CAPITOLUL 1

Integrale duble

1.1. Noţiuni şi rezultate teoretice

Dacă D ⊂ R2 domeniu plan compact, măsurabil Jordan şi f : D → R, se
poate defini conceptul de integrabilitate Riemann bidimensională (a lui f pe D)
analog cazului unidimensional (cu diviziuni, sisteme de puncte intermediare, sume
Riemann).
Teorema 1.1.1. Orice funcţie continuă f : D → R (D ⊂ R2 domeniu plan
compact, măsurabil Jordan) este integrabilă Riemann bidimensional pe D.
Teorema 1.1.2. (Fubini). Fie ϕ, ψ : [a, b] → R funcţii continue, ϕ ≤ ψ,
D := (x, y) ∈ R2 ¯ x ∈ [a, b], ϕ(x) ≤ y ≤ ψ(x)
© ¯ ª

(a se vedea Figura 1.1.1) şi f : D → R continuă. Atunci f este Riemann integrabilă

pe D şi
 
ZZ Zb ψ(x)
Z
f (x, y)dxdy =  f (x, y)dy  dx.
 

D a ϕ(x)

Figura 1.1.1
1
2 1. INTEGRALE DUBLE

Zb ψ(x)
Z
Observaţia 1.1.3. a) Se mai utilizează scrierea dx f (x, y)dy ı̂n loc de
a ϕ(x)
 
Zb ψ(x)
Z
f (x, y)dy  dx.
 

a ϕ(x)
b) Din teorema lui Fubini rezultă
Zb Zd Zd Zb
   
ZZ
f (x, y) dxdy =  f (x, y) dy  dx =  f (x, y) dx dy,
[a,b]×[c,d] a c c a

unde f : [a, b] × [c, d] → R funcţie continuă.

c) Deasemenea, are loc următoarea formulă:
 b   d 
ZZ Z Z
g(x)h(y) dxdy =  g(x) dx ·  h(y) dy  ,
[a,b]×[c,d] a c

unde g : [a, b] → R, h : [c, d] → R funcţii continue.

Teorema 1.1.4. (Schimbarea de variabilă). Fie ∆ şi D două domenii plane
compacte, măsurabile Jordan şi
T : ∆ → D, T (u, v) = (ϕ(u, v), ψ(u, v)),
”transformare regulată de la ∆ la D”:
◦
R1) T surjectivă, injectivă pe ∆ şi continuă pe ∆;
¡◦¢ ◦
R2) T ∈ C 1 ∆ cu derivate
¯ parţiale mărginite
¯ pe ∆;
¯ ∂ϕ ∂ϕ ¯
¯
¯ ∂u (u, v) (u, v) ¯ ◦
R3) det(JT (u, v)) = ¯ ∂ψ ∂v ¯
=
6 0, (u, v) ∈ ∆.
∂ψ ¯
¯ (u, v) (u, v) ¯¯
∂u ∂v
¯
Fie f : D → R continuă pe D. Atunci
ZZ ZZ
f (x, y)dxdy = f (ϕ(u, v), ψ(u, v)) |det(JT (u, v))| dudv.
D ∆

∂(ϕ, ψ)
Observaţia 1.1.5. Determinantul det(JT (u, v)) se mai notează şi cu ,
∂(u, v)
∂(x, y)
sau chiar .
∂(u, v)
Propoziţia 1.1.6. (Proprietăţile ”transformărilor regulate”). Dacă ∆ este
domeniu plan compact, măsurabil Jordan, atunci
a) pentru δ ⊂ ∆ deschis şi conex, atunci T (δ) este deschis şi conex;
b) pentru γ ⊂ ∆ drum (drum ı̂nchis, drum simplu, drum rectificabil, drum
de clasă C 1 ), atunci T (γ) este drum (drum ı̂nchis, drum simplu, drum rectificabil,
drum de clasă C 1 ).
Observaţia 1.1.7. (”Schimbarea de variabile ı̂n coordonate polare”). Princi-
pala transformare utilizată ı̂n calculul integralelor duble pe domenii cu ”simetrie
 1.2. EXERCIŢII REZOLVATE 3

radială”, ”schimbarea ı̂n coordonate polare”, este:

