CURS 10 18.12.

2018

Neuroviroze – meningite și encefalite

1) Meningitele virale
 90% produse de enterovirusuri
 Polio, Coxsackie A, Coxsackie B, ECHO, Enterovirusuri 68-71
 10% complicații ale altor boli – oreion, rujeolă
 Hipertensiune intracraniană + iritație meningiană + inflamație
 Febră, cefalee, redoarea cefei
 + greață, vărsături, fotofobie, bradicardie
 dgn. clinic NU este etiologic
2) Encefalite
 Afectarea clară a SNC
 Nu au simptomatologie clară, față de meningite
 Determină – somnolență, obnubilare, dezorientare temporo-spațială până la comă
 Pot cauza și agitație psihomotorie, crize convulsive, tulburări sfincteriene, paralizii,
pareze de nervi cranieni

 Clasificare comă – 4 grade (de la I la IV -ireversibil)

Etiologie virală
 Meningo-encefalite
 Arbovirusuri = transmise prin artropode (insecte)
 Flavivirusuri, Togavirusuri, Bunyavirusuri
 Encefalită acută
 Herpesvirusuri – HSV1, 2, VZV, EBV, CMV
 Postinfecțioase – v. rujeolos, v. urlian, VZV, vv. gripale
 Encefalo-mielită – v. rabic, v. West Nile

Arbovirusuri
 Flaviviridae
 Febra Galbenă, Febra Denga, virusul Zika
 Encefalita St Louis, Encefalita Japoneză, v West Nile
 Togavirusuri, Bunyavirusuri
 Ciclul de viață
 Nu se transmit direct de la animale, NU sunt zoonoze
 Rezervor – adesea păsări în care se replică, animale domestice/sălbatice
 Preluare de insecta vector – incubația extrinsecă (perioada de timp necesară
pentru ca replicarea să asigure un titru suficient pentru transmiterea infecției la
vertebrate

1
 Gazda terminală (dead-end) –este accidentală; la ea viremia e insuficientă pentru
a favoriza transmiterea

Virusul West Nile (WN)

 fam Flaviviridae, ARNss(+), anvelopat
 1996 România
 Clinic
 debut cu puseu febril ușor (asem. cu boala respiratorie), cefalee, rash
 limfadenopatie
 infecție asimptomatică (poate fi rezervor)
 boală neuroinvazivă (sub 1%) - 1:150 cazuri, cu afectare neurologică
 Meningită acută, encefalită, encefalo-mielită, PFA

 Recent – epidemii de meningite și meningoencefalite cu rate înalte de mortalitate în

zona mediterană, SE Europei, SUA
Dgn. WN
 Izolare virală în culturi celulare, ideal și prin obținere de la țânțari
 Detecție de ARN – RT-PCR
 Detecție antigene virale în LCR – cu anticorpi policlonali, apoi anticorpi monoclonali

 Din ser și LCR – testare pentru IgM și IgG prin ELISA (de captură și indirect)
Emergența v. West-Nile
 Introducerea unui virus din Africa în Europa prin păsările migratoare
 Transmitere silvatică, mediată de țânțari (Culex modestus)
 Transmitere la țânțarii peridomestici (Culex pipiens) – subsoluri, bălți, ape
poluate etc.
 Importul țânțarilor viruliferi din Africa
 Noi căi de transmitere pe lângă cea mediată de vectori artropozi (întreținerea
infecției)
 Materno-fetală
 Transfuzii de sânge, plasmă, masă eritrocitară, transplant de organe
 237 cazuri in 2018 în România
 Prevenție
 Reducerea expunerii
 Inhibitori de maturație și larvicide anti-țânțari (pot supraviețui peste iarnă!!)
 Insecticide spray
 Insect repellents

2
 Virusul Zika
 fam Flaviviridae, ARNss(+), anvelopat
 Aceeași transmitere prin țânțari
 În ultimii ani – asociat cu un nr. mare de cazuri în America de Sud (Brazilia) și
America Centrală prin Aedes aegypti (țânțarul febrei galbene) și Aedes albopictus
(țânțarul tigru asiatic)
 În 2015-2016, în Brazilia, au început infecții care simulau febra galbenă, fără
colorație – febră moderată, rash, conjunctivită, dureri musculo-articulare, adenopatie
 Infecția era autolimitată (față de febra galbenă) - câteva zile
 Uneori apăreau complicații neurologice severe – Sdr Guillain-Barré
(demielinizare periferică), mielite acute
 Prin mimetism molecular (proteine ale virusului Zika seamănă cu gangliozide,
glicolipide din mielină)  are loc reacție autoimună  demielinizări periferice
 Sdr Guillain-Barré

