Sunteți pe pagina 1din 69

CZU 630 (478)

R 46

Raport No ACS11526 Republica Moldova: Notă privind Politica Forestieră


19 decembrie 2014
GENDR
EUROPA ȘI ASIA CENTRALĂ

Acest raport este un produs al personalului Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Banca Mondială.
Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă obligatoriu opiniile Directorilor Exe-
cutivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea
datelor incluse în această lucrare. Hotarele, culorile, denumirile și alte informații prezentate în hărți și imagini nu
denotă părerea Băncii Mondiale asupra statutului teritorial, aprobarea sau recunoașterea unor astfel de hotare geo-
grafice.

Autori: Andrew MITCHELL (Banca Mondială, conducător de echipă, specialist superior în silvicultură), Arcadie
CAPCELEA (BM, specialist superior în domeniul mediului), Nina RINNERBERGER (BM, specialist în domeniul
schimbărilor climatice), Henry PHILLIPS (OAA, consultant superior în silvicultură), Bogdan POPA (consultant în
silvicultură) și Aurel LOZAN (consultant în silvicultură)

Traducere și adaptare din engleză: Aurel Lozan & Bogdan Popa

Materialul din această lucrare este protejat prin dreptul de autor. Copierea și/sau transmiterea unei părţi sau a materi-
alului integral fără permisiune ar putea reprezenta o încălcare a legislaţiei. Banca Internaţională pentru Reconstrucţie
și Dezvoltare/Banca Mondială încurajează diseminarea lucrărilor sale și, în mod normal, va acorda permisiunea de
a reproduce unele părţi din lucrare.

Responsabil de ediție: Mihai Papuc


Corector: Maria Cornesco
Redactor tehnic: Nina Duduciuc
Machetare computerizată: Anatol Andriţchi
Copertă: Vitalie Ichim

Întreprinderea Editorial-Poligrafică Știinţa,


str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chișinău, Republica Moldova;
tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (373 22) 73-96-27;
e-mail: prini@stiinta.asm.md; prini_stiinta@yahoo.com;
www.stiinta.asm.md

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii


Republica Moldova: Notă privind Politica Forestieră/Andrew Mitchell, Arcadie Capcelea, Nina Rinnerberger
[et al.]. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2015 (Combinatul Poligrafic). – 68 p.
ISBN 978–9975–67–892–6
630(478)

© Banca Mondială. Copyright Clearance Center, Inc., 222


Rosewood Drive, Danvers, MA 01923, MA 01923, SUA. 2015
ISBN 978-9975-67-892-6 © Întreprinderea Editorial-Poligrafică Știinţa. 2015
CUPRINS

LISTA DE TABELE .............................................................................................................................................................. vii

LISTA DE FIGURI .............................................................................................................................................................. viii

ABREVIERI ȘI ACRONIME .............................................................................................................................................. ix

SUMAR EXECUTIV ............................................................................................................................................................ xi

1. INTRODUCERE ............................................................................................................................................................... 1
1.1. Republica Moldova: sumar economic ................................................................................................................... 2

2. SILVICULTURA ............................................................................................................................................................... 4
2.1. Resursele forestiere ................................................................................................................................................... 4
2.2. Cadrul legislativ ......................................................................................................................................................... 7
2.2.1. Provocările cadrului legislativ ....................................................................................................................... 8
2.2.2. Cadrul instituţional ........................................................................................................................................ 8
2.2.3. Strategia reformei instituţionale a sectorului forestier ............................................................................... 9
2.3. Monitorizarea/cercetarea forestieră .................................................................................................................... 13
2.3.1. Inventarul Forestier Naţional ..................................................................................................................... 13
2.3.2. Cercetarea forestieră, dezvoltarea și tehnologia ....................................................................................... 13
2.4. Gestionarea forestieră ........................................................................................................................................... 14
2.4.1. Producţia lemnului ...................................................................................................................................... 14
2.4.2. Sectorul ÎMM ............................................................................................................................................... 15
2.4.3. Tăierile ilegale ............................................................................................................................................... 16
2.4.4. Energia din lemn .......................................................................................................................................... 19
2.4.5. Vânătoarea și managementul vânatului ................................................................................................. 20
2.4.6. Produsele nelemnoase ................................................................................................................................. 20
2.5. Tehnologia informaţiei și comunicaţiilor .......................................................................................................... 21
2.6. Certificarea forestieră ............................................................................................................................................ 22
2.7. Inițiativa Forest Europe ........................................................................................................................................ 22
2.8. Responsabilizarea socială ..................................................................................................................................... 22
2.9. Impactul economic al serviciilor ecosistemice forestiere ............................................................................... 23

3. RESURSELE FUNCIARE ............................................................................................................................................. 25


3.1. Descrierea generală ................................................................................................................................................ 25
3.2. Degradarea terenurilor ......................................................................................................................................... 26
3.2.1. Degradarea terenurilor și împădurirea ..................................................................................................... 27
3.2.2. Degradarea terenurilor și perdelele forestiere de protecţie .................................................................... 28
4. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ....................................................................................................................... 29
4.1. Diversitatea speciilor ............................................................................................................................................. 29
4.2. Ariile protejate ........................................................................................................................................................ 29

5. SCHIMBĂRILE CLIMATICE ..................................................................................................................................... 31


5.1. Impactul schimbărilor climatice ......................................................................................................................... 32
5.2. Impactul asupra speciilor de arbori și a ecosistemelor ................................................................................... 33
5.3. Măsuri de atenuare ................................................................................................................................................. 34

6. SUBIECTE DE ABORDAT .......................................................................................................................................... 35

7. OPORTUNITĂŢI DE COLABORARE CU BANCA MONDIALĂ ...................................................................... 40

Anexa 1. Reforma sectorului forestier și SRIFM ...................................................................................................... 42


Anexa 2. Principalele acte legislative relevante pentru domeniul silviculturii în Republica Moldova .............. 45
Anexa 3. Afectarea teritoriului de alunecări de teren ............................................................................................... 47
Anexa 4. Valoarea serviciilor ecosistemice pentru agricultură, silvicultură și turism ......................................... 48
Anexa 5. Documentele principale de politică forestieră .......................................................................................... 51

vi Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


LISTA DE TABELE

Tabelul 1. Recomandări de reforme în sectorul forestier ....................................................................................... xiv


Tabelul 2. Domeniile potenţiale de asistenţă din partea Băncii Mondiale .......................................................... xvi
Tabelul 3. Veniturile și cheltuielile Agenției Moldsilva ($ milioane) ...................................................................... 5
Tabelul 4. Angajarea în câmpul muncii la Moldsilva ................................................................................................ 6
Tabelul 5. Legislaţia UE cu referinţă la păduri și silvicultură ................................................................................... 7
Tabelul 6. Tăierile ilegale în anul 2010 și prima jumătate a anului 2011 ............................................................. 17
Tabelul 7. Consumul anual estimativ al biomasei energetice (m3) ....................................................................... 17
Tabelul 8. Dinamica principalelor specii de vânat pe terenurile gestionate de Moldsilva ................................. 20
Tabelul 9. Produsele forestiere nelemnoase recoltate de Moldsilva ..................................................................... 20
Tabelul 10. Șeptelul (mii capete) pe ani ...................................................................................................................... 26
Tabelul 11. Emisiile LULUCF (păduri și perdele forestiere de protecţie) .............................................................. 31
Tabelul 12. Impactul socioeconomic posibil al schimbărilor climatice asupra sectorului forestier ................... 33
Tabelul 13. Sumar al subiectelor de abordat .............................................................................................................. 35
Tabelul 14. Domeniile potenţiale de asistenţă din partea Băncii Mondiale .......................................................... 40

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră vii


LISTA DE FIGURI

Figura 1. Evoluția suprafețelor forestiere (mii ha) .................................................................................................... 4


Figura 2. Compoziţia pe specii în pădurile Republicii Moldova ............................................................................ 5
Figura 3. Suprafața afectată de dăunători și combaterea aeriană (mii ha) ............................................................ 6
Figura 4. Organigrama Agenției Moldsilva ............................................................................................................... 8
Figura 5. Separarea funcţiilor de gestionare, reglementare și de control în SRIFM ......................................... 10
Figura 6. Mediul de funcţionare – Moldsilva ......................................................................................................... 11
Figura 7. Creșterea anuală și volumul de tăieri (pădurile gestionate de Moldsilva) (mii m3) ......................... 15
Figura 8. Tăieri ilegale în terenurile APL, raionul Criuleni ................................................................................. 18
Figura 9. Rezoluţiile Forest Europe ......................................................................................................................... 23
Figura 10. Producţia agricolă a Republicii Moldova și valoarea pe culturi (2012) ............................................. 25
Figura 11. Degradarea terenului (eroziune activă) din cauza gestionării proaste, raionul Ștefan-Vodă .......... 26
Figura 12. Categoria de utilizare și suprafaţa terenurilor împădurite de Moldsilva
în cadrul PCM și PDSFCM ................................................................................................................................. 27
Figura 13. Parcul Naţional Orhei, un potenţial model pentru dezvoltarea comunităţilor locale și protecţia
diversităţii biologice (www.undp.org) .................................................................................................... 29
Figura 14. Contribuţia la emisiile GES pe sectoare .................................................................................................. 31
Figura 15. Degradarea lacului Beleu, Rezervația naturală Prutul de Jos, raionul Cahul ..................................... 34

viii Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


ABREVIERI ŞI ACRONIME

ACS – Agenda de cercetări strategice OAA – Organizaţia pentru Alimentaţie și Agricultură


AP – Arie protejată (FAO – Food and Agriculture Organization)
APL – Autorităţile publice locale OAA/MPC – Programul de cooperare OAA/BM
AȘM – Academia de Știinţe a Moldovei ONG – Organizaţie nonguvernamentală
BAU – (din engleză: Business as usual) Menținerea OS – Ocol silvic
practicilor curente OSC – Organizaţie a societăţii civile
BM – Banca Mondială PAS – Plan de amenajament silvic
BNS – Biroul Naţional de Statistică PCSM – Proiectul conservarea solurilor în Moldova
CCNUSC – Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiuni- PDSFCM – Proiectul dezvoltare a sectorului forestier
lor Unite privind schimbările climatice comunal în Moldova
CE – Comisia Europeană PEFC – (din engleză: Programme for the Endorse-
CEE – Comisia Economică pentru Europa ment of Forest Certification) Programul de aproba-
re a sistemelor de certificare forestieră
ENPI FLEG – (din engIeză: European neighborhood
and partnership instrument east countries (ENPI) PFN – Produse forestiere nelemnoase
forest law enforcement and governance (FLEG) II PIB – Produsul intern brut
program) Instrumentul european de vecinătate și PNUD – Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvol-
parteneriat pentru ţările estice privind guvernarea tare (United Nations Development Programme)
și aplicarea legislaţiei forestiere REIFN – Reţeaua Europeană a Inventarului Forestier
ESIC – Entitate silvică intercomunală Naţional
FFN – Fondul Forestier Naţional REN – Reţeaua ecologică naţională
FGM – Fondul Global de Mediu RS – Responsabilizarea socială
FSC – (din engleză: Forest Stewardship Council) Con- SE – Servicii ecosistemice
siliul de administrare a pădurilor SEM – (din engleză: Sustainable ecosystem manage-
GDP – Gestionarea durabilă a pădurilor ment) Gestionarea durabilă a ecosistemelor
CENUE – Comisia Economică a Naţiunilor Unite SFMI – Sistem Forestier de Management al Infor-
pentru Europa mației
GES – Gaze cu efect de seră SI – Silvicultura intensivă (specii repede crescătoare și
HG – Hotărârea Guvernului cu cicluri mici de producție)
ICAS – Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice SIG – Sistem internaţional geografic
IFN – Inventarul Forestier Naţional SNPAB – Strategia naţională și Planul de acţiune în
IUCN – (din engleză: International Union for Conser- domeniul conservării diversităţii biologice
vation of Nature) Uniunea Internaţională pentru SNMF – Sistemul naţional de monitoring forestier
Conservarea Naturii și Resurselor Naturale SPT – Strategia de parteneriat cu ţara
ÎMM – Întreprinderi mici și medii SRIFM – Strategia de reformare instituţională a secto-
ÎSS – Întreprindere de stat pentru silvicultură rului forestier din Republica Moldova
LULUCF – (în engleză: Land Use, Land-Use Change SUAP – Solvenți și utilizarea altor produse
and Forests) Utilizarea terenurilor, schimbări în SVPM – Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Re-
utilizarea terenurilor și gospodăria silvică publica Moldova
MDL – Leul moldovenesc, monedă TIC – Tehnologia informaţiei și comunicaţiior
MM – Ministerul Mediului UE – Uniunea Europeană
Moldsilva – Agenţia Moldsilva VAN – Valoarea actuală netă
MTID - Ministerul Transporturilor și Infrastructurii VAR – Volumul autorizat de recoltare
Drumurilor WWF – (din engleză: World Wildlife Fund) Fondul
NPF – Notă privind Politica Forestieră Mondial pentru Natură Sălbatică

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră ix


SUMAR EXECUTIV

(1) Moldova – notă privind politica forestieră biodiversitate și alte beneficii ecologice, cum ar fi
(NPF), elaborată de Banca Mondială, oferă nu numai protecţia solului, regimul hidrologic și sechestrarea
o opinie independentă asupra sectorului forestier din carbonului. Valoarea serviciilor ecosistemice foresti-
Republica Moldova, dar și un set de recomandări ere directe (cum ar fi lemnul, PFN) este estimată la
strategice care vor contribui la definirea obiectivelor circa 28 milioane de dolari SUA anual. În condiţiile
sectorului și la identificarea oportunităţilor ce trebuie practicilor actuale, sectorul forestier poate contribui
luate în considerare în dezvoltarea continuă a acestu- suplimentar la dezvoltarea economiei ţării cu doar
ia și implementarea Strategiei de cooperare a Băncii 0,6 milioane de dolari SUA în perioada următorilor
Mondiale cu Republica Moldova. 25 de ani. Tendinţa respectivă poate dispărea peste 27
(2) Republica Moldova are un grad relativ redus de ani din cauza erodării capacităţii ecosistemelor ca
de împădurire – circa 11% (379 000 ha) din supra- o consecinţă a schimbărilor climatice și a degradării
faţa totală a teritoriului, ceea ce este mult mai mic pădurilor. Aceasta nu ia în calcul pierderile de la alte
comparativ cu nivelul mediu european de 45%, dar servicii ecosistemice cum ar fi sechestrarea bioxidu-
este similar celui din alte ţări, cum sunt Regatul Unit lui de carbon, prevenirea poluării și a eroziunii solu-
(12%) și Danemarca (13%). Pădurile sunt amplasa- lui, precum și dezvoltarea turismului.
te preponderent în zonele deluroase, iar majoritatea (5) Gestionarea și instituţiile din sectorul fo-
acestora se află în partea centrală a ţării, un grad ceva restier. Agenţia Moldsilva este autoritatea publică
mai redus de împădurire fiind în partea de nord, iar centrală (subordonată direct Guvernului) responsa-
unul și mai redus – în cea de sud. Pădurile sunt în bilă de implementarea politicii de stat în domeniul
principal de foioase (stejarul, frasinul, carpenul, sal- silviculturii și cinegeticii. Moldsilva are atât funcţii
câmul și plopul fiind speciile cele mai importante), de gestionare, cât și de reglementare și administra-
iar plantaţiile de conifere sunt nonnative și reprezintă re. Deși prezența unei singure instituţii responsabile
doar 2% din suprafaţa împădurită. de toate aspectele sectorului forestier era cândva o
(3) Deși dezvoltarea economică a Republicii practică comună, în prezent multe ţări au separat
Moldova a contribuit într-o oarecare masură la re- aceste funcţii pentru a evita potenţialele conflicte de
ducerea sărăciei și promovarea prosperităţii, sărăcia interese. Moldsilva are în subordonare 25 de subdi-
rămâne încă o problemă pentru 45% din populaţie, viziuni, care includ 16 întreprinderi silvice de stat, 4
care supravieţuiește cu circa 5 dolari SUA pe zi sau întreprinderi silvocinegetice, 4 rezervaţii naturale și
chiar mai puţin. Din cele 40% ce reprezintă populația Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS).
cea mai săracă, peste 75% locuiește în zona rurală. Circa 83% din Fondul Forestier Naţional (FFN)1 este
Multe gospodării rurale depind de pădure, care este gestionat de Moldsilva, alte instituţii de stat (Grădina
o sursă importantă de lemn pentru încălzire și pregă- Botanică, Agenţia Apele Moldovei) gestionează încă
tirea hranei, precum și o sursă de produse forestiere 4%, restul fiind în proprietatea și gestiunea autorită-
nelemnoase (PFN) pentru existenţă sau generatoare ţilor publice locale (APL). Moldsilva, care funcţio-
de venituri (fructe de pădure, nuci, ciuperci, pășuni nează în bază de autofinanţare, a avut în anul 2013
pentru animale și furaje etc.). venituri de 20,46 și, respectiv, cheltuieli de 21,51 mi-
(4) În anul 2010, contribuţia directă a secto- lioane de dolari SUA.
rului forestier la dezvoltarea economică a fost re- (6) În anul 2012, cu suportul Instrumentului Eu-
lativ mică – doar 0,27% din PIB. Adițional, pădu- ropean de vecinătate și parteneriat (ENPI) pentru
rile asigură habitate de importanţă majoră pentru statele estice privind aplicarea legislaţiei forestiere și