T : A = [0, ∞) × [0, 2π] → R2 , T (ρ, θ) = (ρ cos θ, ρ sin θ).
(se poate considera [−π, π] ı̂n loc de [0, 2π]). Atunci T ∈ C ∞ (A), T este surjectivă,
◦
injectivă pe A = (0, ∞) × (0, 2π)) şi are jacobianul egal cu ρ, deci şi jacobianul este
◦
nenul pe A; aşadar T este o transformare regulată de la orice ∆ la D = T (∆), cu
∆ compact şi măsurabil Jordan.
Observaţia 1.1.8. Fie domeniul D ⊂ R2 compact, măsurabil Jordan.
(a) Aria lui D este ZZ
Aria(D) = dxdy.
D
(b) Masa unei plăci de forma D, de grosime neglijabilă şi de densitate de masă
ρ(x, y), precum şi coordonatele centrului de greutate G ale plăcii, sunt
ZZ
M= ρ(x, y)dxdy,
D

1
ZZ ZZ
xG = xρ(x, y)dxdy, yG = yρ(x, y)dxdy.
M
D D
(c) Momentele de inerţie ı̂n raport axele de coordonate, au expresiile
ZZ
Ix = y 2 ρ(x, y)dxdy,
D
ZZ
Iy = x2 ρ(x, y)dxdy.
D

Teorema 1.1.9. (Formula lui Green). Fie D un domeniu plan compact, mărginit
de un drum γ de clasă C 1 pe porţiuni. Dacă funcţiile P = P (x, y), Q = Q(x, y),
sunt continue şi cu derivate parţiale continue ı̂n D, atunci are loc formula
ZZ µ ¶
∂Q ∂P
Z
P dx + Qdy = − dxdy.
∂x ∂y
γ D

1.2. Exerciţii rezolvate

Exerciţiul
ZZ 1.2.1. Să se calculeze:
a) xdxdy, unde D = [−1, 1] × [0, 1].
ZDZ
b) xy 2 dxdy, unde D = [0, 1] × [0, 1].
D

Soluţie. a) Conform Observaţiei 1.1.3 c), avem

 1  1 
x2 ¯¯1 ¯1
ZZ Z Z
xdxdy =  xdx  dy  = ¯ · y ¯ = 0 · 1 = 0.
¯
2 −1 0
[−1,1]×[0,1] −1 0
4 1. INTEGRALE DUBLE

b) Analog cu a), avem

 1  1 
x2 ¯¯1 y 3 ¯¯1 1 1 1
ZZ Z Z
xy 2 dxdy =  xdx  y 2 dy  = ¯ · ¯ = · = .
2 0 3 0 2 3 6
D 0 0

¤
Exerciţiul 1.2.2. Să se calculeze:
dx dy
ZZ
a) 2 , unde D = [3, 4] × [1, 2].
(x + y)
D
ZZ 2
x dx dy
b) , unde D = [0, 1] × [0, 1].
1 + y2
ZDZ 2
x y dx dy
c) , unde D = [0, 1] × [0, 2].
1 + y2
D

Soluţie. a) Avem
Z3 Z2
dx dy 1
ZZ
2 = dx dy =
(x + y) (x + y)2
D 1 1

Z3 Z3 ³
³ 1 ¯¯y=2 ´ 1 1 ´
= dx − = + dx =
x + y y=1 x+1 x+2
¯
1 1
¯ x + 1 ¯¯4
¯
25
= ln ¯ ¯¯ = ln .
¯ ¯¯
x+2 ¯ 24
3
b) Avem
 1  1 
x2 dx dy  dy
ZZ Z Z
= x2 dx  =
1 + y2 1 + y2
D 0 0

x3 ¯¯1 ¯1 1 π π
= ¯ · arctg y ¯ = · = .
¯
3 0 0 3 4 12
c) Avem
 1  2 
x2 y dx dy  ydy
ZZ Z Z
= x2 dx  =
1 + y2 1 + y2
D 0 0

x3 ¯¯1 1 ¯2 1
= ¯ · ln(1 + y 2 )¯ = ln 5.
¯
3 0 2 0 6
¤
Exerciţiul 1.2.3. Să se calculeze:
y dx dy
ZZ
a) 3 .
(1 + x2 + y 2 ) 2
[0,1]×[0,1]
ZZ
b) xexy dxdy.
[0,2]×[0,1]
 1.2. EXERCIŢII REZOLVATE 5

Soluţie. a) Avem
Z1 Z1
y dx dy y dy
ZZ
3 = dx 3 =
(1 + x2 + y2 ) 2 (1 + x2 + y 2 ) 2
D 0 0

