Procesul lui Horea

Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan a fost unul dintre principalele momente ale
emancipării țăranului roman. Faptul că răscoala a fost condusă de căpitani din popor denotă
inteligența tăranului roman chiar neșcolit. După prinderea celor trei căpitani și năbușirea
răscoalei aceștia sunt închiși si interogați
Horea a fost prins împreună cu Cloșca în pădurea satului Rîu Mare pe un munte în locul
numit Ciușdie de către: Nuțu Matieș, Ștefan Trif, Ion Matieș și fratele său Gheorghe, Simion
Neag și fratele său Gheorghe Nicola în afră de Gheorghe Nicola toti erau gornici. Atât Horea cât
și Closca, după ce au fost prinși au fost legați și așezați lânga foc. Au fost duși la Zlatna și apoi la
Alba-Iulia. Asupra lui a fost găsita o pușcă și o secure.
Interogarea lui Horea a început la 28 ianuarie, continuând în 31 ianuarie, apoi în 1, 4, 21,
22 si 24 februarie. Procesul a început la fel ca și cel al lui Cloșca, cu întrebari precum: de ce ai
fost prins, dacă recunoaște armele și lucrurile care au fost găsite asupra lui, cum a început
răscoala. Lui Horea i-au fost puse 118 întrebari, pe majoritatea negându-le. În proces este
consemnat numele lui real URSU NICOLA, zis și Horea, care era din Rîu Mare și avea 54 ani. La
întrebarea, de ce a fost prins, acesta răspunde că nu știe, ci doar ca este urmărit de 4 ani, de
când a fost la împărat. După aceea acestuia i s-a adus o lance de fier și o traistă, care s-au găsit
asupra lui în momentul arestării. Din traistă au fost scoase o pecete, ceara de pecetluit, un
creion, niște scrsori, pulbere și plumb. Horea spune ca lancea nu o văzut-o niciodata și că în
traista nu se aflau toate aceste obiecte, ci doar niște scrisori, care în momentul în care a fost
prins i-au fost luate de către gornici. I s-au aratat lui Horea 7 scripte, pe care acesta le
recunoaște. Printe acestea se găsește o decizie prin care Viena, la 1784, ordona ca deputații
satelor care au fost la Viena, să nu fie urmariți pâna în momentul în care cererile lor nu vor fi
rezolvate. Tot aici este menționat și faptul că toți reprezentanții romanai , veniti la Viena, să
plece acasă și să aștepte în liniște. La întrebarea pusă lui Horea, de ce a început răscoala, acesta
răspunde că, nu a a porni nici o rascoala pornita. La următoarele întrebări, puse de interogator,
raspunde numai negativ, în fata lui fiind adusi GIURA PETRUTA si ONU COSTINAS, pe care spune
ca nu-i cunoaste.
Horea este acuzat că înainte de a veni în Bucium, a fost la Roșia, și că acolo a îndemnat
locuitorii să vină la Roșia, să prade tot ce se ascundea în mine, să înfunde intrarile cu paie și să
le dea foc, ca toț care se aflau înăuntru (unguri) să moară. La aceste acuzații, Horea, spune că
nu știe nimic.
În ziua de 1 februarie, acesta este întrebat dacă știe să citescă sau să scrie, el spunând
că nu știe. Mai este înrebat dacă a primit sau a trimis scrisori în timpul răscoalei, de asemenea
raspunzând ca nu. Este confruntat cu câteva scrisori, printre care una scrisă judelui din Zam ( în
care ii cerea să-I lase pe oamenii care mergeau spre Huedin, sa cumpere bucate). Răspunde ca
nu a scris scrisoarea, ea fiind scrisă de CHENDI ALEXANDRU, la rugamintea localnicilor satului
RAUL MARE. Prin urmare Horea va fi confruntat cu declarațiile lui Alexandru Chendi.
A raspuns nu și la intrebarea, dacă Crișan a venit la Alba pentru ai cere ajutorul,
deoarece era urmărit de soldații imperiali. Horea adăugând că au venit doar niște oameni de pe
Criș, să ridice copii de prepozituri.
În urmatoarele zile de interogatoriu, Horea răspunde mai mult sau mai puțin întrebarilor
adresate de către comisie. La ultima interogare, în 24 februarie, i s-au pus ultimele 5 întrebari,
întrebari ce vor fi puse și lui Cloșca, Horea raspunzând din nou negativ, întrebari ca:
- A luat parte la rascoală? răspuns – am vorbit până acum așa cum aș fi vorbit în fața lui
Dumnezeu, n-am avut nici o parte în răscoală.
- Mai ai ceva de spus pentru dezvinovațirea ta? – Ce să spun pentru dezvinovațirea mea,
dacă nu mă știu vinovat de nimic,…
Pentru că Horea nu a mărturisit adevarul, în urma avertismentelor, și neaga toate
întrebarile, interogatoriul se incheie, doarece comisia avea destule probe împotriva lui.
Horea fiind o fire puternică, a răspuns întrebarilor astfel încât să nu-și trădeze tovarășii și să
nu-i tragă dupa el. Aceste negari au fost doar o prelungire a timpului până la decizia finala, însa
erau destul probe împotriva lor. Astfel că în data de 28 februarie 1785 atât Horea cât și Cloșca
au fost condamnați, prin Codul Penal Terezian, numit si CONSTITUTIO CRIMONALIS
THEREZIANA, la moarte, prin tragerea pe roată. Execuția a avut loc în Alba Iulia, în locul numit
La Furci.

Temă de seminar: Istorie Modernă românească

David-Coman Ioan Adrian
Anul II, Istorie