Realizarea de amestecuri furajere pentru hrana gainilor ouatoare

Pentru stabilirea acestui necesar este bine sa se stie ca o gaina ouatoare are nevoie zilnic, in functie de rasa,
de 110 - 115 g de amestec la gaini usoare si mixte ouatoare (hibrizi Albo si Roso, gaini Italiene sau Gat
golas), 140 g pentru gaini mixte care au greutate vie de 2.2 - 2,6 kg (Rhode-Island, Sussex, Plymouth barat
etc.) sau 160 - 180 g de amestec pentru gaini grele (Cornish, Plymouth alb etc.).

In functie de aceste date, de numarul prevazut de pasari si de proportia in care fiecare materie prima intra in
amestec, se poate stabili necesarul pentru perioada urmatoare.
Pentru producerea amestecului furajer de ferma destinat hranirii gainilor ouatoare sunt necesare cate
minimum 2 - 4 materii prime furajere din urmatoarele grupe de furaje care trebuie prevazute obligatoriu:

- graunte de cereale, bogate in glucide (porumb, orz, sorg, grau etc.), care sa participe in amestec in
proportie de 65%;
- nutreturi bogate in proteine vegetale (mazare, tarate, seminte sau turte de floarea-soarelui, sroturi de soia
sau floarea-soarelui etc.), care pot fi folosite in proportie de 22 - 26%;
- nutreturi bogate in proteine animale (fainuri de carne sau de peste, zer sau zara etc.), care pot fi folosite in
cantitati relativ mici, chiar de numai 2 - 4%;
- nutreturi minerale in proportie de 8% din care obligatoriu 7% calciu (creta furajera, faina din cochilii de
scoici, var stins de cel putin 6 luni etc.), 0,8% sursa de fosfor (fosfat de calciu, faina de oase etc.) si
maximum 0,2% sare;
- nutreturi specifice vitaminoase, ca un zoofort A5, A6 sau A7 care se poate procura prin FNC-uri si se
introduce in proportie de 1% (continand si microelemente minerale si alte substante utile) sau preparate
farmaceutice, ca de exemplu preparatul vitaminic A, D, E, ce pot fi procurate de la farmaciile veterinare.

Toate elementele componente mentionate, uruite si bine amestecate, se pot administra in stare uscata sau ca
pasta umeda, in vase de hrana construite si amplasate astfel, incat sa nu permita risipa prin racaire sau prin
scuturare cu ciocul.
La toate acestea, pentru a completa hrana cu substante nutritive importante, trebuie sa se adauge zilnic, la
discretie (o data pe zi atat cat pasarile pot consuma la un tain) furaje verzi sau inlocuitori ale acestora, mai
ales atunci cand ne lipseste zoofortul.

Pentru furaje verzi se pot folosi cele mai diverse vegetale, plante verzi tinere, incepand cu secara, lucerna
(trifoiul), urzica, diverse alte frunze de sezon (sfecla, salcam, floarea-soarelui, resturi de varza, ceapa,
usturoi etc.).

Pentru inlocuirea furajelor verzi in perioadele de seceta si mai ales iarna se pot folosi, in acelasi timp,
urmatoarele: frunze din fan de lucerna inmuiate in apa fierbinte si amestecate in furajul umed, bostanoase si
radacinoase tocate marunt (sfecla si morcov), precum si graunte incoltite (cel mai bun este ovazul incoltit cu
coltul alb de 5 - 8 mm lungime).

In acest fel, cu asemenea amestecuri administrate cu regularitate in hrana gainilor ouatoare, bineinteles daca
se asigura si celelalte conditii, se pot atinge performante satisfacatoare in producerea de oua pe tot parcursul
anului.

  Prof. univ. dr. Mihail BALASESCU

Hranirea gainilor ouatoare cu amestec de ferma

Un amestec de ferma corect realizat poate fi mai ieftin decat nutretul combinat si chiar decat cel alcatuit din
cereale si concentrat PVM, dar pretinde mai multa munca si prezinta o serie de greutati in procurarea
diferitelor materii prime furajere.
Un exemplu de reteta pentru hranirea gainilor ouatoare poate fi urmatorul: cereale (porumb, orz, grau etc.) -
66%; srot de floarea-soarelui - 7%; srot de soia sau turte de floarea-soarelui - 18%; creta furajera (carbonat
de calciu) - 7%; fosfat dicalcic - 0,4%; sare - 0,2% si Zoofort A5 (concentrat vitaminic A5) - 1%, care poate
fi procurat prin FNC-uri. (Fabrici de Nutreturi Combinate).

