ spiritului. Marea punte ar fi complementarizarea lor intr-o singura lume
(visata de Jung). Met lui Maslow (self-actualization); scala SLP (style of living preferences – inventor d
epersonalitate); psihoterapia centrata pe client – Rogers; logoterapia (Viktor Frankl si
christaloterapia; psihoter experientiala (Whitaker, Pearls, Watson), exper. Transpersonale-Palo Alto.
O personalitate implinita ar pp complementarizarea spiritualizarii cu materializarea spiritului,
complementarizarea intuitiei cu inteligenta, meditatiei cu actiunea.