1
Fondul Forestier Naţional (FFN) include pădurile, terenurile pentru împădurire și alte terenuri desemnate în cadastrul
naţional ca păduri.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră xi


guvernarea (FLEG), a fost lansat procesul participativ stat pentru silvicultură (ÎSS) realizează cea mai mare
de elaborare a Strategiei de reformare instituţională a parte a propriilor lucrări de recoltare și de prelucrare
sectorului forestier din Republica Moldova (SRIFM), a lemnului în sector. Echipamentul ÎSS este învechit
care pledează pentru: și ineficient. SRIFM recomandă promovarea vân-
separarea funcţiei de gestionare de funcţiile de re- zării întregului volum de lemn pe o piaţă echitabilă
glementare și control; consolidarea capacităţii insti- și deschisă, pentru a susţine atingerea unor preţuri
tuţionale; dezvoltarea în sector a unei economii axate care ar fi mai aproape de valoarea reală de piaţă și
mai mult pe principiile pieţei, precum și identificarea ar îmbunătăți transparenţa. Acest lucru ar încuraja
în continuare a unui consens între principalii factori adiţional dezvoltarea ÎMM în domeniile de recoltare,
de decizie. transport și prelucrare.
Deși strategia a fost susţinută de un cerc larg de (10) Impactul schimbărilor climatice poate fi pu-
factori de decizie, ea nu a obţinut totuși aprobarea fi- ternic resimţit în pădurile din Republica Moldova.
nală din partea Guvernului. Cercetătorii presupun că și schimbările mici de tem-
(7) Volume nereglementate și inacceptabile de peratură și precipitaţii ar putea afecta foarte mult pe
recoltare a masei lemnoase. Volumul autorizat de viitor creșterea și supravieţuirea pădurilor. În perioa-
recoltare (VAR), adică volumul recoltărilor conform da 2010–2039 starea fitosanitară se va schimba mult
datelor oficiale, este de circa 500 000 m3/an. Aceasta în partea de nord a ţării, unde suprafeţele predispuse
reprezintă circa 40% din creșterea anuală (nivelul me- la uscări (adică la uscarea arborilor) se vor extinde
diu în UE este de 58%). Moldsilva realizează majori- cu circa 15–25%. Către 2040–2069, această stare se
tatea lucrărilor de recoltare a masei lemnoase proprii va înrăutăți în continuare și se va extinde spre sud.
și operează cu o listă de preţuri aprobată la nivel cen- Menţinerea pădurilor stabile și diversificate, adaptate
tral. Conform analizei efectuate de programul ENPI la schimbările climatice, reprezintă o mare provoca-
FLEG, consumul total al lemnului de foc în 2010 era re și necesită măsuri permanente, inclusiv cercetări
estimat la circa 1,1 milioane m3/an, aproape de trei privind selecţia speciilor, provenienţa și genotipuri-
ori mai mult decât recolta oficială, ceea ce reprezintă le adaptive. Proiectul Strategiei dezvoltării cu emisii
circa 80% din creșterea anuală. Diferenţa dintre date- reduse până în anul 2020 evidenţiază un șir de ac-
le oficiale de recoltare și consumul estimativ denotă ţiuni de atenuare, precum: (a) împădurirea zonelor
prezenţa recoltării nereglementate și necontrolate. de protecţie; (b) împădurirea terenurilor degradate
Valoarea brută a recoltării neoficiale este estimată și (c) extinderea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie
aproximativ la 15–17 milioane de dolari SUA anual. forestieră din afara FFN, inclusiv prin practicile agro-
Nu este exclus că există un șir de alţi factori ce con- forestiere și silvopastorale.
tribuie la dezechilibrul dintre consumul estimativ și (11) Republica Moldova nu deține un Inventar
oferta oficială de lemn, dar totuși scara acestuia indi- Forestier Naţional (IFN), iar procesul actual de co-
că volume considerabile de masă lemnoasă recoltată lectare a datelor nu corespunde întocmai exigen-
ilegal. Recoltarea neoficială a unor asemenea volume ţelor internaţionale. Racordarea IFN cu procesul
nu este posibilă, deoarece aceasta are loc în zone mai de implementare a legislaţiei în vigoare privind evi-
puţin accesibile, unde controlul și monitoringul sunt denţa terenurilor le-ar asigura factorilor de decizie
limitate, ceea ce duce și mai mult la degradarea unor și altor părţi interesate informaţii mai ample despre
terenuri. resursele forestiere existente, ceea ce ar îmbunătăţi
(8) Toate pădurile gestionate de Moldsilva sunt responsabilizarea la nivel internaţional. În prezent,
acoperite cu planuri de amenajament silvic (PAS), cercetările forestiere sunt relativ de scurtă durată,
pe când majoritatea pădurilor gestionate de APL parţial din cauza finanţării insuficiente. Nu există
nu au asemenea planuri. Moldsilva are capacitate și un program naţional de cercetare forestieră și nici
personal pentru a-și gestiona resursele forestiere, pe o coordonare la nivel naţional a acestor cercetări.
când APL nu au nici personal pregătit și nici resurse Modelarea impactului potenţial al schimbărilor cli-
pentru gestionarea pădurilor de care dispun. În con- matice devine o necesitate stringentă, de asemenea
secinţă, se constată mai multă masă lemnoasă recol- și realizarea unui inventar/cartare a biodiversităţii
tată neregulamentar în pădurile APL. În lipsa PAS și în scopul elaborării planurilor de management ale
a reglementărilor pentru gospodărire și pază activă, ariilor protejate.
pădurile APL vor continua să fie supraexploatate și (12) Fenomenul de degradare a solului s-a ex-
să degradeze. tins pe suprafeţe mari din cauza practicilor agrico-
(9) În prezent, întreprinderile mici și mijlocii le nedurabile și/sau gestionarea insuficientă a apelor
(ÎMM) practic nu sunt prezente în sectorul foresti- și perdelelor forestiere de protecţie. Sectorul agricol
er și cel de prelucrare a lemnului. Întreprinderile de este vital pentru Republica Moldova atât ca parte im-

xii Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


portantă a economiei, cât și ca oportunitate de anga- precum alunecările de teren, inundaţiile și incendiile
jare în cămpul muncii. Resursele funciare agricole ale forestiere.
Republicii Moldova sunt unice, caracterizate prin so- (15) Angajamentul deplin din partea Guvernu-
luri productive, cu o rată înaltă de utilizare (> 75%) și lui, acordul și implicarea factorului instituţional,
amplasate pe un relief neuniform. Multe pășuni sunt decizional sunt necesare pentru a sprijini reformele
fie degradate, fie într-o stare proastă, iar 47% din te- și acţiunile de dezvoltare durabilă a sectorului fores-
renurile agricole sunt clasificate ca fiind degradate. A tier din Republica Moldova. Sunt propuse o serie de
fost aprobat un nou program de conservare și sporire intervenţii specifice. Dacă ne referim la un scenariu
a fertilităţii solurilor pentru anii 2011–2020. Planul optim, toate recomandările prezentate în tabelul 1 ar
naţional de extindere a suprafeţelor cu vegetaţie fo- trebui puse în aplicare. Este un scenariu ambiţios,
restieră pentru anii 2014–2018 prevede împădurirea care oferă importante beneficii economice, sociale și
a 13 000 ha de terenuri degradate și perdele forestiere ecologice pe termen lung pentru Republica Moldova
de protecţie a apelor, cu finanţare de la Fondul Ecolo- și sectorul forestier.
gic Naţional și alţi donatori. (16) Scenariul optim presupune modernizarea
(13) În pofida multiplelor provocări curente, instituţiilor sectorului forestier și relansarea refor-
sectorul forestier oferă oportunităţi mari pentru mei instituţionale (prioritate stringentă), de rând
dezvoltarea durabilă: creșterea suprafeţelor împă- cu întărirea capacităţii și consolidarea instituţiilor
durite va asigura beneficii suplimentare în ceea ce forestiere. Eforturile iniţiale vor fi urmate și de alte
privește atenuarea schimbărilor climatice și crearea acţiuni de mare prioritate, cum ar fi implicarea mai
locurilor de muncă, promovarea culturilor energe- activă a sectorului privat în dezvoltarea întreprinde-
tice cu specii repede crescătoare va reduce din pre- rilor mici și mijlocii în mediul rural. Totodată, există
siunea exercitată asupra pădurilor din cauza tăieri- oportunităţi de sporire a securităţii energetice a Re-
lor ilegale, contribuind în același timp la realizarea publicii Moldova prin asigurarea unei oferte durabile
obiectivelor naţionale de reducere a emisiilor GES. de lemn, precum și crearea și menţinerea unor păduri
Extinderea reţelei de perdele forestiere de protecţie stabile și diversificate, adaptate la schimbările clima-
va contribui într-o mare măsură la combaterea de- tice. Acestea vor ajuta Republica Moldova să respec-
gradării solului. Prevenirea degradării solului ne- te angajamentele naţionale și internaţionale privind
cesită o abordare holistică, care ar crea condiţii mai dezvoltarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon
bune pentru creșterea animalelor, prelucrarea solu- și gaze cu efect de seră prin sporirea captării bioxi-
lui și alte activităţi agricole, fiecare din acestea având dului de carbon. Acordarea unui suport substanţial
rolul său. Pădurile gestionate de APL reprezintă o la crearea perdelelor de protecţie într-un context mai
resursă naturală de interes comun, de aceea acoperi- larg al peisajului va contribui la protejarea solurilor
rea acestora cu planuri de amenajament silvic (PAS) agricole, reducerea eroziunii și prevenirea eventua-
este un pas important în dezvoltarea durabilă. Mai lelor degradări.
mult decât atât, SRIFM insistă asupra necesităţii de (17) Sunt recomandate acţiuni de prioritate me-
separare distinctă a funcţiilor de reglementare și ges- die pentru: combaterea fenomenului de extragere ne-
tionare în cadrul diferitor instituţii, necesitatea unei sustenabilă a lemnului din păduri; amenajarea con-
administrări mai transparente și eficiente a păduri- tinuă a pădurilor din gestiunea autorităţilor publice
lor de stat, comunale și/sau private, precum și im- locale (APL); dezvoltarea cercetării știinţifice stra-
plicarea mai mare a sectorului privat în utilizarea și tegice și a transferului de tehnologii; îmbunătăţirea
conservarea resurselor forestiere. percepţiei publice a sectorului forestier și a Agenţiei
(14) La reducerea sărăciei și creșterea bunăstă- Moldsilva ca parte componentă a unei capacităţi efi-
rii celor mai sărace 40% din populaţie va contribui ciente de comunicare.
sprijinul pentru o mai bună performanţă a secto- (18) În calitate de acțiune majoră NPF recoman-
rului forestier și a sustenabilității peisajului prin: dă relansarea procesului de reformare instituţiona-
crearea și promovarea locurilor de muncă în mediul lă și punerea în aplicare a principalelor obiective ale
rural ca urmare a creșterii posibilităţilor de recolta- Strategiei de reformare instituţională a sectorului
re și prelucrare a masei lemnoase (și crearea a noi forestier din Republica Moldova (SRIFM). Separa-
ÎMM); furnizarea de produse vitale pentru existență, rea funcţiilor de gestionare, control și reglementare,
precum este lemnul de foc și PFN; creșterea produc- precum și consolidarea capacităţii de reglementare
tivităţii agricole, ameliorarea terenurilor degradate și și monitorizare din cadrul autorităţii silvice centrale
îmbunătăţirea calităţii pășunilor. O gestionare mai trebuie să devină o prioritate stringentă. Cu timpul,
bună și integrată a terenurilor poate contribui la o di- aceste două măsuri vor sprijini iniţierea altor reforme
minuare a daunelor provocate de dezastrele naturale, din sector.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră xiii


(19) Tabelul 1 reprezintă un rezumat al provo- propuse. Necesitatea și acţiunile recomandate pentru
cărilor, reformelor recomandate, al nivelului de pri- sector sunt discutate în continuare în capitolele 6 și 7
oritate, și informează despre succesiunea acţiunilor din raportul principal.

Tabelul 1. Recomandări de reforme în sectorul forestier

Succesiune /
Provocări Recomandări și acțiuni
Prioritate
PRIORITATE MARE
Modernizarea insti- Reforma instituţională: Primul pas trebuie să fie separarea funcţiilor de Cea mai mare prio-
tuţiilor sectorului gestionare, control și reglementare, precum și consolidarea capacităţii de ritate:
forestier reglementare și monitorizare a autorităţii silvice centrale (ca parte com- Relansarea reformei
ponentă a SRIFM). Aceste două măsuri vor sprijini iniţierea altor reforme instituţionale cât mai
în sector. curând posibil
Întărirea capacităţii: Reforma instituţională prevăzută pentru sector va Prioritate mare:
necesita consolidarea instituţională și a capacităţii, care ar putea asigura Realizată concomitent
depășirea deficienţei de cunoștinţe și abilităţi în procesul de realizare a cu procesul de refor-
acestei reforme. mare
Întărirea capacităţii trebuie să includă un Sistem Forestier de Management
al Informaţiei (SFMI) în baza SIG, atât de necesar autorităţii silvice centrale
(îndeosebi pentru APL) pentru monitorizare și suport.
Implicarea sectorului privat: Odată ce eforturile de reformare sunt
inițiate, vor urma și alte acțiuni prioritare ce vor include mai multe oportu-
nităţi pentru conlucrarea cu sectorul privat. Acest lucru trebuie să asigure
dezvoltarea ÎMM la nivel rural, făcându-le capabile să presteze servicii în
procesul de recoltare, exploatare, împădurire și alte activităţi forestiere
(cum ar fi PFN, reducerea dominaţiei sectorului de stat).
Asigurarea durabilă Biomasa lemnoasă contribuie la consolidarea securităţii energetice a Re- Prioritate mare
cu produse din lemn publicii Moldova, îmbunătăţirea nivelului de trai al comunităţilor rurale,
precum și la reducerea emisiilor GES. O parte importantă a cererii de lemn
de foc este satisfăcută prin recoltarea ilegală. Un program naţional al
energiei în baza lemnului, având ca scop împădurirea prin culturi foresti-
ere cu cicluri de producţie mici și creșteri mari (acomodate la eventualul
impact al schimbărilor climatice) ar putea reduce simţitor volumul lemnu-
lui de foc provenit din surse ilegale.
Schimbările clima- Adaptarea: Chiar schimbările nesemnificative de temperatură și preci- Prioritate mare
tice pitaţii ar putea afecta grav creșterea și supravieţuirea pădurilor pe viitor.
Crearea și menţinerea unor păduri stabile și diversificate, adaptate la
schimbările climatice, reprezintă o adevărată provocare și vor necesita
măsuri permanente, inclusiv cercetări privind selectarea speciilor adapti-
ve din punctul de vedere al provenienţei și genotipului.
Atenuarea: Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova
până în anul 2020 confirmă contribuţia sectorului forestier la reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră prin sechestrarea bioxidului de carbon.
Ea a fost elaborată pentru a asigura finanţarea la etapa initială și de lun-
gă durată prin angajamentul ţărilor dezvoltate în cadrul Acordului de la
Copenhaga din 2009. În pofida unei serii de constrângeri, Strategia reco-
mandă un set de măsuri pentru a maximaliza contribuţia pădurilor, care
încă urmează a fi explorată.
Degradarea terenu- Guvernul Republicii Moldova a aprobat un Program de conservare și spo- Prioritate mare
rilor și împădurirea rire a fertilităţii solului pentru anii 2011–2020, precum și un Plan naţional
de extindere a suprafeţelor cu vegetaţie forestieră pentru anii 2014–2018,
care prevede împădurirea a minimum 13 050 ha de terenuri degradate și
perdele forestiere de protecţie a apelor.