Z1 ¯y=1 Z1 ³
³ 1 ¯ ´ 1 1 ´
= dx = √ −√ dx =
¯
p
x2 + 2 x2 + 1
¯
1 + x2 + y 2 ¯y=0
0 0
√
1+ 3
= ln √ .
2+ 2
b) Avem
ZZ Z2 Z1 Z2 µ ¯y=1 ¶
xy xy
xe dxdy = dx xe dy = exy ¯ dx =
¯
y=0
[0,2]×[0,1] 0 0 0

Z2 ¯2
= (ex − 1) dx = (ex − x) ¯ = e2 − 3.
¯
0
0
¤
Exerciţiul 1.2.4. Să se calculeze
ZZ
I= xy dxdy,
D
( ¯ )
¯ 5 1
unde D := (x, y) ∈ R2 ¯ y 6 − x, y > .
¯
¯ 2 x

Figura 1.2.1
6 1. INTEGRALE DUBLE

1 5
Soluţie. Punctele de intersecţie ale curbelor de ecuaţie y = şi y = − x
x 2
sunt (1/2, 2) şi (2, 1/2)
( (vezi
¯ figura 1.2.1). )
¯1 5
Deoarece D = (x, y) ¯ 6 y 6 − x, x ∈ [1/2, 2] , avem:
¯
¯x 2
5 ¯ y= 52 −x
Z2 2 −x Z2
y 2 ¯¯
Z
I = dx xy dy = dx · x ¯ =
2¯ 1
1 1 1 y= x
2 x 2

Z2 "µ ¶2 # Z2 "µ ¶2 #
1 5 1 1 5 1
= dx · x −x − 2 = x − x − 2 dx =
2 2 x 2 2 x
1 1
2 2

23
= .
4
¤

Exerciţiul 1.2.5. Să se aplice formula lui Fubini pentru f : K → R,

K = (x, y) ∈ R2 | x2 + y 2 6 1, y 6 x2 , x > 0, y > 0 .
© ª

Soluţie. Domeniu K este ilustrat ı̂n figura 1.2.2.

Figura 1.2.2

Se observă că domeniul K se află ı̂n primul cadran iar intersecţia curbelor de
ecuaţie x2 + y 2 = 1 şi y = x2 se face ı̂n punctul
√ √
s 
−1 + 5 −1 + 5
 , .
2 2
 1.2. EXERCIŢII REZOLVATE 7

Este mai comod să integrăm funcţia ı̂n ordinea y, x, deoarece, chiar dacă domeniul
K este simplu ı̂n raport cu ambele axe, se scrie mai convenabil de forma
( ¯ " √ #)
¯√ p
2
−1 + 5
K = (x, y) ¯ y ≤ x ≤ 1 − y , y ∈ 0, .
¯
¯ 2

Avem √ 
√
5 2
Z1−y
−1+
ZZ Z2
 
f (x, y) dxdy = 
 f (x, y) dx
 dy.
√
K 0 y

Exerciţiul 1.2.6. Să se calculeze:

ZZ
(1 − y) dxdy,
D

unde D = { (x, y) ∈ R2 | x2 + (y − 1)2 6 1, y 6 x2 , x > 0 }.

Soluţie. Avem, din x2 + (y − 1)2 6 1, că x ∈ [−1, 1], deci x ∈ [0, 1]. Apoi,
punctele de intersecţie ale curbelor care mărginesc domeniul D sunt date de soluţiile
sistemului format cu ecuaţiile lor:
½ 2
x + (y − 1)2 = 1 y = x2
½ ½ ½
y=0 y=1
⇔ ⇔ ∨ ,
y = x2 y(y − 1) = 0 x=0 x=1
deci punctele de intersecţie sunt (0,√
0), (1, 1). √ √
Cum √x2 + (y − 1)2 6 1 ⇔ 1 − 1 − x2 6 y 6 1 + 1 − x2 , şi 1 − 1 − x2 6
x2 6 1 + 1 − x2 pentru x ∈ [0, 1], putem scrie domeniul D astfel:
p
D = { (x, y) ∈ R2 | 1 − 1 − x2 6 y 6 x2 , x ∈ [0, 1] }.
Aplicı̂nd formula de calcul a integralelor duble ca o succesiune de integrale
simple, avem:
 2

ZZ Z1 Zx
(1 − y) dxdy =  (1 − y) dy  dx =
 
√
D 0 1− 1−x2
Z1
 ¯y=x2 
1 ¯
(1 − y)2 ¯¯
=−  dx =
2 ¯ √
0 y=1− 1−x2

Z1
1
(1 − x2 )2 − (1 − x2 ) dx =
£ ¤
=−
2
0
Z1 ¯1 ¯1 
3¯ 5¯
1 1 x ¯ x ¯ 1
=− (x4 − x2 ) dx = −  ¯ − ¯  = .
2 2 5¯ 3¯ 15
0 0 0