 Transmitere materno-fetală  malformații congenitale cerebrale și oculare –

microcefalie (Epidemia din Brazilia cu v Zika a crescut incidența microcefaliei la nn
de 20 de ori față de anul precedent)
Diagnostic
 PP optim: țesut cerebral și placentar din primele trimestre de sarcină
 Izolare virală
 RT-PCR cu evidențierea genomului viral în țesutul cerebral al fătului (inițial),
eventual în lichidul amniotic

 Diagnostic serologic – IgM, IgG

Preventie
 Măsuri de protecție personală și a locuințelor
 Măsuri de mediu

 RIDL – release of insects with dominant lethality – țânțari masculi ce poartă o genă
mutantă letală  generațiile noi de țânțari nu pot atinge maturitatea
Vaccinare anti flavivirusuri
 Vaccin viu atenuat

3
  Anti febra galbenă
 Anti febra denga
 V inactivate
 Encefalita japoneză
 Encefalita de căpușe
 pentru v. Zika – nu prea a mers (Protecție completă la maimuțe nonhominoide)
 Vaccin inactivat
 Ig purificate de la maimuțe, inoculate la om asigură protecție pasivă
 VVA
 ADN recombinant
 Au început să apară țânțari din specia Aedes albopictus în România din 2014

Rabia
 Fam Rhabdoviridae, genul Lyssavirus, ARNss(-), anvelopat
 Transmitere septinevritică
 După contaminare prin mușcătură, are loc la nivelul porții de intrare o primă rundă
de replicare, apoi se leagă de receptori de Ach, urmând diseminare septinevritică
 Prodrom (2-10 zile) – febră moderată, inapetență, greață, vărsături, anxietate,
fotofobie, cefalee, tuse, hiperestezie în jurul rănii
 Ajunge în SNC (cel. Purkinje din cerebel, cornul lui Amon din hipocamp)
 NU are diseminare viremică (NU se găsește în sânge)
 Urmează sdr neurologic acut (6-12 zile) – hiperexcitabilitate (hiperaslivație,
hiperlacrimație, transpirații), anxietate, agitație, disfagie, hidrofobie (câine),
aerofobie, std. paralitic, episoade de delir
 Urmează diseminare centrifugă (pe calea SN în alte zone) – ochi, glande salivare 
crește posibilitatea de transmitere
 În final – comă, urmată de deces (abrupt, prin stop cardiac, după o perioadă
paralitică, prin insuficiență respiratorie)
 Vaccin
 VVA – Pasteur, nu se mai folosește
 Vaccin inactivat preparat pe culturi de celule diploide umane
 Administrare de IgG anti-rabice în jurul plăgii mușcate (seroprofilaxia
Babeș)
 Vaccinare animale – domestice (obligatorie) și sălbatice – VVA cu mutații și
deleții în proteina G (uz veterinar)
 Se introduce vaccin în carcase de pui, care se duc în zone sălbatice

Viroze emergente si re-emergente

 Viroze nou-apărute într-o populație – emergente

4
 Viroze ținute mult timp sub control, dar reapărute brusc – re-emergente
 Cauze
 Variabilitate virală
 Modificări de mediu (Urbanizare, modificari demografice și comportamentale)
 Modificări de gazdă
 Modificări ale microorg
 Apariția unui agent etiologic nou
 Transmitere zoonotică directă
 Adaptare după depășirea barierei de specie – HIV, prioni (agenți atipici
subvirali asemănători virusurilor - ultrafiltrabile, mici etc -, dar NU au
acic nucleic)
 Apariția mutantelor cu virulență crescută a unui agent patogen obișnuit –
enterovirusuri, West Nile

 Apariția unui recombinant al unui microorg – ex.: AH1N1

 Transmiterea zoonotică directă
 Arbovirusuri – febre hemoragice virale; Zika
 Lilieci – Paramixovirusurile Hendra, Nipah