xiv Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


Continuarea tab. 1
Succesiune /
Provocări Recomandări și acțiuni
Prioritate
O serie de proiecte locale de împădurire ar putea fi un prim pas în abor-
darea degradării terenurilor, ceea ce va crea noi locuri de muncă, va îmbu-
nătăţi producţia agricolă, va contribui la atenuarea și adaptarea la schim-
bările climatice și, în cele din urmă, la reducerea cererii de masă lemnoasă
obţinută ilegal.
PRIORITATE MEDIE
Cercetările știinţifice Agenda de cercetare strategică (ACS) pentru sectorul forestier ar asigura Prioritate medie
și transferul de teh- direcţiile prioritare în cercetare. Abordarea impactului posibil al schim-
nologii bărilor climatice este o necesitate imediată. Alte domenii importante ar
fi împădurirea terenurilor degradate, controlul biologic al agenţilor pato-
geni, selectarea celor mai potrivite specii și metode de cultivare pentru
culturile energetice repede crescătoare. Inventarierea și cartografierea
biodiversităţii în AP este încă o direcţie importantă de cercetare. Aborda-
rea intersectorială a peisajului poate fi îmbinată cu cercetările aplicative
din domeniul SIG.
Volume nedurabile Volumul curent al recoltării masei lemnoase (legale și ilegale) nu este Prioritate medie:
de producție durabil și va duce la degradarea pădurilor, la o capacitate redusă de pro- Tăierile ilegale necesi-
ducţie și pierderi în biodiversitate. Sunt necesare acţiuni care ar: tă o abordare urgen-
(a) majora volumul de lemn energetic, adică un nivel mai mare (dar dura- tă, iar combaterea
bil) al posibilității de recoltare în pădurile gestionate, crearea unor planta- acestora trebuie să se
ţii energetice repede crescătoare pe termen scurt și mărirea suprafeţelor bazeze pe procesul de
împădurite pe termen lung; (b) asigura o mai bună gestionare și protecţie reformare instituţio-
a pădurilor APL; (c) contribui la combaterea corupţiei, de exemplu, prin nală.
implementarea SRIFM și (d) asigura surse alternative și accesibile de ener-
gie pentru populaţia locală.
Gestionarea pădu- Pădurile APL sunt supuse unei presiuni antropice mari din cauza tă- Prioritate medie
rilor aflate în subor- ierilor ilegale și vor continua să degradeze dacă nu vor fi întreprinse
dinea autorităţilor măsuri de remediere. Viitorul gestionării durabile a pădurilor APL va
publice locale (APL) depinde de o îmbinare a reformei instituţionale (care ar clarifica ro-
lurile și ar asigura aceste păduri cu planuri de amenajament silvic) cu
iniţiativele de gestionare profesională a acestor teritorii spre beneficiul
comunităţilor locale.
Percepţia publică a Studiile existente demonstrează faptul că percepţia publică a sectorului Prioritate medie
sectorului foresti- forestier și a gestionării resurselor acestuia necesită îmbunătăţire. Acest
er – Îmbunătăţirea lucru ar putea fi realizat printr-o mai bună comunicare în cadrul Agenției
imaginii gestionării Moldsilva. Deși certificarea Agenţiei în conformitate cu schemele FSC sau
pădurilor naţionale PEFC nu i-ar aduce mari avantaje pe piaţă, aceasta i-ar crea o imagine po-
zitivă în faţa publicului și Guvernului, demonstrând că resursele forestiere
sunt gestionate într-o manieră responsabilă.
În cele din urmă, aderarea la iniţiativa FOREST EUROPE, iniţiativă paneuro-
peană în domeniul forestier, ar oferi multe avantaje și ar permite Republi-
cii Moldova să se alinieze la marea comunitate forestieră europeană.

(20) Banca Mondială participă activ într-o serie baza pe oportunităţi clare. Asistenţa pentru sectorul
de proiecte din domeniul forestier sau asociat aces- forestier urmează să se încadreze în contextul prevă-
tuia în Republica Moldova, precum sunt: Proiectul zut de prezentul document.
„Agricultură competitivă”, Proiectul FGM „Manage- (21) În baza analizei și recomandărilor de mai sus,
mentul durabil al terenurilor”, două proiecte de se- tabelul 2 indică oportunităţi de colaborare cu Banca
chestrare a carbonului și Programul regional ENPI Mondială în scopul susţinerii procesului de dezvolta-
FLEG. Colaborarea ulterioară dintre Republica Mol- re a sectorului forestier.
dova și Banca Mondială în domeniul forestier se va

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră xv


Tabelul 2. Domeniile potențiale de asistenţă din partea Băncii Mondiale

Domenii Oportunități
Modernizarea Asistenţa pentru managementul procesului de reformare instituțională
instituțiilor silvice, Instruirea și consolidarea capacității pentru susținerea procesului de reformă
inclusiv a cercetării Elaborarea unui Sistem Forestier de Management al Informaţiei (SFMI)
Elaborarea agendei de cercetare strategică (ACS)
Cercetări privind agenții biologici de combatere
Cercetări privind identificarea și conservarea resurselor genetice forestiere
Cercetări privind potențialul productiv și inventarierea speciilor de vânat
Cercetări în domeniul economiei forestiere
Cercetări privind silvicultura intensivă (specii repede crescătoare și cu cicluri mici de producție)
Cercetări privind atenuarea schimbărilor climatice și a măsurilor de adaptare
Cercetări privind integritatea terenurilor (agricultura și silvicultura)
Dezvoltarea cercetărilor cu aplicarea tehnologiilor informaţionale
Cercetarea relației între ecosisteme, biodiversitate și schimbările climatice
Asigurarea durabilă Crearea plantațiilor energetice (în special pentru APL și/sau private)
cu produse din lemn Testarea clonelor și cultivarurilor adecvate
Asigurarea pădurilor APL cu planuri de amenajamente silvice
Consolidarea capacității proprietarilor de păduri comunale și/sau private pentru gestionarea
durabilă a acestora
Reconstrucția ecologică a arboretelor degradate
Elaborarea și implementarea Inventarului Forestier Național (IFN)
Elaborarea Standardului Forestier Național
Asistenţa pentru GIS
Schimbările clima- Crearea pădurilor stabile și diversificate
tice în abordarea Testarea celor mai potrivite și adecvate specii
terenurilor, gestio- Cercetări ecologice privind adaptarea la schimbările climatice
narea ariilor prote- Împădurirea terenurilor degradate
jate și conservarea Asistență pepinierelor pentru a face față plantărilor, a implementa reconstrucția ecologică și a
biodiversității îmbunătăți calitatea materialului forestier de reproducere
Reabilitarea/reconstrucția perdelelor forestiere de protecție
Testarea sistemelor silvopastorale în baza proiectelor-pilot
Elaborarea și implementarea proiectului cu FGM
Managementul ariilor protejate (AP) prin inventarierea și cartarea biodiversității
Identificarea și evaluarea serviciilor ecosistemice
Dezvoltarea infrastructurii pentru ecoturism
Măsuri de conservare pentru speciile și habitatele periclitate
Suport pentru implementarea SNPAB
Percepția publică a Campanii de ridicare a nivelului de conștientizare corelate cu implementarea SRIFM sau/și efortu-
sectorului forestier rile de împădurire

xvi Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


1. INTRODUCERE

(1) Nota privind politica forestieră (NPF), elabo- identifică potenţialul necesar pentru realizarea ac-
rată de Banca Mondială, oferă o opinie independentă tivităţilor de împădurire și propune un proiect pri-
referitoare la sectorul forestier din Republica Moldo- vind Gestionarea Durabilă a Pădurilor și Terenuri-
va, precum și un set de recomandări strategice care lor, menționând totodată că cercetarea beneficiilor
să contribuie la definirea obiectivelor sectorului și la economice și sociale oferite de păduri, inclusiv rolul
identificarea oportunităţilor de dezvoltare continuă acestora în asigurarea serviciilor ecosistemice, poa-
a acestuia, dar și la implementarea parteneriatului te oferi informația necesară pentru o nouă strategie
strategic Republica Moldova/Banca Mondială. Acest naţională forestieră care să satisfacă cel mai bine
studiu se bazează pe o serie de vizite de scurtă durată necesităţile sectorului în acţiunile de susţinere și
în Republica Moldova și pe o serie de analize preli- dezvoltare economică, precum și conform agendei
minare, realizate în procesul de implementare a celor schimbărilor climatice.
două faze ale Programului ENPI FLEG (Instrumen- (3) Strategia de Mediu4 (2014) califică păduri-
tul european de bună vecinătate și parteneriat pentru le drept o resursă strategică, care trebuie gestionată
țările estice privind guvernarea și aplicarea legislaţiei durabil și adaptată la noile condiţii, concomitent cu
forestiere). Interesul și disponibilitatea personalului managementul peisajului și asigurarea bunăstării co-
sectorului forestier din Republica Moldova și a al- munităţii.
tor factori-cheie de decizie de a se implica activ în (4) Nota privind politica forestieră se bazează pe
discuţiile cu echipa1 Băncii pe un șir larg de subiecte activitatea anterioară în sector. Scopul acesteia este
este apreciată cu o deosebită gratitudine. Finalmen- de a informa atât Bănca Mondială în procesul de ela-
te, nota privind politica forestieră a fost revizuită în borare a unui proiect, cât și sectorul forestier în ceea
baza sugestiilor din cadrul procesului de consultare ce priveste starea sectorului și evidenţierea princi-
cu factorii de decizie, realizat în Republica Moldova palelor probleme de politică, precum și identificarea
în luna iulie 2014. acţiunilor posibile. Aceasta va contribui la determi-
(2) Strategia Băncii Mondiale (BM) de parte- narea și structurarea oportunităţilor investiţionale în
neriat cu ţara2 (SPT) pentru Republica Moldova cadrul sectorului. NPF nu este o politică forestieră
recunoaște că sectorul forestier are un rol important propriu-zisă, deși ar putea contribui la procesul de
în asigurarea competitivităţii și atenuarea schimbă- formulare a unei politici forestiere.
rilor climatice, însă nu a beneficiat de atenţia pe (5) Republica Moldova cu un Fond Forestier Na-
care o merită. Acoperirea redusă cu păduri este fac- ţional de 13,6%5 (cea mai mare parte a acestuia se află
torul determinant care contribuie semnificativ la în proprietatea și gestiunea statului) se compară de-
eroziunea solului, alunecările de teren, degradarea favorabil cu nivelul mediu european de circa 45%6,
resurselor acvatice și intensificarea secetelor.3 SPT dar ponderea terenurilor forestiere este similară cu

1
Echipa Băncii a activat în următoarea componenţă: Andrew Mitchell (conducător de echipă, specialist superior în silvicul-
tură), Arcadie Capcelea (specialist superior în domeniul mediului), Nina Rinnerberger (specialist în domeniul schimbărilor
climatice), Henry Phillips (OAA, consultant superior în silvicultură), Bogdan Popa (consultant în silvicultură) și Aurel Lozan
(consultant în silvicultură).
2
Republica Moldova/Banca Mondială – Strategia de parteneriat cu ţara pentru perioada fiscală 2014–2017. Raport
nr. 79701-MD. Unitatea de implementare pentru Belarus, Moldova și Ucraina, Regiunea Europei și Asiei Centrale.
3
Comisia Europeană a Națiunilor Unite pentru Europa (2005). Studiu de performanță în domeniul protecției mediului. Re-
publica Moldova, studiul al doilea.
4
Strategia de Mediu a Republicii Moldova pentru anii 2014–2023, aprobată de Guvern în aprilie 2014.
5
Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru – 1 ianuarie 2014 (HG 432/2014).
6
Starea pădurilor în Europa. 2011. Starea și tendinţele în gestionarea forestieră durabilă în Europa. Raport pregătit de Forest
Europe, CENUE și OAA.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 1


cea din Danemarca (13%) și Regatul Unit (12%), însă privat în utilizarea resurselor forestiere și conserva-
mai mică decât în ţara vecină Ucraina (17%). Acope- rea acestora.
rirea redusă cu păduri este reflectată prin contribuţia
sectorului la PIB cu doar 0,27% în anul 2010, pro-
dusele din lemn reprezentând doar 0,5% din totalul 1.1. Republica Moldova: sumar
exporturilor și 1,7% din totalul importurilor în 2012. economic
Cu toate acestea, pădurile reprezintă o sursă impor-
(9) Republica Moldova este o ţară mică fără ac-
tantă de lemn energetic pentru populaţia locală și o
ces la mare, cu o suprafaţă de 33,850 mii km2, situată
sursă indispensabilă de biodiversitate. Pădurile mai
în sud-estul Europei, între Ucraina și România. Cea
oferă importante beneficii ecologice, cum ar fi con-
mai mare parte a ţării este amplasată între două râ-
servarea solului, regularizarea apelor și captarea bio-
uri, Nistru și Prut, ultimul formează graniţa de vest
xidului de carbon. Pe plan local, pădurile reprezintă
și se alătură Dunării pe o porțiune mică la vărsarea
o sursă de locuri de muncă pentru circa 10 000 de
în Marea Neagră. Deși cea mai mare parte a ţării este
lucrători sezonieri pe an.
deluroasă, altitudinile nu depășesc 430 m. Dealurile
(6) Pădurile se află sub o presiune crescândă din fac parte din Podișul Central Moldovenesc și geolo-
mai multe cauze. Tăierile ilegale (în special pentru
gic provin din munţii Carpaţi.
lemnul de foc și/sau arbori selectaţi în scopuri co-
(10) Republica Moldova are un climat continental
merciale) sunt la un nivel nedurabil. Gestionarea
moderat. Verile sunt calde și lungi, cu temperaturi
insuficientă a faunei de vânătoare a sărăcit ecosiste- medii de aproximativ 20°C, iar iernile sunt relativ
mele forestiere, iar vânatul ilegal (sportiv sau practi- ușoare și uscate, cu temperaturi medii în ianuarie de
cat de către braconieri) este ceva obișnuit. Schimbă- −4°C. Precipitaţiile anuale, de la circa 600 mm în par-
rile climatice vor duce și mai mult la degradarea pă- tea de nord până la 400 mm în partea de sud, pot va-
durilor, mai ales în partea de nord a ţării, iar multe ria foarte mult, iar perioadele secetoase nu sunt ceva
specii vor demonstra o productivitate și o capacitate neobișnuit. Precipitaţii abundente cad de obicei la în-
de regenerare în descreștere, precum și o vulnerabi- ceputul verii și în luna octombrie, iar ploile abunden-
litate sporită faţă de dăunătorii și bolile cu impact te și furtunile sunt frecvente. Din cauza caracterului
negativ asupra ecosistemelor forestiere. neuniform al terenului, vara ploile puternice adeseori
(7) În pofida acoperirii reduse cu păduri și a presi- provoacă eroziuni și aluvionarea râurilor.
unii asupra acestora, sectorul oferă oportunităţi mari (11) Populaţia Republicii Moldova număra în 2013
de dezvoltare durabilă pentru direcții ca: (a) extin- circa 3,56 milioane1, cu o densitate medie de 120,4
derea reţelei de perdele forestiere de protecţie, împă- persoane/km2. În perioada 1990–2012, populaţia a
durirea cu scopul de a combate eroziunea solului și a scăzut cu 6,6%, în special din cauza emigraţiei. Ma-
atenua impactul schimbărilor climatice; (b) extinde- joritatea populaţiei (54%) este concentrată în mediul
rea PAS asupra pădurilor APL pentru a promova ges- rural, iar restul (46%) – în cel urban.
tionarea durabilă a resurselor comunale; (c) planta- (12) Ţara este divizată în treizeci și două de ra-
rea culturilor energetice cu specii repede crescătoare ioane, trei municipalităţi și UTA Găgăuzia. Din cele
în scopul reducerii presiunii asupra pădurilor și atin- 1681 de localităţi, 982 au propriile lor autorităţi pu-
gerii ţintelor de emisie; (d) gestionarea îmbunătăţită blice locale (APL), cinci au statut de municipiu, 66 au
a ariilor protejate și (e) dezvoltarea ecosistemelor și statut de oraș și 916 sunt sate cu statut de comună.
ecoturismului. Aceste oportunităţi vor oferi, în spa- Cele 699 de sate rămase sunt prea mici pentru a avea
ţiul rural, locuri de muncă atât de necesare, contribu- o administraţie independentă și aparţin fie orașelor
ind astfel la reducerea sărăciei. (40), fie comunelor (659). APL activează în baza
(8) Strategia de reformare instituţională a secto- principiului autonomiei și descentralizării serviciilor
rului forestier din Republica Moldova (SRIFM), ela- publice locale. Autonomia locală este exercitată prin
borată prin intermediul Programului ENPI FLEG intermediul consiliilor locale alese și al primăriilor.
scoate în evidenţă necesitatea unei separări mai cla- Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat este responsa-
re a rolurilor de reglementare de cele de gestionare bil de controlul administrativ al APL.
ale diferitor instituţii din domeniu, necesitatea unei (13) Având soluri de tip cernoziom bogate și o cli-
gestionări mai transparente, eficace și eficiente atât a mă temperată, Republica Moldova s-a orientat de-a
pădurilor de stat și comunale, cât și a celor private, lungul istoriei sale spre agricultură. Suprafaţa tere-
concomitent cu o mai bună participare a sectorului nurilor este aproximativ împărţită în 91% rurale și