¤
8 1. INTEGRALE DUBLE

Exerciţiul 1.2.7. Să se calculeze:

x2 y2
ZZ
3
a) x y dx dy, domeniul D fiind mărginit de curbele: + − 1 = 0 şi
9 4
D
x2 + y 2Z=Z 9.
x2 1
b) 2
dx dy, domeniul D fiind limitat de curba y = şi dreapta y = x
y x
D
pentru x ∈ [1, 2].
Soluţie. a) Domeniul este dat de D = D1 ∪ D2 , unde
½ ¾
¯ 2p p
D1 = (x, y) ¯ 9 − x2 ≤ y ≤ 9 − x2 , x ∈ [−3, 3] ,
3
½ ¾
¯ p
2
2p 2
D2 = (x, y) − 9 − x ≤ y ≤ −
¯ 9 − x , x ∈ [−3, 3] .
3
Avem: ZZ ZZ ZZ
3 3
x y dx dy = x y dx dy + x3 y dx dy,
D D1 D2
√
ZZ Z3 Z9−x2
3
x y dx dy = x3 dx y dy =
√
D1 −3 2
9−x2
3

Z3
5
= x3 (9 − x2 ) dx = 0,
18
−3
√
2
Z 9−x
−2
ZZ Z3 3

3 3
x y dx dy = x dx y dy =
√
D2 −3 − 9−x2

Z3
5
=− x3 (9 − x2 ) dx = 0.
18
−3

1
b) Curba y = este o hiperbolă echilateră. Avem
x
½ ¾
¯1
D = (x, y) ¯ ≤ y ≤ x, x ∈ [1, 2] .
x
Atunci
Z2 Zx
x2 x2
ZZ
I= dx dy = dx dy =
y2 y2
D 1 1
x

Z2
9
= (x3 − x) dx = .
4
1
 1.3. EXERCIŢII PROPUSE 9

Dacă schimbăm rolul variabilelor se poate deduce:

Z1 Z2 2 Z2 Z2 2
x x 9
I = dy 2
dx + dy 2
dx = .
y y 4
1 1 1 y
2 y

¤
Exerciţiul 1.2.8. Să se calculeze:
xy
ZZ
p dxdy,
x2 + y 2
D

unde D = { (x, y) ∈ R2 | 1 6 x2 + y 2 6 4, y 6 |x| }.

Soluţie. Fie T : A = [0, ∞) × [−π, π] ⊂ R2 → R2 , T (ρ, θ) = (ρ cos θ, ρ sin θ).
Această aplicaţie este de clasă C ∞ (A), este surjectivă, injectivă pe interiorul lui
A (= (0, ∞) × (−π, π)) şi are jacobianul egal cu ρ, deci şi jacobianul este nenul
pe interiorul lui A; astfel această aplicaţie este o transformare regulată. Aplicı̂nd
formula de schimbare de variabilă ı̂n integrala dublă, avem:
ZZ ZZ
f (x, y) dxdy = f (ρ cos θ, ρ sin θ)ρ dρdθ =
D T −1 (D)

ρ2 cos θ sin θ
ZZ
= p · ρ dρdθ =
ρ2
[1,2]×[− π π
4,4]
ZZ
= ρ2 cos θ sin θ dρdθ =
[1,2]×[− π π
4,4]
  π 
Z2

Z4
 1
= ρ2 dρ ·  cos θ sin θ dθ  = .

2
1 −π
4

1.3. Exerciţii propuse

Exerciţiul
ZZ 1.3.1. Să se calculeze:
a) ydxdy, unde D = [0, 1] × [−1, 1].
ZDZ
b) x3 y 2 dxdy, unde D = [0, 4] × [0, 3].
D

Exerciţiul 1.3.2. Să se calculeze:

dx dy
ZZ
a) 3 , unde D = [−3, 1] × [0, 2].
(x + y)
ZDZ 3
y dx dy
b) , unde D = [−1, 1] × [0, 2].
1 + x2
ZDZ
xy 2 dx dy
c) , unde D = [0, 3] × [0, 2].
1 + x2
D
10 1. INTEGRALE DUBLE

Exerciţiul 1.3.3. Să se calculeze:

x dx dy
ZZ
a) 3 .
(1 + x2 + y 2 ) 2
[0,1]×[0,1]
ZZ
b) xyexy dxdy.
[−1,2]×[0,1]

