Bazele evaluarii psihologice

- formule -

1. Coeficientul alfa al lui Cronbach

- se aplică atunci când există o varietate mare de răspunsuri (NU/POSIBIL/DA).

n = numărul de itemi ai testului

2 2
𝑛 𝑆𝑡 − ∑ 𝑆𝑡 St = dispersia scorurilor totale la test
∝= ∙
𝑛−1 𝑆𝑡 2
∑ 𝑆𝑖 = suma dispersiilor scorurilor la
fiecare item

2. Formula Kuder-Richardson 20: K-R20

- se aplică atunci când itemii unui test au răspunsuri dihotomice n = numărul de itemi ai testului
(DA/NU).
St = dispersia scorurilor totale la test
2
𝑛 𝑆𝑡 − ∑ 𝑝𝑞
𝑟𝐾−𝑅 20 = ∙ ∑ 𝑝𝑞 = suma p și q unde:
𝑛−1 𝑆𝑡 2
p = frecvențele relative ale celor care
au răspuns corect la fiecare item.

q = frecvențele relative ale celor care

au răspuns incorect la fiecare item.

3. Formula 𝑹𝟐𝟏 n = numărul de itemi ai testului

- se aplică atunci când toți itemii unui test au același grad de dificultate St = dispersia scorurilor totale la test
- se aplică atunci când itemii unui test au o posibilitate dihotomică de 𝑝̅ = mediile frecvențelor relative ale
răspuns celor care au răspuns corect la fiecare
item.
𝑛 𝑆𝑡 2 − 𝑛(𝑝𝑞
̅̅̅) 𝑞̅ = mediile frecvențelor relative ale
𝑟21 = ∙
𝑛−1 𝑆𝑡 2 celor care au răspuns incorect la
fiecare item.
 Bazele evaluarii psihologice
- formule -

4. Formula înjumătățirii: 𝒓𝒉𝒉

- când se folosește metoda înjumătățirii

r = coeficientul de fidelitate pentru o
2𝑟 jumătate a testului / coeficientul de
𝑟ℎℎ = corelație calculat între cele două
1+𝑟 jumătăți ale testului.

5. Formula Spearman-Brown: 𝒓𝑺−𝑩

- atunci când numărul de itemi ai unui test se modifică (când am

coeficientul de fidelitate prea mic/prea mare). n = numărul de ori cu care a fost
modificat numărul de itemi
𝑛∙𝑟
𝑟𝑆−𝐵 = r = coeficientul de fidelitate al testului
1 + (𝑛 − 1) ∙ 𝑟 intițial

6. Eroarea standard de măsură: SEM

- se folosește pentru a afla intervalul de eroare al scorurilor unui test.

𝑆𝐷𝑡 = abaterea standard a scorurilor
obținute la test.

r = coeficientul de fidelitate al testului

𝑆𝐸𝑀 = 𝑆𝐷𝑡 √1 − 𝑟 folosit

 Scad și adun eroarea de măsură din valoarea obținută (atunci când testul măsoară IQ-ul și un
subiect obține 100, iar abaterea standard este de 2, în realitate, IQ-ul persoanei poate fi între 98
și 102).

 Atunci când subiectul se află între două clase calitative, îi mai dăm un test care să măsoare
același lucru (în cazul exemplului de mai sus, IQ-ul).