1
Biroul Naţional de Statistică (BNS) al Republicii Moldova.

2 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


9% urbane.1 Circa 74% din terenuri sunt utilizate în în rândurile celor mai sărace 40% din populaţie a
scopuri agricole (din care circa 90% sunt în proprie- fost mai mare decât creșterea medie a consumului.
tate privată). Conform estimărilor, 73% din terenuri- Acești indici provin din creșterea economică și a ve-
le agricole sunt arabile, însă doar 12% sunt cultivate niturilor, dar și din creșterea în transferurile private
permanent.2 – remitenţele. Cu toate acestea, datele demonstrează
(14) Fiind o economie mică și deschisă, perfor- că cele mai sărace 40% din populație sunt în mod
manţa de creștere a Republicii Moldova a fost puter- deosebit afectate de lipsa de calitate și ineficienţa
nică, dar de scurtă durată. Economia s-a recuperat serviciilor din domeniile sănătăţii și educaţiei, pre-
după criza economică globală din 2008–2009, cu o cum și de comportamentul deosebit de vulnerabil
medie anuală de creștere a PIB de peste 5%. Cu toate în faţa șocurilor climatice. În pofida reducerii sără-
acestea, creșterea nu s-a menţinut, fiind vulnerabilă ciei, Republica Moldova rămâne una dintre cele mai
la condiţiile climatice și economice globale. În 2010– sărace ţări ale Europei. În baza indicelui standardi-
2011, remitenţele și investiţiile au alimentat cererea zat al Europei și Asiei Centrale (EAC) de 5 USD/
internă, astfel creșterea exporturilor a fost puterni- zi și 2,5 USD/zi la paritatea puterii de cumpărare
că. PIB real a crescut cu 7,1% în 2010 și cu 6,4% în (PPC), în 2011 circa 55% din populaţie era conside-
anul 2011. În 2012, PIB s-a redus cu 0,7%, deoarece rată săracă și 10% extrem de săracă. Grupurile cele
economia a fost afectată de secetă (-22,3%) și o cere- mai vulnerabile la riscul sărăciei în Moldova rămân
re externă mai slabă, provocată de criza din spaţiul cele cu un nivel scăzut de educaţie, familiile cu trei
Euro. În 2013 creșterea a revenit datorită unei recol- sau mai mulţi copii, cei din zonele rurale (pentru
te-record, PIB-ul înregistrând în primele nouă luni comparație, 2/3 din cele mai sărace 40% din popu-
o creștere de 8%. În 2013, agricultura a contribuit la laţie locuiesc în mediul rural), familiile cu ocupaţie
creșterea PIB-ului cu 50%, înregistrând o creștere individuală și persoanele în etate. Republica Moldo-
anuală de 41%. va a atins indici pozitivi în ceea ce privește egalitatea
(15) Dezvoltarea economică a Republicii Mol- sexelor, dar persistă încă neconcordanţe în educaţie,
dova din ultimii ani a contribuit într-o anumită sănătate, oportunitate economică, agresiunea și vi-
măsură la reducerea sărăciei și creșterea bunăstării olenţa împotriva femeilor. Traficul de fiinţe umane
populaţiei. Ratele sărăciei naţionale și ale celei ex- este o problemă. Moldova rămâne o sursă și, într-o
treme s-au redus de la 30,2% și 4,5% în 2006 la, res- măsură mai mică, o ţară de tranzit și de destinaţie în
pectiv, 16,6% și 0,6% în 2012, permiţând intrarea traficul de persoane în scopul exploatării sexuale și
Republicii Moldova în topul mondial privind redu- al muncii forţate.
cerea sărăciei. În mod similar, creșterea consumului

1
Decizia Guvernului privind Cadastrul funciar nr. 468 din 26.07.2012, Republica Moldova.
2
Ministerul Mediului al Republicii Moldova / Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (2013): Comunicarea Naţională Trei a
Republicii Moldova elaborată în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbarea climei (http://
www.clima.md/doc.php?l=ro&idc=81&id=3506).

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 3


2. SILVICULTURA

2.1. Resursele forestiere


(16) Fondul Forestier Naţional1 (FFN) al Repu- istorice a pădurilor, care pe parcursul secolului tre-
blicii Moldova reprezintă 13,6% din suprafaţa tota- cut erau limitate și supuse unei presiuni economice
lă a terenurilor, sau aproximativ 446 400 ha2. Circa enorme din partea factorului uman (fig. 1). Suprafaţa
379 300 ha din această suprafață sunt terenurile aco- terenurilor acoperite cu vegetație forestieră a variat
perite cu păduri, restul sunt terenurile destinate îm- de la 30% (circa două secole în urma) până la 6% (în
păduririi sau pentru diverse necesităţi administrati- 1918), trecând de atunci printr-o recuperare lentă
ve. Starea curentă a FFN este o consecinţă a evoluţiei până la nivelul actual.

400,0

350,0

300,0

250,0

200,0

150,0

100,0

50,0

0,0
1848 1918 1945 1966 1973 1983 1993 2003 2010 2014

Figura 1. Evoluția suprafețelor forestiere (mii ha)3

(17) Pădurea este distribuită neuniform și concen- salcâmul și plopul sunt cele mai importante. Speciile
trată în special pe terenurile deluroase. Majoritatea de conifere nu sunt autohtone (nonnative) și repre-
terenurilor forestiere sunt situate în partea centrală zintă doar 2,2% din FFN (fig. 2). Cvercineele sunt
(numită Codrii), mai puţin în partea de nord, iar considerate cele mai importante și mai valoroase
zona de sud având cel mai mic procent de împădu- specii. Doar 27% din stejărete sunt regenerate din
rire. sămânţă, restul – pe cale vegetativă.
(18) Pădurea este dominată de specii de foioase, (19) Starea curentă de sănătate a pădurilor reflec-
iar dintre acestea – cvercineele, frasinul, carpenul, tă o presiune ridicată din partea practicilor nedura-

1
Conform Codului silvic, articolul 2, „Pădurile, terenurile destinate împăduririi, terenurile afectate ale gospodăriei silvice,
precum și terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice sau în Cadastrul funciar ca păduri și/sau plantaţii
forestiere, constituie fondul forestier”.
2
HG nr. 432 din 09.06.2014 Cu privire la aprobarea Cadastrului funciar conform situaţiei la 1 ianuarie 2014.
3
Agenția Moldsilva (2013): Materiale informative privind activitatea Agenției Moldsilva. Indicatori cantitativi și calitativi ai
fondului forestier gestionat.

4 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


Stejar – 40%
Salcâm – 36%
Plop – 2%
Carpen – 3%
Pin – 3%
Frasin – 4%
Alte specii tari – 13%

Figura 2. Compoziţia pe specii1 în pădurile Republicii Moldova

bile de exploatare forestieră ilegală, precum și din în practicile de gestionare forestieră (spre exemplu,
partea factorilor biotici (dăunători, boli) și abiotici practici „aproape-de-natură”, sporirea biodiversită-
(secetă, chiciură, poluare). Frecvenţa secetelor a ţii etc.).
crescut în ultimele decenii și a afectat în mod simţi- (20) Conform datelor din Registrul bunurilor
tor ecosistemele forestiere, mai ales în regiunile de imobile (Întreprinderea de Stat „Cadastru”), 81,1%
sud și centrale. În conformitate cu sistemul naţional din FFN sunt deţinute de stat, 18,3% – de autorităţile
de monitoring forestier (SNMF) și rezultatele mo- publice locale (APL), iar proprietatea privată repre-
nitoringului silvopatologic realizate de Moldsilva zentând doar 0,6%.
(www.moldsilva.gov.md), ecosistemele forestiere (21) Codul silvic2 stabilește că pădurile au în ex-
sunt mult afectate de focarele de defoliatori, inclusiv clusivitate funcţii de protecţie, apoi de producţie
specii exotice și/sau invazive (fig. 3). Moldsilva alo- (care se stabilesc în funcţie de destinaţia și condiţiile
că importante resurse financiare și umane pentru a acestora). Se disting cinci subgrupe funcţionale de
limita proporţia și impactul acestor focare. Supra- păduri: 1,6% – de protecție a apelor, 7,9% – de pro-
feţele FFN afectate de dăunători au variat între 4,6 tecţie a terenurilor și solurilor, 47,4% – de protecţie
(2009) și 31% (2003) din suprafața FFN, deși până contra factorilor climatici și industriali dăunători,
la 26,4% din suprafețele afectate ale FFN au fost su- 26,4% – de recreere și 16,7% – de interes știinţific
puse anual tratamentului chimic sau integrat (con- și de conservare a genofondului și ecofondului fo-
trolul chimic și biologic) aerian. S-au purtat discuţii restier.
pentru revizuirea strategiei de control a dăunători- (22) Veniturile sectorului forestier reprezintă
lor prin aplicarea unei abordări mixte, dar Moldsil- între 0,27 (în 2010) și 0,5% (în 2000) din PIB. În
va continuă să întreprindă măsuri de control aerian 2012 produsele lemnoase au reprezentat doar 0,5%
folosind produsele chimice. Tendinţa este însă spre din totalul exporturilor și 1,7% din totalul impor-
o abordare mixtă, inclusiv prin ajustări/modificări turilor.3

Tabelul 3. Veniturile și cheltuielile Agenției Moldsilva ($ milioane)


Venitul Fondul de Contruibuția
Anul Venituri totale Total cheltuieli Impozite
în silvicultură salarizare statului
2013 20,43 18,53 21,51 12,81 4,95 0,76
2012 17,23 15,53 18,28 9,40 4,32 0,35
2011 14,92 13,03 16,66 6,76 3,90 0,60

1
Botnari F., Galupa D., Platon I. et al. (2011): Raport privind starea sectorului forestier din Republica Moldova, perioada
2006–2010. Chișinău, Agenţia Moldsilva, – 48 p. (Anul Internaţional al Pădurilor – 2011). Raport pregătit în cadrul progra-
mului ENPI FLEG.
2
Art. 14 – Codul silvic al Republicii Moldova.
3
Biroul Naţional de Statistică (BNS) al Republicii Moldova. Anuar statistic 2013.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 5


120

100

80

60

40

20

0
1991 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Figura 3. Suprafața afectată de dăunători și combaterea aeriană (mii ha)1

(23) Agenţia Moldsilva este instituția dominantă în vânzări, care reprezintă circa 90% din totalul acestora.
sectorul forestier, iar veniturile și cheltuielile acesteia Salariile alcătuiesc cel mai mare articol de cheltuieli,
oferă o imagine asupra dimensiunii sectorului. Indi- în perioada anilor 2011–2013 media constituind 55%.
cii economici din ultimii ani ai Agenţiei arată pierderi Contribuţia statului este foarte mică, iar Moldsilva
operaționale. Moldsilva mizează mult pe veniturile din funcţionează preponderent în bază de autofinanțare.

Tabelul 4. Angajarea în câmpul muncii la Moldsilva


Muncitori Muncitori
Anul Pădurari Ingineri Total angajați
permanenți sezonieri
2013 1 032 1 245 590 1 214 4 082
2012 1 031 1 915 641 573 4 160
2011 1 049 1 601 607 932 4 189

(24) Agenţia Moldsilva este angajatorul dominant de prestare a serviciilor în schimbul lemnului de foc,
în sector. Analiza angajării în câmpul muncii demon- precum și pe acei angajaţi în economia neoficială (re-
strează o tendinţă descrescătoare: 5 619 de angajaţi coltarea ilegală). Angajaţii sunt în majoritate bărbaţi,
în 2008 comparativ cu 4 100 de angajaţi în 2011. O îndeosebi acolo unde se operează cu echipament. Cu
categorie importantă o reprezintă lucrătorii sezoni- toate acestea, și femeile sunt angajate la lucrările de
eri, numărul cărora este estimat la 10 000 anual, deși împădurire și alte lucrări silvice.
aceștia sunt angajaţi pentru perioade relativ scurte de (25) Cele mai multe analize scot în evidenţă po-
timp. Angajarea se produce în spaţiul rural și are un tenţialul neutilizat al sectorului forestier. În particular,
rol important în consolidarea comunităţilor locale prin: (a) sechestrarea bioxidului de carbon, estimat la
prin oferirea unor posibilități de venit. Datele oficia- 460 000 de dolari SUA în 2011; (b) ecoturism, estimat
le subestimează ocupaţia totală, referindu-se doar la la 7,9 milioane de dolari pe an2 și care angajează circa
Moldsilva și ignoră pe cei antrenați în sistemul barter 1 400 de persoane3; (c) gestionarea bazinelor acvatice

1
Agenția Moldsilva (2013): Materiale informative privind activitatea Agenției Moldsilva. Indicatori cantitativi și calitativi ai
fondului forestier gestionat.
2
Popa B. (2013): Valoarea economică a serviciilor ecosistemice în Republica Moldova. Proiectul FGM/PNUD „Planificarea
naţională în domeniul biodiversităţii pentru a susţine implementarea Planului Strategic al CDB 2011–2020 în Republica
Moldova”, Chișinău.
3
Consiliul Mondial pentru Călătorii și Turism: Impactul călătoriilor și turismului 2013. Consiliul Călătoriilor și Turismului
pentru Republica Moldova, Londra.

6 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


care pot reduce eroziunea solului și costurile apei, în planificate, în particular reforma instituţională în ca-
prezent estimate la circa 27,8 milioane de dolari pentru drul sectorului, prin care se va introduce separarea
o perioadă de peste 25 de ani; (d) atenuarea riscurilor rolului statului, nu își găsesc reflectare în legislaţia
de inundaţii, evaluată la circa 19,7 milioane de dolari și existentă.
(e) obţinerea energiei în baza lemnului, valoarea anu- (28) Documentul politic principal din dome-
ală a căreia ar putea fi de circa 2,25 milioane de dolari niu, aprobat de Parlament în 2001, este „Strategia
(5 000 ha, productivitatea de 15 m3/ha/an în confor- dezvoltării durabile a sectorului forestier din Repu-
mitate cu preţurile curente la lemnul de foc), inclusiv blica Moldova”. Hotărârea Guvernului nr. 739 din
contribuţia în atingerea ţintelor emisiilor de bioxid de 17.06.2003 a oferit un plan detaliat de acţiune pentru
carbon. Provocările privind creșterea contribuţiei eco- implementarea strategiei, care a fost însă abrogat de
nomice a sectorului ţin de: (a) aspectul instituţional; Guvern în 2012. În timp ce un nou plan de acţiune
(b) gestionarea slabă a pădurilor APL și (c) amploarea este în curs de pregătire, o nouă strategie cu un plan
activităţilor forestiere ilegale. de acţiune reprezintă pentru moment o necesitate
stringentă.
2.2. Cadrul legislativ (29) Moldsilva implementează politica de stat
prin intermediul cadrului tehnic-normativ. Acesta
(26) Documentul legislativ principal în dome- este mai mult sau mai puţin aplicat în pădurile Agen-
niu este Codul silvic (adoptat în 1996 cu mai multe ţiei Moldsilva, dar mai puţin sau aproape deloc pe
modificări și amendamente pe parcurs). Legislaţia, celelalte terenuri forestiere (comunale, private și alte
adoptată pentru a asigura utilizarea durabilă și ra- tipuri de terenuri acoperite cu vegetație forestieră).
ţională a resurselor forestiere, este prezentată în su- (30) Pentru a asigura păstrarea patrimoniului
marul din Anexa 2. Cadrul legal referitor la păduri forestier naţional și a reduce tăierile ilegale și alte
sau la domeniul forestier este uneori caracterizat prin infracţiuni sau contravenții silvice, Moldsilva în
inconsistenţe și suprapuneri ale diferitor acte legale. colaborare cu programul ENPI FLEG a implemen-
Acest lucru adaugă un grad de complexitate și creea- tat „Planul naţional de acţiune privind combaterea
ză obstacole pentru implementarea sau chiar pentru tăierilor ilegale și a altor contravenţii silvice pentru
înţelegerea cadrului regulatoriu și instituţional din 2009–2011” (așa-numitul PNA FLEG), aprobat prin
domeniu. ordinul Agenției Moldsilva nr. 11-p din 30.01.2009.
(27) Codul silvic a fost supus mai multor modi- (31) Sectorul forestier participă activ la imple-
cări și amendamente, inclusiv în legătură cu practi- mentarea Strategiei naţionale și a Planului de acţi-
cile internaţionale de gestionare durabilă a pădurilor une în domeniul conservării diversităţii biologice
(GDP), contribuţia pădurilor la atenuarea schimbări- din Republica Moldova (2001), inclusiv a strategiei
lor climatice, rolul pădurilor în asigurarea serviciilor actualizate în conformitate cu ţintele Aichi pentru
ecologice, precum și în legătură cu planurile Republi- 2011–20201.
cii Moldova de aderare la UE. Nu toate acestea însă (32) Tabelul 5 trece în revistă legislaţia UE rele-
au fost prevăzute în proiectele legislative. Schimbările vantă pentru sectorul forestier al Republicii Moldova.

Tabelul 5. Legislaţia UE cu referință la păduri și silvicultură


Legislaţia UE aferentă sectorului forestier
Directiva 2000/29/CE cu privire la măsurile de protecţie împotriva introducerii în comunitate a organismelor dăunătoare
plantelor sau produselor de plante și împotriva răspândirii acestora în comunitate
Directiva 79/409/CE cu privire la conservarea păsărilor sălbatice
Directiva 85/337/CE cu privire la evaluarea efectelor unor proiecte publice și private asupra mediului
Directiva 92/43/CE cu privire la conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
Directiva 92/43/CE cu privire la comercializarea materialului forestier reproductiv
Directiva 2000/60/CE cu privire la crearea cadrului de activitate a comunităţii în domeniul politicii apelor
Directiva 2004/42/CE cu privire la evaluarea efectelor unor planuri și programe asupra mediului
Directiva 2004/35/CE cu privire la responsabilitatea de mediu în scopul prevenirii și remedierii daunelor aduse mediului

1
Ţintele Aichi pentru biodiversitate sunt cele 20 de obiective ambiţioase care fac parte din Planul Strategic cu privire la
biodiversitate 2011–2020, adoptat la Nagoya, Japonia, în 2010, în cadrul Convenţiei privind Diversitatea Biologică (CDB).