Exerciţiul 1.3.4. Să se aplice formula lui Fubini integralei

ZZ
I= f (x, y)dxdy
D
pentru următoarele domenii:
(a) D este triunghiul ABC, cu A(−2, 0), B(2, 0), C(0, 2);
(b) D este mărginit de parabola y = x2 şi de dreapta y = 3;
(c) D = {x2 + y 2 + 4x − 2y + 1 ≤ 0};
(d) D = {x2 + y 2 ≤ 4, x2 + y 2 ≥ 2y};
(e) D este limitat de dreptele y = −x, y = −2x, x = 1 şi x = 2.
Exerciţiul
ZZ 1.3.5. S ă se calculeze următoarele integrale duble:
x/y
(a) e dxdy, (D) delimitat de x = y 2 , x = 0 şi y = 1;
ZDZ
(b) x2 y 3 dxdy, (D) delimitat de y = x2 şi y 2 = x;
ZDZ
xy
(c) dxdy, D = {x2 + y 2 ≤ 1, x ≥ 0, y ≥ 0};
x2 + y2
ZDZ
(d) (x2 − y 2 )dxdy, (D) ≡ 4OAB, A(2, −2), B(2, 2);
ZDZ
(e) (xy − y 2 )1/2 dxdy, (D) ≡ 4OAB, A(10, 1), B(1, 1).
D

Exerciţiul 1.3.6. Să se efectueze schimbarea de variabile de la coordonatele

carteziene la coordonatele polare ı̂n integrala dublă
ZZ
f (x, y)dxdy
D
şi apoi integrala obţinută să se transforme ı̂n integrale iterate (cu formula lui Fu-
bini), pentru următoarele domenii D :
(a) x2 + y 2 ≤ a2 , x ≤ 0;
(b) a2 ≤ x2 + y 2 ≤ b2 ; |y| ≤ x;
(c) x2 + y 2 ≤ a2 , y ≥ 0, x ≥ y;
(d) y ≤ 1, |x| ≤ y.
ZZ p
Exerciţiul 1.3.7. Să se calculeze: 4x2 − y 2 dx dy, domeniul D fiind
D
delimitat de dreptele: y = x, y = 0, y = 1.
Exerciţiul 1.3.8. (a) Desenaţi domeniul D delimitat de curbele y 2 = 2x and
y = x.
 1.3. EXERCIŢII PROPUSE 11

(b) Aflaţi aria domeniului D.

(c) Determinaţi momentul de inerţie al lui D, pentru care se presupune că are
densitate constantă σ.
Răspuns: (b)(c) 48σ/35 = 72M/35, unde M este masa lui D.
Exerciţiul 1.3.9. Aflaţi centrul de greutate al domeniului din exerciţiul an-
terior.
4
Răspuns: x̄ = , ȳ = 1.
5
Exerciţiul
RR p 1.3.10. Să se determine
a) x2 + y 2 dxdy, unde D este dat prin x2 + y 2 ≤ a2 .
D
RR −(x2 +y2 )
b) e dxdy, unde D este dat prin x2 + y 2 ≤ a2 .
D

2 3 2
Răspuns: a) πa . b) π(1 − e−a ).
3
Exerciţiul 1.3.11. Utilizând eventual transformarea x + y = u, y = uv, să se
arate că Z 1 µZ 1−x ¶
y/x+y e−1
e dy dx = .
0 0 2
Exerciţiul 1.3.12. Să se verifice formula lui Green pentru
I
(x3 − x2 y)dx + xy 2 dy,
C
unde C este curba ce mărgineşte domeniul cuprins ı̂ntre cercurile x2 + y 2 = 4 şi
x2 + y 2 = 16.
Exerciţiul 1.3.13. (a) Să se deducă faptul că integrala
Z (2,1)
(2xy − y 4 + 3)dx + (x2 − 4xy 3 )dy
(1,0)

este independentă de drumul ce uneşte punctele (1, 0) şi (2, 1).

(b) Să se evalueze integrala de la (a).
Exerciţiul 1.3.14. Să se evalueze
Z
(2xy 3 − y 2 cos x)dx + (1 − 2y sin x − 3x2 y 2 )dy
C
de-a lungul parabolei 2x = πy 2 de la (0, 0) la (π/2, 1), apoi de-a lungul unui par-
alelogram cu vârfurile (0, 0), (3, 0), (5, 2), (2, 2).