 Lilieci – Coronavirusuri – SARS/MERS; Bornavirusuri

 Febre hemoragice virale (VHF)
 Fam Filoviridae: ARNss(-), nesegmentat, anvelopat
 Diametru mic, lungime mare
 2 virusuri
 Virusul Ebola
 Virusul Marburg
 Gazda naturală – liliecii
 Virusuri sunt stabile în mediul extern
 Stabile în medii cu concentrație proteică ridicată – sânge săptămâni la 4 oC
 Foarte rezistente în aerosoli  bioterorism (transmitere mare)
 Sensibile la pH acid, tratament cu detergenți și dezinfectanți
 Clinic – Febră + stare generală sever alterată (cefalee, vomă, anorexie, dureri
toracice și abdominale) + minimum 2 manifestări hemoragice (rash hemoragic/
purpură, epistaxis, hematemeză, hemoptizie, scaune sangvinolente)
 Aceste manifestări specifice apar în jurul zilei 10, până atunci simptomatologia
este nespecifică (dureri de cap, oboseală, febră)
 2014-2016 – epidemie de Ebola în Guinea, Sierra Leone, Liberia
 Caz index – decembrie 2013 în Meliandou, Guinea

5
  Un „vraci” infectat cu Ebola a făcut diseminarea pentru că a
murit, și din cauza practicilor funerare din acea zonă (contact
fizic cu cadavrul)  diseminare masivă
 Transmitere
 Contact direct interuman – sânge, fluide corporale
 Contact cu cadavrele în timpul pregătirilor de înmormântare
 Percutan – refolosire ace/înțepături accidentale
 Contact direct cu primate nonhumanoide infectate (mai ales Marburg)
 Sexual
 Martie 2016 – epidemie încheiată
 In 2018 – în Republica democratică Congo, au apărut cazuri, aproape 400
până la sf. lui nov., cu mortalitate peste 50%
 1976 – 2 epidemii în Africa
 După secvențiere genică – 4 subspecii
 Zair - letalitate 90%
 Sudan - letalitate 50%
 Coasta de Fildeș
 Reston
 Preventie
 Dg timpuriu
 Izolare și îngrijire pacienți
 Incinerare/înmormantare sigură
 Măsuri pentru controlul infecției
 Identificarea contacților
 Vaccinul Ebola – recombinant
 Pe o structura de virus al stomatitei veziculare (virus animal, nu e
patogen pt. om) se inoculează proteine Ebola
 S-a introdus de WHO fără aprobare FDA

 Se practică vaccinare în inel– vaccinezi contacții și contacții contacților

VHF Marburg
 Infecție în Marburg, Frankfurt, Iugoslavia la tehnicienii și laboranții care au lucrat cu
tulpini Vero infectate
 Provenită din Uganda

 Fatalitate de 23%
Coronavirusuri
 De obicei dădeau infecții respiratorii minore
 În 2003 – a apărut un coronavirus care a dat SARS

6
 Fam Coronaviridae: ARNss(+), anvelopat
 S-a facut secvențiere genică
 Gazda naturală – liliac
 Transmiterea la om s-a făcut prin zibetă (un mic mamifer care a fost și animal de
companie și aliment exotic)
 Transmitere interpersonală prin picături Flugge, particule aerosolizate, obiecte
contaminate (inclusiv mâini)
 În 2012 – alt coronavirus în Arabia Saudită (MERS CoV)
 La pacienți cu pneumonie acută asociată cu infecție pe cale aeriană
 Animal de origine – probabil liliac
 Nu se transmite interuman
 Receptorul pt MERS CoV – Dipeptidil peptidaza 4

 Paramixovirusuri noi
 V Hendra
 Simptomatologie severă respiratorie, semne de meningoencefalită
 Contact direct cu cai de rasă, transmitere prin secreții respiratorii
 V Nipah
 Epidemie de encefalită
 De la porci
 Bornavirusuri – fam Bornaviridae, Gen Bornavirus: ARNss(-), sferic și anvelopat
 Nu dadea infecții la om
 A aparut în Germania la vârstnici care aveau crescătorii de veverițe
 Encefalită progresivă, meningoencefalită

Boli infecțioase reemegente

 Rujeolă - Paramyxoviridae