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 7


Continuarea tab. 5
Legislaţia UE aferentă sectorului forestier
Directiva 2006/11/EC cu privire la poluarea provocată de deversarea anumitor substanţe periculoase în mediul acvatic al
comunităţii
Directiva 2009/28/EC cu privire la utilizarea energiei regenerabile
Directiva 2009/128/EC cu privire la crearea cadrului de acţiune pentru comunitate în vederea utilizării durabile a pestici-
delor

2.2.1. Provocările cadrului legislativ este deja în proces de elaborare în cadrul programu-
(33) Legislaţia forestieră urmează a fi modificată lui ENPI FLEG prin consultarea unui cerc larg de fac-
pentru a reflecta realitatea și interesul în creștere față tori interesați.
de resursele forestiere, precum și a crea condiţii pen-
tru ecosistemele forestiere de a-și îndeplini funcţiile 2.2.2. Cadrul instituţional
ecologice, sociale și economice. Sectorul forestier na- (35) Instituţiile și organizaţiile naționale impli-
ţional a funcţionat pe parcursul istoriei sale în izolare, cate în sectorul forestier sunt Ministerul Mediului,
iar deciziile erau aproape întotdeauna adoptate fără a Inspectoratul Ecologic de Stat (subordonat Minis-
lua în calcul beneficiul participării externe, ceea ce a terului Mediului), Agenţia Moldsilva și entităţile
adâncit izolarea și subestimarea sectorului forestier. subordonate acesteia, APL și proprietarii privați
Cadrul legal trebuie să susţină principiile ecologice deţinători de păduri, precum și alte instituţii deţi-
pentru a asigura stabilitatea genetică a ecosistemelor nătoare de terenuri mai mici acoperite cu vegetaţie
forestiere și dezvoltarea durabilă a resurselor forestie- forestieră (Ministerul Transporturilor și Infrastruc-
re. Mai mult, cadrul legal trebuie să promoveze refor- turii Drumurilor, mănăstirile etc.). Viziunea Strate-
mele instituţionale necesare în ce privește separarea giei de Mediu pentru 2014–2023 (HG nr. 301 din
funcţiilor economice de cele de politică și de regle- 24.04.2014) prevede crearea unui sistem funcţional
mentare, dezvoltarea sectorului forestier comunal, (instituţional, administrativ, de gestionare) ajustat
participarea sectorului privat și armonizarea cadru- la rigorile UE, capabil să asigure un mediu durabil.
lui legal cu legislaţia UE. Structura instituţională generală este prezentată în
(34) Instituțiile silvice naționale în cooperare cu figura 4.
organizațiile internaţionale (UE, Banca Mondială, (36) În conformitate cu Hotărârea Guvernului
UICN, FGM și PNUD) au iniţiat deja perfectarea le- nr. 847/2009, Ministerul Mediului este responsabil
gislaţiei forestiere. Noul Cod silvic va fi elaborat în pentru reglementarea protecţiei mediului și utiliză-
baza studiilor furnizate de programul ENPI FLEG rii resurselor naturale (inclusiv pădurile). Ministerul
și a analizei regionale/internaţionale a legislaţiei. Un Mediului exercită controlul de stat asupra activităţii
nou Plan de acţiune pentru asigurarea implementării întreprinderilor silvice și a ariilor protejate din subor-
strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier dinea Agenţiei Moldsilva prin intermediul Inspecto-

Guvernul
Republicii Moldova

Agenția
Moldsilva

Institutul de Cercetări
Întreprinderi Întreprinderi Rezervații
și Amenajări Silvice
silvice (16) silvocinegetice (4) naturale (4)
(ICAS)

Figura 4. Organigrama Agenției Moldsilva

8 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


ratului Ecologic de Stat. Agenția Moldsilva, subordo- 2.2.3. Strategia reformei instituţio-
nată Guvernului, este autoritatea publică centrală cu nale a sectorului forestier
responsabilitatea principală de a implementa politica
(40) Evoluțiile politice recente din Republica
statului în domeniul silviculturii și cinegeticii. Ea este,
Moldova sunt orientate spre reforme instituționale
de asemenea, responsabilă de elaborarea cadrului
la toate nivelele administrației centrale, conform
normativ în silvicultură (mai mult sub aspect tehnic,
Strategiei reformei administrației publice centrale
decât de mediu) și este direct finanţată de Guvern,
(HG 1402/2005) și programului de activitate a Guver-
independent de Ministerul Mediului. Moldsilva își
nului „Integrarea europeană: libertate, democrație,
exercită funcţiile sale prin intermediul a 25 de entități
bunăstare”1. În acest context recent, Guvernul pune
subordonate – 16 întreprinderi silvice, 4 întreprinderi
accentul pe importanţa restructurării sectorului fo-
silvocinegetice, 4 rezervaţii naturale și Institutul de
restier în conformitate cu Strategia dezvoltării dura-
Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS). În componența
bile a sectorului forestier naţional (HG 739/2003).
entităților intră 83 de ocoale silvice (OS).
(37) Inspectoratul Ecologic de Stat cu reprezen- (41) Analiza Băncii Mondiale (BM) confirmă ne-
cesitatea de a elabora o strategie națională pentru re-
tanţe în fiecare raion are un rol important prin exer-
forma instituțională a sectorul forestier din Republi-
citarea controlului privind aplicarea legislaţiei fores-
ca Moldova (SRIFM), precum și necesitatea întruni-
tiere în teritoriu, emiterea autorizaţiilor pentru im-
rii unui consens între principalii actori din domeniul
plementarea planurilor de amenajament silvic (PAS),
utilizării și conservării resurselor naturale/forestiere.
precum și aprobarea volumelor supuse recoltării.
Necesitatea unei separări clare a rolului de reglemen-
(38) Multe APL sunt deţinătoare de păduri și alte
tare de cel de gestionare în cadrul diferitor instituții
forme de vegetație forestieră sau perdele de protec-
din silvicultură, necesitatea unei gestionări mai
ţie (așa-numitele păduri comunale) pe o suprafaţă
transparente, eficace și eficiente a pădurilor de stat
de circa 100 000 ha. În conformitate cu articolul l9
și comunale și/sau a pădurilor private, dar și o im-
al Codului silvic (și parţial cu alte articole), APL au
anumite responsabilităţi privind gestionarea acesto- plicare tot mai activă a sectorului privat în folosirea
ra, inclusiv organizarea și coordonarea exploatării, și conservarea resurselor forestiere sunt principalele
paza, protecţia și regenerarea pădurilor. Nu există o argumente pentru adoptarea unei strategii cuprinză-
separare clară a rolurilor între APL și Moldsilva în toare pentru reforma instituțională a sectorului.
ceea ce privește pădurile comunale, deși cadrul nor- (42) SRIFM a fost elaborată în cadrul unui pro-
mativ stipulează că acestea trebuie să coopereze în ces participativ în 2012 cu asistență din partea Băn-
vederea menţinerii vegetaţiei forestiere comunale; un cii Mondiale și a Programului ENPI FLEG I (Caseta
astfel de mecanism trebuie elaborat printr-un regula- 1 prezintă sumarul etapelor I și II ale Programului
ment separat. ENPI FLEG). Sinteza analizei SWOT, realizată ca
(39) Multe terenuri comunale, împădurite în pe- parte a procesului, este redată în Anexa 1. După par-
rioada 2002–2010, încă nu au fost returnate de către curgerea unui proces de consultări publice, strategia
Moldsilva APL-urilor. Unii proprietari din cadrul se află în prezent în proces de elaborare la Moldsilva,
APL nu doresc să ia înapoi în posesie pădurile, alţii în perioada următoare se preconizează o nouă rundă
duc lipsă de resurse pentru a asigura paza lor după de consultări. Principalele obiective ale SRIFM, așa
returnare. Acest lucru ar putea fi soluţionat printr-o cum au fost ele formulate de către participanții la
iniţiativă de asistenţă noilor proprietari de păduri proces sunt: i) separarea atribuțiilor de administrare
pentru a elabora acorduri cu întreprinderile silvice de cele de gestionare în cadrul sectorului forestier; ii)
de stat privind efectuarea amenajărilor silvice, asi- întărirea capacității de reglementare și monitorizare
gurarea pazei și alte activităţi (doar circa 30% din a autorităţii centrale responsabile de silvicultură și
acordurile între Moldsilva și APL au fost semnate), implementarea unei politici unitare pentru conserva-
cât și întărirea capacităţii instituţionale a APL pentru rea și dezvoltarea pădurii; iii) eficientizarea gestionă-
exercitarea pazei (instituţionalizarea personalului sil- rii terenurilor cu vegetație forestieră proprietate pu-
vic sau a altui personal cu responsabilităţi în dome- blică a statului, în condițiile unei gestionări durabile;
niu) și instruirea acestui personal (care deja se reali- iv) asigurarea gospodăririi durabile a terenurilor cu
zează de către Moldsilva în cooperare cu programul vegetație forestieră, altele decât cele aflate în proprie-
ENPI FLEG prin intermediul Oficiului naţional de tatea publică a statului; v) adaptarea serviciilor și pro-
consultanță în silvicultură). duselor forestiere la economia de piață și asigurarea

1
http://gov.md/doc.php?l=ro&idc=445&id=6413

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 9


cadrului optim de implicare a mediului de afaceri în primat deja susținerea lor pentru reforma propusă.
activitățile specifice sectorului forestier. Numeroase Structura generală propusă de către SRIFM este pre-
agenții guvernamentale și ministere de resort au ex- zentată grafic în figura 5.

SECTORUL PRO-
SECTORUL FORESTIER
TECŢIA MEDIULUI

Ministerul
Mediului
Agenția de Stat pentru
Silvicultură și Vânătoare
Moldsilva

Inspectoratul
Aparatul Ecologic
Serviciul Național de Stat
central
pentru regim silvic
(Chișinău)
și vânătoare – 32
de birouri raionale

CONTROLUL
POLITICI ȘI LEGISLAȚIE POLITICI ȘI LEGISLAȚIE MONITORIZARE DE STAT

Unități de Întreprinderea de stat Gospodării


gestionare Pădurile Moldovei – 42 de silvice
GESTIUNE GESTIUNE
a ariilor întreprinderi teritoriale comunale
protejate

Păduri Păduri
comunale PROPRIETATEA
de stat

Figura 5. Separarea funcțiilor de gestionare, reglementare și de control în SRIFM1

(43) Pregătirea SRIFM s-a bazat pe o listă de prin- tificat, lipsa de sprijin tehnic pentru APL-proprietari
cipii fundamentale, formulate și agreate la începutul ai pădurilor etc. Cu toate acestea, SRIFM a identificat
procesului (Anexa 1). Întregul proces al elaborării câteva oportunități, care vor fi valorificate în even-
SRIFM (prin grupuri de lucru subsectoriale și inte- tualitatea implementării reformelor: i) cererea cres-
grarea lor ulterioară într-un singur grup de sector) a cândă la resursele forestiere; ii) interesul crescând
pus în evidenţă o serie de puncte slabe ale sectorului, din partea sectorului privat pentru gestionarea du-
în plus față de suprapunerea funcțiilor: distribuția rabilă a pădurilor; iii) piața de carbon; iv) interesul
neuniformă a resurselor forestiere, trasabilitatea re- în creștere pentru conservarea biodiversității în legă-
dusă a lemnului, centrele de profit/cost greu de iden- tură cu ecoturismul; v) accesul la UE în termene de

1
Moldsilva păstrează doar funcția de reglementare și cea de politici, împreună cu o capacitate de monitorizare și control
tehnic în creștere (oficiile în teritoriu pentru monitorizare și implementare). Extinderea în teritoriu a autorităţii centrale
este planificată a avea un rol important pentru susţinerea APL în dezvoltarea structurilor de gestionare a pădurilor și are
un rol diferit decât cel al Inspectoratului Ecologic de Stat, care este în principal mai mult axat pe conservarea biodiversi-
tăţii decât pe lucrările forestiere și modalitatea de implementare a amenajamentelor silvice. SRIFM prevede că amenaja-
rea pădurilor și cercetarea silvică pot fi menținute în subordinea Agenţiei Moldsilva, dar având caracter de centru de cost.

10 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


strategie comună și transfer al bunelor practici. Prin nu doar să restructureze unitățile sale funcționale,
investirea în resursele umane actuale ale Moldsilva și dar și să întreprindă reforme fundamentale axate pe
consolidarea recentă a capacității tehnice în dome- buna guvernare, implementarea unor sisteme finan-
niul regenerării pădurilor (inclusiv îmbunătățirile în ciare și bugetare durabile, procese mai transparente
domeniul producerii de puieți), sectorul reformat va de afaceri, identificarea și dezvoltarea eficienței în în-
fi bine poziționat pentru a face fată provocărilor din treaga organizație. Doar în acest mod mecanismele
mediul politic, natural (de exemplu, schimbările cli- organizaționale vor deveni durabile și vor da rezulta-
matice) și operațional. tele așteptate de guvern și societate, și doar astfel pă-
(44) Moldsilva domină sectorul forestier. Ea este durile vor fi în stare să furnizeze serviciile de mediu
cel mai mare proprietar de păduri, furnizorul domi- și beneficiile multiple în afară de furnizarea lemnului.
nant al lemnului de foc și de lucru, principalul anga- Aceasta va necesita investiții în resurse, cum ar fi în
jator și beneficiar al serviciilor contractate în sectorul TI, sistemele informaționale de gestionare forestieră,
forestier. Este important ca instituțional Agenţia să instruirea personalului și în pepiniere, dacă progra-
fie în stare să presteze serviciile de care are nevoie mul planificat de împădurire și crearea unor ecosiste-
societatea. Pentru aceasta, Moldsilva va avea nevoie me forestiere mai stabile se doresc a fi realizate.

Influențele politice
și cele legale

Instituția – Moldsilva
Influențele
socioculturale
Subsistemul oficial
Strategia
Conducerea
Structura
Obiectivele Tehnologia

Influențele Tradițiile Inițiativa


Politicul
tehnologice Subsistemul neformal
Influențele
economice

MEDIUL EXTERN

Figura 6. Mediul de funcționare – Moldsilva

(45) Organizațiile din sector, inclusiv Moldsilva, sul în UE. Al treilea mediu este cel intern. În cadrul
funcționează în cel puțin trei tipuri de medii. Primul mediului intern în mod tipic există două subsisteme.
este mediul istoric, care constă din evenimentele isto- Primul este cel formal, care poate fi descris drept mo-
rice ce aduc în timp schimbări. Este important spri- dalitatea „oficială” prin care funcționează organizația.
jinul în înțelegerea/explicarea „idiosincraziei” stra- Al doilea este subsistemul neformal, care în termeni
tegiei unei organizații, a structurii, culturii, politicii simpli poate fi definit drept „așa merge treaba aici
și stilului de gestionare. Al doilea tip de mediu este la noi”. Acesta reflectă cultura, politicile locale și
cel extern, care include factorii socioeconomici, eco- organizaționale, stilul de conducere și motivația per-
nomia țării în general, influențele politice și juridice, sonalului. Sarcina-cheie pentru orice organizație este
iar pentru Republica Moldova poate fi inclus și acce- să gestioneze aceste medii. Pur și simplu schimbarea

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 11


structurii organizaționale nu îmbunătățește garantat mentării noilor proceduri operaționale. În termeni
eficiența funcționării sau calitatea serviciilor presta- simpli, Moldsilva va trebui să își schimbe modalitatea
te, dacă subcultura se opune schimbării sau imple- de funcționare.

Caseta 1. Descrierea etapelor I și II ale Programului regional ENPI FLEG finanţat de UE

ENPI FLEG (etapa I, 2009–2012)


Obiectivul: Punerea în aplicare a prevederilor unei bune guvernanţe în domeniul forestier prin implementarea eficientă
a declaraţiei ministeriale de la St.-Petersburg, cu susţinerea activităţilor-pilot și implicarea guvernelor, a sectorului privat
și a societăţii civile din ţările participante.
Factorii de decizie (Moldsilva în cooperare cu alte instituţii guvernamentale, ONG-uri și administraţiile publice locale) au
elaborat un Plan Naţional de Acţiuni, care a fost implementat în cooperare cu Programul regional ENPI FLEG.
Principalele activităţi s-au axat pe:
– Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a sectorului forestier;
– Asistenţa privind actualizarea bazei legal-normative din sectorul forestier, armonizarea acesteia cu legislaţia privind
protecţia mediului și a resurselor naturale și cu obligaţiile corespunzătoare ce se conţin în diferite acorduri internaţio-
nale;
– Îmbunătăţirea aplicării legislaţiei forestiere prin o mai bună coordonare dintre organele centrale și locale (forestiere,
protecţia mediului, poliţia, autorităţile vamale și judiciare etc.);
– Asigurarea condiţiilor pentru crearea unei pieţe echitabile a produselor și serviciilor forestiere;
– Abordarea problemei masei lemnoase provenite din surse ilegale în economia ţării;
– Implicarea societăţii civile în gestionarea pădurilor și pentru asigurarea transparenţei decizionale în sectorul forestier;
– Elaborarea și implementarea mecanismelor anticorupţie.