In aceasta reteta se observa proportia mare de creta, care este necesara pentru formarea cojii oualor si a carei
lipsa duce la scaderea sau chiar la intreruperea ouatului.
Dat fiind ca gainile mai bune ouatoare au nevoie de mai mult calciu, este bine sa li se lase la dispozitie, intr-
un vas, o oarecare cantitate de creta, cochilii de scoici si fosfat de calciu.
De asemenea, se recomanda ca zilnic sa se administreze suplimentar verdeata tanara (tocata) sau, iarna,
morcov, frunze de fan si graunte incoltite, cu coltul alb (neinverzit) de 1-8 mm inaltime (ovaz incoltit timp
de 7 zile), nutreturi care ridica valoarea comerciala a oualor prin galbenusul lor mai frumos colorat si mai
1
gustos.
Indiferent de modul in care crescatorul s-a hotarat sa-si hraneasca pasarile trebuie sa fie convins ca va putea
sa obtina productii de oua cu adevarat mari si rentabile numai daca va asigura in nutret toate substantele
hranitoare in proportiile recomandate.

Prof. univ. dr. Mihail BALASESCU

Despre hrănirea găinilor din rasele grele
Cerinţele energetice ale raselor de carne pot fi de 400-450 Kcal/zi, valoarea mai mică fiind specifică
perioadei de vară. Acoperirea cerinţelor energetice, în condiţiile unor furaje care asigură 2750 Kcal EM/Kg,
se realizează printr-un consum de 140-170 g NC/zi pentru rasele grele.
Cerinţele de proteină pot fi acoperite de un nutreţ combinat (NC) care conţine 15-17% PB.
În prezent, pentru echilibrarea structurii furajelor combinate în funcţie de cerinţele nutritive se practică o
corelare a nivelului energetic cu conţinutul în aminoacizi.
Calitatea proteinei din hrană trebuie apreciată pe baza conţinutului în AA esenţiali, în special lizină şi
metionină + cistină. Neasigurarea acestora poate influenţa atât consumul de furaje, cât şi nivelul producţiei
şi mărimea ouălor. Un conţinut suboptim de metionină determină creşterea consumului de furaje, în schimb
în cazul lizinei atât insuficienţa cât şi excesul acesteia îl reduc.
S-a stabilit că metionina influenţează masa albuşului, iar lizina determină greutatea normală a gălbenuşului.
Cerinţele minerale. Nivelul de asigurare a calciului în NC trebuie să fie de 2,8-3,3%, pentru a putea acoperi
cerinţele zilnice. Necesarul de fosfor - pentru a asigura un raport Ca/P de 3,7/1 - poate fi satisfăcut de un
conţinut de 0,6-0,8% P al nutreţului combinat.
Caracteristicile nutritive ale acestor reţete sunt: 2750 Kcal EM/Kg, PB 15-17%, Ca 2,8-3,3%, P 0,6-0,8%,
lizină 0,76%, celuloză maxim 5%.
În structura NC pot participa: porumbul cu 50-60%, orzul şi ovăzul cu 5-8%, şroturile de floarea soarelui şi
de soia cu 10-15%, mazărea până la 25%, făina de lucernă cu 1-3%. Tărâţele pot fi utilizate doar în
proporţie de 0-5%, din cauza conţinutului în acid fitic şi al implicaţiilor acestuia în asigurarea minerală.
Alte elemente nutritive sunt furajele de origine animală şi microorganică, cu participare de până la 10-12%,
precum şi furajele minerale: sare cu 0,2-0,35%, cretă furajeră cu 6-7%, fosfaţi cu 0,5-1% şi premixul
vitamino-mineral cu 1%.
 Administrarea furajelor
Furajarea la discreţie poate determina o tendinţă de supraconsum, având drept consecinţă depunerile de
grăsime. Această tendinţă este mai accentuată la rasele grele, determinând îngrăşarea găinilor şi scăderea
producţiei de ouă. Pentru a evita acest fenomen se recomandă practicarea unei alimentaţii de tip „skip a
day”, respectiv cu o zi de post săptămânal sau prin administrarea unor furaje combinate cu nivele energetice
reduse.

PENTRU CRESCĂTORII DE GĂINI BRAHMA

Aceasta este o rasă grea cu următoarele caracteristici productive: greutatea corporală la masculi poate atinge
3,5-5 kg iar la femele - 3-4,5 kg, producţia de ouă este de 120-140 bucăţi pe an, cu o greutate medie a ouălor
de 53 g.
Folosind componente la îndemâna crescătorului, se poate realiza o reţetă de furaj combinat cu următoarea
structură: porumb 40%, grâu 10%, ovăz 5%, mazăre 22%, şrot de floarea soarelui de calitate bună 15%,
cretă furajeră 6%, fosfat monocalcic 0,8%, sare 0,2%, premix vitamino-mineral 1%.
De specificat este faptul că premixul trebuie să fie destinat găinilor ouătoare din rase grele care produc ouă
de incubaţie. Aceste componente asigură următoarele condiţii de calitate pentru furajul combinat: EM 2710
kcal/kg NC, PB 15,35%, Ca 2,63%, P 0,55%, lizină 0,64%, metionină + cistină 0,52%, celuloză 5,238%.
Brahma este o rasă rustică, având o carne foarte bună din punct de vedere calitativ şi, cel mai important, nu
îşi încetează ouatul în lunile de iarnă.

Lavinia ŞTEF, Gabriela RUSALIN