ENPI FLEG (etapa a II-a, 2013–2016)


Obiectivul: Consolidarea guvernării forestiere printr-o mai bună implementare a proceselor internaţionale relevante (de
exemplu, Declaraţia de la St.-Petersburg, Forest Europe), consolidarea politicilor forestiere, a legislaţiei și aranjamentelor
instituţionale, elaborarea, testarea și evaluarea modelelor-pilot de gestionare durabilă a pădurilor la nivel local în scopul
replicării acestora pe viitor.
În cooperare cu factorii de decizie au fost identificate domeniile naţionale prioritare, după cum urmează:
– Promovarea bunei guvernări a terenurilor forestiere, gestionate de alţi deţinători decât instituţiile guvernamentale,
prin întărirea capacităţilor de gestionare raţională a resurselor naturale la nivel local;
– Crearea în baza-pilot a unei entităţi silvice intercomunale (ESIC) pentru sporirea activităţilor economice și implicarea
populaţiei locale în activităţi forestiere;
– Efectuarea unui studiu analitic privind serviciile ecosistemice (SE) prestate de păduri;
– Elaborarea unui sistem de monitorizare a fluxului de masă lemnoasă și acordarea de asistenţă instituţiilor responsabile
de aplicarea legislaţiei în vederea eliminării activităţilor ilegale;
– Optimizarea legislaţiei forestiere prin studierea experienţei internaţionale și armonizarea acesteia cu cerinţele UE;
– Întărirea capacităţilor unei pepiniere-pilot și promovarea silviculturii energetice;
– Reducerea ilegalităţilor forestiere printr-o mai bună informare a publicului larg;
– Dezvoltarea capacităţilor educaţionale și instituţionale pentru formarea mesagerilor școlari ai pădurilor;
– Domeniile prioritare se conformează evenimentelor regionale și internaţionale și se bazează pe lecţiile însușite în
alte părţi. Unele activităţi vor fi testate la nivel local pentru a stimula mecanismele de dezvoltare locală (de exemplu,
îmbunătăţirea guvernării pepinierelor, poligoane demonstraţionale privind crearea plantaţiilor energetice, elaborarea
PAS în APL selectate, promovarea sectorului forestier comunal și privat la nivel local);
– Procesele de revizuire a politicii de reformare instituţională în sectorul forestier (SRIFM) vor fi susţinute prin diferite
activităţi. Provocările sectorului vor fi abordate și promovate și în continuare la nivel de stat (comisii parlamentare,
ministere) și prin intermediul factoriilor de decizie și al autorităţilor executive la nivel local (autorităţile publice locale,
administraţiile raionale, societatea civilă).
Programul ENPI FLEG este finanţat de UE și implementat de Banca Mondială în parteneriat cu ONG-uri internaţionale,
IUCN și WWF.

12 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


2.3. Monitorizarea/cercetarea ată Reţeaua Europeană a Inventarului Forestier Na-
forestieră ţional (REIFN). Una din sarcinile REIFN este de a
îmbunătăţi și a armoniza inventarierea naţională a
resurselor forestiere în întreaga Europă, de a sprijini
2.3.1. Inventarul Forestier Naţional noile inventare și de a promova utilizarea cercetărilor
(46) Informaţia exactă și actualizată în ceea ce științifice și a metodelor recunoscute în structurarea
privește volumul, distribuţia, compoziţia și starea ge- inventarelor forestiere, colectarea și analiza datelor.
nerală a pădurilor este extrem de importantă pentru (51) Calitatea de membru al REIFN nu se limitea-
formularea politicilor de dezvoltare și monitorizare, ză doar la statele membre ale UE. Aderarea la această
acordarea asistenței și sprijinului necesar gestionării structură ar putea aduce multe avantaje Republicii
durabile, precum și respectării angajamentelor naţio- Moldova nu doar prin prezența în această familie,
nale și internaţionale de raportare. dar și prin posibilitatea de elaborare și implementare
(47) Obiectivul unui Inventar Forestier Naţional a IFN, în cazul în care Republica Moldova ar decide
(IFN) este să țină evidența și să evalueze resursele fo- să adopte un asemenea inventar.
restiere din țară (atât păduri publice, cât și private), în
timp și cu exactitate, precum și într-o manieră respon- 2.3.2. Cercetarea forestieră, dezvol-
sabilă care să asigure dezvoltarea durabilă a resurselor tarea şi tehnologia
forestiere. Datele din IFN sunt folosite pentru a estima
stocurile de carbon prin calcularea biomasei forestiere (52) Academia de Știinţe a Moldovei (AȘM) este
și a emisiilor de GES asociate schimbărilor în utiliza- cel mai înalt forum știinţific și unica instituţie publi-
rea terenurilor. Recent, IFN au fost lansate ca răspuns că de interes naţional în domeniul știinţei și inovării.
la necesitățile în a obține informații despre păduri din Marea parte a cercetărilor în domeniul forestier este
diverse surse, atât de la institute naționale, cât și inter- efectuată de către institutele din cadrul Academiei,
naţionale, cum ar fi Organizaţia pentru agricultură și reieșind din specificul acestora: Grădina Botanică
alimentaţie/Comisia economică pentru Europa (OAA/ (Institut) cercetează aspectele ce țin de botanică, den-
CEE). Având la bază date statistice, IFN poate fi foarte drologie; Institutul de Zoologie – resursele faunisti-
util și în alte domenii, nu doar pentru planurile detalia- ce; Institutul de Ecologie și Geografie – ecosisteme,
te de amenajare silvică. factorii climatici etc. Cercetări forestiere sunt efectu-
(48) În Moldova nu există un Inventar Forestier ate și în cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări
Naţional (IFN). Evidența se bazează pe: (a) PAS, care Silvice (ICAS) sau al secţiilor știinţifice din cadrul
oferă date cu privire la resursele forestiere naţiona- rezervaţiilor naturale ale Agenţiei Moldsilva.
le; (b) registrul funciar al Agenţiei Relaţii Funciare și (53) Există multe exemple de cercetări forestiere
Cadastru și (c) HG nr. 1007/1997 cu privire la evi- inovaţionale. Aceste cercetări sunt relativ de scurtă
denţa de stat a fondului forestier. Plus la aceasta, nu durată, parţial din cauza finanţării limitate. Republi-
toate pădurile sunt amenajate. Mai mult decât atât, ca Moldova nu are un program naţional de cerce-
scopul colectării datelor în teren nu corespunde în- tări forestiere și nicio coordonare la nivel naţional
tocmai cerinţelor de raportare la nivel internațional, a acestor cercetări. Lipsa unui program naţional de
în special dacă Republica Moldova va continua po- cercetare forestieră, implicarea redusă a autorităţii
litica sa de integrare în UE. Este necesară o evaluare silvice centrale în stabilirea priorităţilor de cercetare,
exactă a resurselor forestiere ale Republicii Moldova dar și faptul că rezultatele acestor cercetări nu sunt
pentru a stabili anumite condiții de bază, care pot fi diseminate de către autoritatea silvică centrală, limi-
monitorizate la capitolul performanțe în procesul de tează eficiența cercetărilor.
reformare instituțională. (54) Abordarea agendei de cercetări strategice
(49) O îmbinare a IFN cu implementarea strictă (ACS) pentru sectorul forestier ar identifica direcția
a prevederilor legislaţiei în vigoare privind evidența și priorităţile de cercetare pe termen scurt și mediu,
terenurilor ar ajuta factorii de decizie din Republi- permițând o utilizare mai eficientă a resurselor, care
ca Moldova să-și formeze o viziune mai clară despre și așa sunt limitate.
resursele și starea acestora, ar facilita procesul de (55) O problemă stringentă devine impactul po-
raportare la nivel naţional în conformitate cu stan- tenţial al schimbărilor climatice care poate fi abor-
dardele internaţionale. IFN poate asigura informaţii dat prin cercetarea rezistenţei speciilor, a rezilien-
credibile privind defrișarea, tăierile ilegale, starea de ţei ecosistemelor forestiere, precum și verificarea
sănătate și gestionarea pădurilor Republicii Moldova. provenienței speciilor. Alte domenii importante țin
(50) Pentru a face față criteriilor de armonizare de împădurirea terenurilor degradate, combaterea
informațională la nivel european, în 2013 a fost cre- biologică a bolilor/dăunătorilor, alegerea speciilor și

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 13


tehnologiilor potrivite pentru cultura speciilor ener- re silvică. PAS sunt aprobate de Moldsilva, iar orice
getice repede crescătoare, precum și alte direcții de schimbări în PAS trebuie să fie bine argumentate și
cercetare. Inventarierea și cartografierea biodiversită- apoi aprobate doar trecând printr-o procedură rigu-
ţii sunt necesare pentru a elabora planurile de mana- ros stabilită, deși destul de complicată și cu implica-
gement ale ariilor protejate (AP) care să promoveze rea mai multor părţi interesate. Amenajarea pădurilor
eforturile de conservare și să reducă din tendințele se bazează pe cinci principii majore: (a) continuitatea
de utilizare exagerată a resurselor forestiere. Un alt funcţiilor pădurii; (b) exercitarea optimă și durabilă
domeniu important este cercetarea aplicativă cu uti- a multiplelor funcţii de producţie și protecţie a pă-
lizarea SIG în gestionarea pădurilor și AP. Cercetările durilor; (c) utilizarea optimă și durabilă a pădurilor;
trebuie să poarte un caracter interdisciplinar, având (d) principiul estetic și (e) conservarea biodiversităţii.2
aportul comun al silvicultorilor, agronomilor, hidro- (60) Majoritatea pădurilor din proprietatea APL
logilor etc. În cele din urmă, abordarea ACS ar aduna nu au PAS. În 2010 și 2013 au fost întreprinse lucrări
împreună factorii de decizie, ar facilita o cooperare de amenajare în aceste păduri, finanțate de Guvernul
mai strânsă și ar imprima un aspect mai holistic cer- Japoniei și programul ENPI FLEG, astfel încât spre
cetării forestiere. sfârșitul anului 2013 au fost amenajate circa 16 000 ha.
(56) Alte domenii de cercetare, cum ar fi evalua- În perioada următorilor câţiva ani, încă circa 5 000 ha
rea și conservarea resurselor forestiere genetice, pa- de terenuri comunale și/sau private vor fi amenaja-
tologia pădurilor, inventarierea speciilor destinate te (spre exemplu, prin intermediul Programul ENPI
vânătorii, încrucișarea necontrolată a unor specii de FLEG, Clima EAST).
vânat, efectivul numeric al vânatului etc., prezintă de (61) În lipsa PAS și a aranjamentelor pentru gestio-
asemenea interes. narea activă, a pazei și protecţiei, este dificil de a preve-
(57) Multe inovaţii și aplicaţii elaborate pentru dea supravieţuirea pădurilor APL, evitând degradarea
alte domenii pot fi utilizate fără dificultate în cerce- și supraexploatarea acestora. Viitorul managementu-
tarea și gestionarea pădurior. Aceste tehnologii noi lui sustenabil al acestor păduri va depinde de îmbina-
încă nu sunt folosite în Republica Moldova. Tran- rea unui cadru instituţional îmbunătățit de gestionare
sferul cunoștinţelor și tehnologiilor presupune nu cu aplicarea principiilor de amenajare a pădurilor. Lu-
numai prezenţa unui personal calificat în domenii ând în considerare presiunea mare asupra ecosisteme-
specializate, dar și un potențial în sectorul forestier, lor forestiere, pe viitor gestionarea pădurilor trebuie să
inclusiv cercetarea forestieră. devină o prioritate pentru a stopa degradarea lor.

2.4.1. Producţia lemnului


2.4. Gestionarea pădurilor
(62) Volumul total de masă lemnoasă pe picior
(58) Moldsilva gestionează 82,9% din FFN.1 Alte este de 46 milioane m3, sau 124 m3/ha. Vârsta medie
instituţii de stat (autoritatea centrală în domeniul a pădurilor este de circa 40 de ani. Repartiția pe clase
gospodăririi resurselor de apă, MTID, Grădina Bo- de vârstă este diferită, cu tendinţa spre vârsta mai tâ-
tanică etc.) gestionează până la 3,8% din FFN. Pădu- nără ca urmare a practicilor de gestionare/exploatare
rile comunale sunt oficial gestionate de APL, dar „de din trecut și a faptului că mai mult de 60% din arbo-
facto” doar circa 20% din acestea sunt gospodărite. rete sunt de origine vegetativă. Creșterea anuală tota-
Circa 20 000 ha din pădurile APL sunt păzite de către lă este de 1 252 000 m3 (sau 3,3 m3/ha), iar creșterea
entităţile Agenţiei Moldsilva, în special datorită im- anuală a vegetației forestiere din afara FFN este esti-
plicării acestora în proiectele de împădurire și capta- mată la 110 000 m3. Volumul anual autorizat pentru
re a carbonului. Aceste terenuri vor fi returnate APL recoltare (VAR) în pădurile gestionate de Moldsilva
imediat după finalizarea proiectelor respective. este de circa 40% din creșterea anuală, pe când media
(59) Toate pădurile gestionate de Moldsilva sunt europeană în 2010 a fost de 58%.3 Volumele oficiale
asigurate cu planuri de amenajament silvic (PAS) pen- de masă lemnoasă recoltate anual corespund VAR.
tru o perioadă de 10 ani, elaborate de ICAS. Practica (63) Până în 2009 activităţile de tăiere erau efec-
curentă de amenajare a pădurilor a fost introdusă în tuate exclusiv de întreprinderile silvice subordonate
anii 1990, utilizând modelul românesc de amenaja- Agenției Moldsilva. Începând cu 2010, o parte din

1
Mai există și vegetație forestieră în afara FFN, reprezentată, în special, prin perdele de protecție și alte tipuri de vegetație
forestieră (arbori, arbuști).
2
Leahu I., 2001, Amenajarea pădurilor. București, Editura Didactică și Pedagogică, 616 p.
3
Starea Pădurilor Europei (2011). Raport elaborat în comun de Forest Europe Liaison Unit Oslo, Comisia Economică a Naţi-
unilor Unite pentru Europa (CENUE) și Organizaţia pentru Alimentaţie și Agricultură (OAA).

14 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


volumul autorizat pentru recoltare a fost valorifi- întreprinderilor silvice) pentru diverse lucrări silvi-
cat prin licitaţii publice organizate de Moldsilva. În ce. Scăderea volumului în 2012 s-a produs din cauza:
2010, un volum de 112 000 m3 a fost licitat compa- (a) lipsei unor regulamente adecvate și a imple-
niilor private, în 2011 – 101 100 m3, iar în 2012 acest mentării tehnice incompetente și iresponsabile din
volum s-a redus până la 47 000 m3 (www.moldsilva. partea companiilor participante la licitaţii, ceea ce a
gov.md). Majoritatea loturilor licitate erau plantaţii provocat conflicte de interese, deoarece chiar anga-
de salcâm, specie folosită în special ca lemn de foc. jaţii Agenţiei Moldsilva favorizau obţinerea contrac-
Restul loturilor au fost exploatate de către Moldsilva telor de recoltare; (b) stării sectorului ÎMM care este
prin propriile întreprinderi, care angajează popula- slab și subdezvoltat și (c) problemelor de abuz din
ţia locală (inclusiv personalul sezonier din cadrul experiența licitațiilor anterioare.

1200

1000

800

600

400

200

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Creștere Tăieri

Figura 7. Creșterea anuală și volumul de tăieri (pădurile gestionate de Moldsilva) (mii m3)1

(64) Preţurile la lemn (de lucru, de foc) sunt stabi- mul total de lemn recoltat, restul fiind prelucrat de
lite centralizat de către Moldsilva, iar lista preţurilor întreprinderi private din afara Agenţiei Moldsilva.
pentru 1m3 în funcţie de specie, calitate și asortiment Capacitatea anuală de prelucrare în cadrul Moldsilva
este transmisă întreprinderilor silvice, care la rândul este de circa 100 000 m3, fiind mult nevalorificată din
lor nu sunt prea flexibile pentru a devia de la aceste cauza aprovizionării reduse cu lemn.2 Tehnologia și
prețuri. Întreprinderile silvice poartă totuși respon- echipamentul de prelucrare sunt învechite, determi-
sabilitatea pentru propriile cheltuieli ce le determi- nând o productivitate redusă, o capacitate mică de re-
nă profitul (dacă acesta există) obținut din vânzări. cuperare și o lipsă de competitivitate. În perioada so-
În 2013 preţul mediu pentru lemnul de foc era de vietică, prelucrarea lemului era bazată pe importurile
427 MDL/m3 ($27). Lemnul de lucru este transferat de bușteni, în special din Ucraina. Introducerea lici-
între sau în cadrul entităților silvice, în acest caz pre- taţiilor pentru lemnul pe picior a redus din volumul
ţurile nu totdeauna corespund celor de piaţă. de lemn prelucrat de Moldsilva, în timp ce sectorul
(65) Între 2006 și 2010 proporția medie a lemnu- privat a început să se dezvolte, ce-i drept cu pași lenți.
lui de lucru era de 10,3% din volumul total de lemn
recoltat, restul fiind lemn de foc. Lemnul de lucru
2.4.2. Sectorul ÎMM
este procesat în special de întreprinderile silvice din
cadrul Moldsilva. Între anii 2006 și 2010 Moldsilva (66) Sectorul forestier funcționează încă pe baza
a procesat anual circa 28 000 m3, sau 7% din volu- unei planificări și luări de decizii la nivel centralizat.

1
Agenția Moldsilva (2013): Materiale informative privind activitatea Agenției Moldsilva. Indicatori cantitativi și calitativi ai
fondului forestier gestionat.
2
Botnari F., Galupa D., Platon I. et al. (2011): Raportul privind starea sectorului forestier din Republica Moldova, perioada
2006–2010. Agenţia Moldsilva. Chisinau, 60 p. Raport pregătit în cadrul Programului ENPI FLEG.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 15


Toate activităţile sunt cumulate în cadrul întreprin- vor deschide oportunități reale pentru ÎMM, care ar
derilor silvice subordonate Moldsilvei: amenajarea putea oferi inclusiv servicii de împădurire, în special
silvică, administrarea sectorului, pepinierele, împă- în zonele rurale ale Republicii Moldova afectate de
durirea, paza și protecția, recoltarea și prelucrarea sărăcie.
lemnului. Cheltuielile și veniturile din aceste acti-
vităţi sunt suportate la nivel de întreprinderi silvice 2.4.3. Tăierile ilegale
(ÎSS). Astfel, o analiză exactă a eficienței economice a
acestora este dificilă. Spre exemplu, unităţile de pre- (70) Tăierile ilegale sunt o problemă globală cu
impact economic, ecologic și social1 de proporţii.
lucrare din cadrul unor ÎSS primesc lemnul de la alte
Din punct de vedere economic, tăierile ilegale duc la
unităţi ale aceleiași ÎSS în baza unor decizii care nu
pierderi de venituri și la o reducere a capacităţii de
sunt corelate cu cerinţele pieţei (mai ales la preţuri),
producţie; din punct de vedere ecologic, sunt asocia-
încercându-se astfel menținerea acestor unități chiar
te cu defrișarea, degradarea pădurilor și diminuarea
și în contextul nerentabilității financiare. Un astfel
biodiversităţii; iar din punct de vedere social, acestea
de scenariu va oferi puține șanse pentru dezvoltarea
provoacă atât conflicte privind terenurile și resurse-
companiilor private.
le, privarea de drepturi a comunităţilor locale, cât și
(67) Domeniul de bază unde poate exista o deschi- corupţia. Activităţile ilegale subminează și eforturile
dere pentru manifestarea sectorului privat este recol-
depuse de operatorii responsabili, în special prin pla-
tarea masei lemnoase prin intermediul sistemului de
sarea pe piață a lemnului și produselor din lemn mai
licitații. Disfuncţionalităţile care au împiedicat aceas-
ieftine, provenite din surse ilegale.
tă iniţiativă de a avea un impact real în susţinerea
(71) Prima Conferinţă ministerială regională
dezvoltării sectorului privat sunt: (a) volumele mici privind guvernarea și aplicarea legislaţiei forestiere
oferite la licitaţie; (b) predictibilitatea redusă a licita- (FLEG) a avut loc în regiunea Asiei de Est și Paci-
ţiilor pe viitor și (c) conflictul de interese generat de ficului în septembrie 2001 la Bali, Indonezia. Ul-
lipsa unor reglementări și inaplicabilitatea acestora terior, un proces ministerial similar a fost lansat în
în ce privește competenţa tehnică și responsabilitatea Africa (Conferinţa ministerială din octombrie 2003,
companiilor participante la licitaţii. Remarcăm faptul Yaoundé, Camerun) și în regiunea Europei și Asiei de
că activitățile de recoltare și plantare întreprinse de Nord (Conferinţa ministerială din noiembrie 2005 de
Moldsilva sunt de mică amploare, ceea ce ar favoriza la St.-Petersburg, Federaţia Rusă). Republica Moldo-
mai mult ÎMM la nivel local decât companiile mari. va a participat la reuniunea ministerială din 2005, la
(68) În procesul de formulare a SRIFM au fost care pentru prima dată a fost pusă în discuție proble-
analizate o serie de acţiuni posibile pentru a stimula ma consolidării guvernării și aplicării legislaţiei fo-
ÎMM, și anume: (a) separarea activității de evaluare restiere în ţările din această regiune. Împreună cu alte
a masei lemnoase de activitatea de recoltare a lem- 43 de ţări, Republica Moldova a semnat Declarația
nului, mărind treptat volumele de lemn expuse la acestei Conferințe care prevedea elaborarea unui
licitaţie, inclusiv cu o predictibilitate mai mare a vo- Plan naţional de acţiuni pentru combaterea activită-
lumelor licitate anual; (b) reglementarea mai strictă a ţilor ilegale în sectorul forestier (vezi 2.2 (30)). Pla-
participării companiilor la licitaţie pentru a exclude nul a fost aprobat de Moldsilva în 2009, având ca scop
conflictul de interese; (c) crearea unităţilor de chel- consolidarea capacităţilor instituţionale, dezvoltarea
tuieli/profit, coordonate de o singură întreprindere, și aplicarea mecanismelor îndreptate spre combate-
care asigură raportarea financiară separată pentru rea comerţului ilegal cu produse din lemn, precum și
eficientizarea anumitor lucrări silvice și (d) privatiza- aplicarea unor instrumente de luptă cu corupţia și de
rea patrimoniului și a activităţilor ineficiente. promovare a gestionării durabile a resurselor fores-
(69) Procesul SRIFM a luat în considerare și ac- tiere. De menţionat și faptul că în cadrul Pactului de
tivităţile de împădurire la care, în multe cazuri, par- stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Republica Mol-
ticipă membrii comunităţii locale, care efectiv nu dova a semnat Memorandumul de înţelegere privind
sunt remunerați legal, ci sunt răsplătiți cu lemn de cooperarea în combaterea corupţiei.
foc din tăierile gestionate de către pădurari, care la (72) De rând cu Planul naţional de acţiuni ce vi-
rândul lor subestimează intenționat valoarea reală în zează resursele forestiere, Programul ENPI FLEG a
documentele oficiale. Eliminând această practică, se fost lansat pentru a îmbunătăţi structurile de guver-

1
Noua strategie a UE privind pădurile și sectorul forestier. Documentul de lucru al personalului comisiei de pe lângă do-
cumentul de comunicare al comisiei către Parlamentul Europei, Comitetul Economic și Social al Europei [COM(2013) 659
- final], [SWD(2013) 343 - final].

16 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


nare și a susține practicile de gestionare durabilă a pă- volumele de tăieri ilicite sunt prezentate în tabelul 6)
durilor. Obiectivele programului sunt: (a) instruirea care este autorizat de Ministerul Mediului poate fi mă-
personalului silvic (guvernamental, comunal, privat), rit reieșind din creșterea anuală totală. În același timp,
a autorităţilor publice locale, a instituţiilor judiciare propunerea de mărire a volumelor anuale de recolta-
și vamale privind guvernarea și aplicarea legislaţiei re poate întâmpina și o anumită rezistență din partea
forestiere (FLEG) (sistemele de informaţii geografi- ONG-urilor de mediu.
ce, cartarea digitală a pădurilor, utilizarea bazelor de (74) Conform studiului privind tăierile ilegale,
date); (b) efectuarea amenajamentului silvic în pădu- condus de programul ENPI FLEG, volumele tăie-
rile comunităților locale; (c) analiza legislației foresti- rilor ilegale raportate oficial ating cote mici, deși a
ere în scopul îmbunătăţirii cadrului legal; (d) efectu- scos la iveală proporții mari în pădurile negestio-
area unor studii analitice (consumul de lemn, tăierile nate de Moldsilva. Cu toate acestea, conform stu-
ilegale) privind impactul socioeconomic al practicilor diului privind consumul anual estimativ de lemn,
nedurabile de gestionare a pădurilor asupra comu- circa 1,039 milioane m3 reprezintă doar lemnul de
nităţilor locale și (e) organizarea campaniilor de in- foc, ceea ce este de circa 3 ori mai mult decât cifre-
formare și comunicare cu audienţa-cheie (structurile le oficiale privind producția lemnului de foc. Con-
guvernamentale, comunităţile locale, sectorul privat, sumul anual total al lemnului în scopuri energetice
comunitatea ONG-urilor). este estimat la 1,079 milioane m3, ceea ce reprezintă
(73) Volumul de circa 400 000 m3 de masă lemnoa- 80% din creșterea anuală estimativă în terenuri cu
să recoltată anual de Moldsilva (datele oficiale privind vegetație forestieră.

Tabelul 6. Tăierile ilegale în anul 2010 și prima jumătate a anului 20111


Suprafața su- Tăieri Tăieri m3/mii ha m3/mii ha
Deținătorul Suprafața tota-
pusă controlu- ilegale (m3) ilegale (m3) depistate depistate
de teren lă, mii ha
lui, mii ha în 2010 în 2011 în 2010 în 2011
Agenția
336,6 302,4 3,869 2,562 12,8 8,5
Moldsilva
APL 75,0 72,8 16,410 12,537 225,4 172,2
Total/media 411,6 375,2 20,279 15,099 54,0 40,2

(75) Este dificil de calculat valoarea brută a lem- inclusiv în procesul de inventariere direct în teren,
nului recoltat ilegal. Cu toate acestea, dacă conside- prin neincluderea acestor volume în documentaţia
răm cota mare a lemnului de foc și prețurile medii legală și, în cele din urmă, crearea schemelor de co-
pentru 2013 împreună cu cotele oficiale de recoltare rupţie și mituirea personalului implicat în astfel de
în terenurile gestionate de APL și altă vegetație fo- activităţi.
restieră, valoarea estimată a acestuia variază între 15 (77) Nu câștigul în bani, ci mai degrabă ridicarea
și 17 milioane de dolari SUA. bunăstării și reducerea sărăciei sunt factorul moti-
(76) Deși discordanța dintre consumul estimativ vaţional al taierilor ilegale, mai ales în gospodăriile
și volumele recoltei oficiale poate fi cauzată de o se- casnice care nu au posibilități financiare de a procu-
rie întreagă de factori, totuși această diferență mare ra lemnul legal pentru încălzire și pregătirea hranei.
indică existența unor volume impunătoare de masă Totuși interesul comercial pentru specii valoroase,
lemnoasă recoltată ilegal. Cele mai frecvente tipuri cum ar fi cireșul și stejarul, nu poate fi ignorat ca
de tăieri ilegale sunt: (a) recoltarea fără documen- factor ce impulsionează tăierile ilegale. Corupția în
te legale a masei lemnoase în scopuri energetice și/ sectorul forestier, determinată de sărăcie sau goana
sau în alte scopuri de pe terenurile gestionate de APL după profit comercial, facilitează recoltarea ilegală a
și MTID; (b) recoltarea masei lemnoase în scopuri masei lemnoase.
comerciale din păduri și alte terenuri acoperite cu (78) Concordanța dintre creșterea anuală și recol-
vegetație forestieră, indiferent de tipul de proprieta- tare (tăieri) este unanim recunoscută drept primul
te; (c) manipularea cantităţilor de masă lemnoasă, criteriu de evaluare a durabilităţii pădurilor. Rapor-

1
Galupa D., Ciobanu A., Scobioală M., Stângaci V., Lozan A. (2011): Tăierile ilicite ale vegetaţiei forestiere în Republica Mol-
dova: Studiu analitic. Chișinău, Agenţia Moldsilva, – 38 p. (Anul Internaţional al Pădurilor – 2011). Raport pregătit în cadrul
Programului ENPI FLEG.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 17


Figura 8. Tăieri ilegale în terenurile APL, raionul Criuleni

tul dintre creștere și recoltare este decisiv pentru dis- control ar putea contribui la identificarea surselor ile-
ponibilitatea curentă și de viitor a lemnului, precum gale de lemn, inclusiv importul. Este necesară o abor-
și pentru acumularea unui potenţial stabil de masă dare integrată prin cooperarea activă a structurilor de
lemnoasă în pădure. Pe termen lung, tăierile nu ar implementare a legislației, a instituţiilor judiciare, a
trebui să depășească creșterea. În cazul pădurilor cu populaţiei locale și a autorităţilor publice.
funcții de protecție sau de o importanță deosebită, ni- (80) Posibilitatea sau volumul autorizat pentru
velul tăierilor trebuie să fie cu mult mai mic decât cel recoltare (VAR) poate fi mărit, încât să corespundă
al creșterilor. Conform studiilor ENPI FLEG, nivelul standardelor europene. Evident că aceasta poate în-
actual al recoltărilor (legale și ilegale) în păduri este tâmpina o rezistență din partea ONG-urilor de me-
nedurabil, iar dacă se va continua cu aceleași volume, diu. Totuși, o parte din volumele clasificate ca recol-
atunci se va reduce nu numai capacitatea pădurii de tate ilegal ar putea fi legalizate, ceea ce ar reduce din
a furniza lemn, dar și biodiversitatea ei, totodată se fluxul de masă lemnoasă plasat pe piaţa „tenebră”.
va intensifica defrișarea/degradarea pădurilor. În cele Implementarea acestora, fără sisteme eficiente și ri-
din urmă, toate acestea vor duce pe viitor la degrada- guroase de evidență și monitoring, ar amplifica și mai
rea terenurilor și eroziunea solurilor. mult activitățile ilegale.
(79) În ultimii ani s-au întreprins mai multe ac-
ţiuni orientate spre reducerea contravenţiilor și in-
fracţiunilor din sectorul forestier. Au fost elaborate și
2.4.4. Energia din lemn
puse în aplicare planuri comune de către autorităţile (81) Lemnul este un material natural, regenerabil,
silvice pentru a asigura securitatea publică și protecţia reutilizabil și reciclabil. Dacă este furnizat din pădu-
mediului în lupta împotriva tăierilor ilegale. Dar toa- rile gestionate durabil, lemnul este procesat și utilizat
te acestea s-au dovedit a fi insuficiente. Introducerea astfel încât să reducă la minimum efectele negative
unor sisteme performante și riguroase de monitoring asupra climei și mediului, în timp ce oferă mijloace
și evidenţă a masei lemnoase ar putea fi o soluție în re- de existență. Numai în astfel de circumstanțe rolul
ducerea corupției și a posibilităților de manipulare cu lemnului este sustenabil. Circa 42% din biomasa lem-
volumele de masă lemnoasă. O mai bună evidenţă și noasă recoltată în UE este utilizată ca sursă energeti-

18 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


că, reprezentând aproximativ 5% din consumul total este utilizat de către populaţia locală în calitate de
de energie în UE. sursă energetică. Consumul anual al acestuia a fost
(82) În tabelul 7 este prezentat sumarul rezulta- estimat la 1 039 252 m3, sau 74% din toată biomasa
telor unui sondaj amplu privind consumul de lemn lemnoasă și nelemnoasă internă. Circa 81% din res-
realizat în cadrul programului ENPI FLEG, care a pondenţi au folosit lemnul în calitate de sursă ener-
inclus peste 750 de intervievări ale respondenţilor. getică primară, în special pentru încălzire, iar 17% au
Acest sondaj a constatat că marea parte a lemnului utilizat lemnul pentru pregătirea hranei.

Tabelul 7. Consumul anual estimativ al biomasei energetice1 (m3)


Numărul Surse
Regiunea Lemn de foc Lemn de lucru Consumul total
de gospodării nelemnoase
Nord 345 747 200,533 10,372 44,947 255,853
Centru 533 207 506,547 15,996 154,630 677,173
Sud 202 544 332,172 14,178 123,552 469,902
Total 1 081 498 1,039,252 40,547 323,129 1,402,928
% din consumul total 74,1 2,9 23,0 100,0

(83) Cercetările ENPI FLEG denotă că circa 28% combustibil și (c) sprijinul pentru recoltarea de ur-
din respondenţi folosesc aproximativ 5 m de lemn în 3 genţă a biomasei.
perioada de încălzire, 33% au utilizat de la 5 la 10 m3, (87) Culturile forestiere energetice repede crescă-
iar 7% – mai mult de 10 m3, în timp ce 13% nu au fost toare, cu cicluri mici de producție și creșteri mari, ar
în stare să specifice volumul de lemn utilizat. oferi un potențial și ar fi în concordanţă cu aborda-
(84) Potrivit datelor statistice oficiale, contribu- rea propusă de CCNUSC. Un program naţional de
ţia sectorului forestier la balanţa sectorului energetic energie pe baza lemnului, având ca scop împăduri-
este mică (3,3% din consumul total de resurse ener- rea cu specii de o productivitate înaltă și adaptate la
getice și 12,3% din consumul de resurse energetice impactul posibil al schimbărilor climatice, ar putea
interne), în timp ce rezultatele studiului arată că po- asigura un surplus de masă lemnoasă energetică le-
pulaţia utilizează un volum mult mai mare de resur- gală într-un termen relativ scurt și, în același timp, ar
se de lemn. putea să atenueze din presiunea exercitată de tăierile
(85) Utilizarea biomasei lemnoase pentru încălzi- ilegale asupra pădurilor.
re contribuie la îmbunătăţirea securităţii energetice (88) Silvicutura intensivă (SI), care prevede plan-
a Republicii Moldova, precum și la reducerea emi- tarea speciilor repede crescătoare de arbori și cu
siilor de GES. Cu toate acestea, cea mai mare parte cicluri mici de producție, prezintă atât ameninţări,
a lemnului energetic este asigurată din surse ilegale. cât și beneficii pentru calitatea apei și cantitatea ei.
Acest lucru nu este durabil pe termen mediu și lung. Posibilele ameninţări pentru calitatea apei ar rezul-
Este necesară identificarea surselor alternative pen- ta în mare parte din exploatările forestiere, care de
tru lemnul de foc recoltat legal, astfel încât resursele fapt pot fi controlate prin bunele practici. SI poate
forestiere să fie gestionate durabil. îmbunătăţi în mod evident calitatea apei comparativ
(86) A treia Comunicare naţională a Republicii cu culturile agricole. Conversia doar a unor sectoa-
Moldova la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiuni- re mai mici de pe terenurile destinate agriculturii
lor Unite privind schimbările climatice (CCNUSC), intensive poate deschide mari oportunităţi pentru
ca parte a măsurilor sale de adaptare și reduce- plantarea speciilor repede crescătoare în scopul ate-
re a pierderilor/riscurilor în sectorul energetic pe nuării potenţialelor surse de poluare și stopării scur-
bază de biomasă, pledează pentru: (a) introduce- gerii acestora către cursurile de apă.2 Plantarea judi-
rea de noi culturi mai tolerante la stresuri termice cioasă a speciilor repede crescătoare poate contribui
și insuficiență de apă; (b) substituirea surselor de la absorbţia nutrienţilor și la reducerea sedimentelor

1
ENPI FLEG (2011): Pădurile Moldovei – Recoltarea și consumul lemnului. Chișinău.
2
McKay H. (ed.) (2011): Short Rotation Forestry: review of growth and environmental impacts. Forest Research Monograph,
2, Forest Research, Surrey, 212 pp.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 19


poluante, care rezultă din activitatea agricolă și acti- faunei de vânătoare pentru vânătorii locali și din stră-
vităţile urbane. inătate. Coordonarea între Moldsilva și SVPM lasă de
dorit. Terenurile mari și/sau pădurile oportune pen-
2.4.5. Vânătoarea şi managementul tru gospodărirea vânatului creează relații complicate
vânatului între principalii actori, iar coordonarea în ce privește
(89) Ministerul Mediului (MM) este responsabil gestionarea acestora pur și simplu lipsește. Proiectul
de politici, pe când Moldsilva este autoritatea centra- Legii fondului cinegetic și protecţiei vânatului se află
lă responsabilă de silvicultură și cinegetică. Moldsilva în prezent la etapa de dezbatere. La sugestia Comisiei
gestionează 336 000 ha de terenuri de vânătoare din parlamentare pentru mediu și schimbările climatice,
pădurile proprii. Societatea vânătorilor și pescarilor în ultimii ani a avut loc un proces consultativ înde-
din Republica Moldova (SVPM) gestionează, în bază lungat cu principalii factori de decizie (MM, Agenția
de arendă, peste 2,6 milioane ha (în special terenuri Moldsilva, AȘM etc.). Dinamica principalelor specii
care aparţin APL și/sau proprietarilor privaţi), având de vânat pe terenurile gestionate de Moldsilva este
ca scop gestionarea corectă și durabilă a fondurilor și prezentată în tabelul 8.

Tabelul 8. Dinamica principalelor specii de vânat pe terenurile gestionate de Moldsilva

Specii de Anul
vânat 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2010 2011 2012 2013
Cerb (nobil/
385 416 436 500 578 530 486 506 375 406 431
cu pete)
Căprior 2,801 3,664 3,384 4,200 4,200 4,008 3,404 3,665 4,086 4,460 4,844
Mistreț 1,282 2,691 2,110 2,600 1,700 1,768 2,086 2,054 1,850 1,713 1,731

(90) Activitatea cinegetică în cadrul entităţilor cepția lemnului, din păduri. Recoltarea PFN (fruc-
Agenţiei Moldsilva poate fi îmbunătăţită (atât din te, pomușoare, ierburi etc.) reprezintă o activitate
punct de vedere economic, cât și ecologic), iar o importantă pentru populație, implicit a entităţilor
abordare mai echilibrată este necesară pentru a asi- Moldsilvei. Volumele recoltate de PFN variază în
gura durabilitatea utilizării resurselor cinegetice. Este funcţie de factorii de mediu și necesităţile pieţei.
necesară o colaborare mai strânsă între principalii Veniturile de la comercializarea PFN contribuie la
factori de decizie și o abordare mai profesională și reducerea dependenţei de lemn și sporirea venitu-
mai activă faţă de gestionarea resurselor cinegetice. rilor celor ce utilizează aceste resurse. Producţia
PFN pe ani în cadrul Moldsilva este prezentată în
tabelul 9.
2.4.6. Produsele nelemnoase
(92) Deși recoltarea și comercializarea PFN de-
(91) Produse forestiere nelemnoase (PFN) sunt monstrează potenţialul de extindere și de majorare
considerate în general orice resurse biologice, cu ex- a valorii adăugate, vor fi necesare cercetarea pieţei și

Tabelul 9. Produsele forestiere nelemnoase (PFN) recoltate de Moldsilva1


Anul
Categoria PFN Unitatea
2006 2007 2008 2009 2010
Fructe și pomușoare tone 302,8 533,3 696,8 331,5 360,8
Plante medicinale tone 118,1 148,3 149,5 66,5 45,2
Produse agricole/furajere tone 656,3 346,4 900,3 534,6 695,6
Miere tone 5,6 5,9 4,2 5,8 5,2

1
Botnari F., Galupa D., Platon I. et al. (2011): Raport privind starea sectorului forestier din Republica Moldova, perioada
2006–2010. Chișinău, Agenţia Moldsilva, – 48 p. (Anul Internaţional al Pădurilor – 2011). Raport pregătit în cadrul progra-
mului ENPI FLEG.

20 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


Continuarea tab. 9
Anul
Categoria PFN Unitatea
2006 2007 2008 2009 2010
Melci tone 60,6 53,6 57,8 44,1 23,7
Pești tone 1,3 2,2 5,1 0,2 –
Pomi de Crăciun mii 18,3 16,6 6,6 4,9 13,9
Puieți-fructiferi mii 16,7 11,3 – 1,6 –
Puieți-decorativi mii 24,3 0,4 0,1 0,4 –
Puieți-trandafiri mii 0,9 3,0 0,2 – –

investiţii în tehnologie, dezvoltarea unor pieţe efici- vernării forestiere în Republica Moldova și Republica
ente de desfacere și perfecţionarea personalului im- Populară Democratică Laos. ICAS a fost instituţia-
plicat. partener din partea Republicii Moldova. Proiectul a
(93) Un potenţial important și încă neutilizat pe demonstrat că deși TIC oferă beneficii incontestabile
care-l oferă pădurile este funcţia lor de recreere. Lo- pentru guvernarea forestieră, utilizarea la maximum
curi atractive pentru turism sunt puține, iar tendința a tehnologiei rămâne o provocare pentru capacităţile
de agrement în sânul pădurii și cererea din partea tehnice insuficiente ale instituțiilor beneficiare.
populației sunt în creștere. Potenţialul pieţei ecotu- (97) Proiectul a constatat capacitatea redusă a
rismului este estimat1 la 7,9 milioane de dolari SUA Agenţiei Moldsilva în domeniu, iar aplicațiile elabora-
anual (cheltuieli directe și indirecte, inclusiv 2,4 mi- te țineau mai mult de administrarea internă a informa-
lioane investiţii publice, 1,4 milioane investiţii capi- ţiei decât de interacţiunea cu publicul larg. Proiectul a
tale, precum și 1 400 locuri de muncă2). Cu cât mai ajuns la concluzia că o abordare treptată, pas cu pas, spre
bine vor fi gestionate ecosistemele forestiere, cu atât e-dezvoltare este fezabilă și chiar preferabilă com-
mai mare va fi numărul de vizitatori și contribuţia la parativ cu schimbările majore și rapide. Cu toate
economia locală. acestea, folosirea TIC este în mare măsură legată de
(94) Această valoare încă neexplorată a păduri- comunicarea cu diferiţi factori de decizie din afara
lor poate fi considerată drept punct de lansare a me- structurilor forestiere. Dezvoltarea tehnologică a
canismelor de plăţi pentru serviciile ecosistemice. introdus un mare număr de soluţii inovatoare, care
Acest lucru poate contribui la protecţia pădurilor de pot fi folosite în comunicarea cu clienţii și partenerii.
poluarea cauzată de vizitatorii care aruncă deșeuri, Aceste soluții se extind pe o gamă largă – de la acu-
îndeosebi în perioada sărbătorilor. mularea mobilă a datelor, atragerea utilizatorilor în
rețea și până la jocurile educaţionale.
(98) Actualul sistem informaţional al Agenţi-
2.5. Tehnologia informaţiei ei Moldsilva nu abordează adecvat necesitatea în
şi comunicaţiilor informaţii care pot fi utilizate pentru o gestionare
competentă și eficientă a resurselor sale. Echipa-
(95) Deși în sector se acumulează multe date, nu mentul informaţional este într-o mare măsură înve-
există un sistem informaţional integrat care ar asigu-
chit și incapabil să administreze un astfel de sistem
ra fluxul de informaţii între diferite activităţi: gestio- informațional. În acest context, este important ca
narea, cercetarea știinţifică, producţia, educaţia, gu- Moldsilva să-și consolideze capacitatea TIC pe etape,
vernarea. conform unui plan, ceea ce i-ar ajuta să: (a) interac-
(96) Proiectul BM Tehnologia informaţiei și comu- ţioneze și să informeze publicul, precum și factorii
nicaţiior (TIC) pentru guvernarea și aplicarea legisla- de decizie din sector; (b) consolideze gestionarea
ţiei forestiere a urmărit scopul de a studia o problemă resurselor forestiere, de exemplu, prin introducerea
esenţială – modalitatea prin care TIC ar putea îm- unui sistem forestier de management a informaţiei
bunătăţi calitatea, profesionalismul și eficacitatea gu- (SFMI); (c) îmbunătăţească comunicarea internă și

1
Popa B. (2013): Valoarea economică a serviciilor ecosistemice în Republica Moldova. Proiectul FGM/PNUD „Planificarea
naţională în domeniul biodiversităţii pentru a susţine implementarea Planului Strategic al CDB 2011–2020 în Republica
Moldova”, Chișinău.
2
Consiliul Mondial pentru Călătorii și Turism: Impactul călătoriilor și turismului 2013. Consiliul Călătoriilor și Turismului
pentru Republica Moldova, Londra.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 21


(d) întreprindă și să faciliteze reforma instituţională strategii comune pentru cele 46 de ţări participante și
planificată. pentru UE privind conservarea și gestionarea dura-
bilă a pădurilor.
(104) De la lansarea acesteia au fost adoptate no-
2.6. Certificarea forestieră uăsprezece rezoluţii la șase conferinţe ministeriale1
(Strasbourg, 1990; Helsinki, 1993; Lisabona, 1998;
(99) Certificarea forestieră confirmă, printr-o in- Viena, 2003; Varșovia, 2007 și Oslo, 2011) (vezi fig. 9).
tervenție independentă, calitatea gestionării în cadrul
Prin intermediul acestora, conceptul gestionării du-
unei întreprinderi ca fiind conformă unor standarde
rabile a pădurilor (GDP) a fost definit și dezvoltat în
agreate. La baza schemelor de certificare stau standar-
continuare la nivel paneuropean.
dele de performanţă. În cazul pădurilor, gestionarea
acestora este comparată cu un standard al bunelor
(105) Republica Moldova este parte a procesului
de implementare a angajamentelor către Forest Euro-
practici forestiere.
pe prin intermediul acțiunilor naționale și paneuro-
(100) La nivel mondial există o serie de mecanis-
pene, plus la asta, Moldsilva deține rolul de punct fo-
me de certificare forestieră, însă în Europa cele mai
active sunt două – Consiliul de administrare a pădu- cal naţional la această initiativă. Menținerea calității
rilor (FSC) și Programul de aprobare a sistemelor de de membru este văzută drept parte a parcursului de
certificare forestieră (PEFC). asociere la UE și i-ar oferi Republicii Moldova o serie
(101) Printre motivele care au stat la baza certifi- de avantaje, nu în ultimul rând apropierea de strate-
cării principalelor întreprinderi de management fo- gia forestieră și planul de acțiune privind pădurile în
restier de stat din Europa este și recunoașterea fap- UE.
tului că pieţele de masă lemnoasă și de produse (106) Percepţia de către public a modului de ges-
din lemn solicită tot mai mult ca aceste produse să tionare a pădurilor de stat nu este satisfăcătoare.
fie certificate. În al doilea rând, certificarea demon- Aderarea la Forest Europe va trimite un semnal pu-
strează publicului, părţilor interesate din sectorul blicului și factorilor de decizie din sectorul forestier
forestier și comunităţii ecologice că pădurile sunt despre angajamentul țării în gestionarea durabilă a
gestionate într-un mod responsabil. Certificarea asi- resurselor forestiere proprii, iar prin aceasta aliniin-
gură o mai mare transparenţă în ceea ce privește du-se la comunitatea forestieră europeană.
modalitatea de gestionare a resurselor forestiere și
prezintă o oportunitate pentru părţile interesate să
interacţioneze cu proprietarii pădurilor, inclusiv cu 2.8. Responsabilizarea socială
instituțiile statului. (107) Responsabilizarea socială (RS) ţine de capa-
(102) Republica Moldova nu are un standard citatea cetăţenilor de a se asigura că guvernanții și
forestier naţional, iar Moldsilva, fiind responsabilă furnizorii de servicii publice sunt responsabili pentru
de gestionarea pădurilor de stat, nu este certificată. acţiunile lor de a-i determina pe aceștia să fie recep-
Deoarece cea mai mare parte a masei lemnoase re- tivi la necesităţile și cererile cetăţenilor. Transparen-
alizate de Moldsilva este vândută pentru consumul ţa, responsabilitatea și participarea sunt pilonii RS.
intern ca lemn de foc, certificarea acesteia nu i-ar (108) Republica Moldova a adoptat o politică de
aduce mari avantaje pe piaţă. Totuși aceasta i-ar crea diseminare proactivă a informațiilor prin interme-
o imagine pozitivă în faţa publicului și Guvernului, diul iniţiativei de date deschise și a mecanismelor de
demonstrând că resursele forestiere sunt gestionate implicare a cetăţenilor în procesele de luare a decizi-
într-o manieră responsabilă. Certificarea ar alinia ilor. Un exemplu este și crearea Consiliului Naţional
Moldsilva la organizaţiile forestiere partenere din pentru Participare, care permite organizaţiilor socie-
Europa. tăţii civile (OSC) să participe sistematic în adminis-
trarea publică. În pofida acestor eforturi, capacitatea
scăzută a factorilor de decizie și lipsa resurselor, de
2.7. Iniţiativa Forest Europe
rând cu nivelul redus al responsabilizării cetăţenilor,
(103) Forest Europe este o iniţiativă politică pane- pun piedici acestui proces.
uropeană lansată în 1990 pentru gestionarea durabilă (109) Studiul BM privind RS2 a constatat că insti-
a pădurilor continentului. În cadrul ei se elaborează tuţiile forestiere oferă anumite informaţii pe pagini-

1
http://www.foresteurope.org/ministerial_conferences
2
Studiu privind responsabilizarea socială: Sectorul forestier din Republica Moldova. Raport nr. ACS6576, 11 noiembrie
2013. ECSSO, Europa și Asia Centrală.

22 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


Dezvoltarea durabilă

Gestionarea durabilă a pădurilor

ECOLOGIC ECONOMIC SOCIOCULTURAL


Păduri europene 2020
Păduri, lemn și energie
Păduri și ape
Cooperarea intersectorială și programele forestiere naționale
Dimensiunea socioculturală
Diversitatea biologică a pădurilor Viabilitatea economică a GDP
a GDP
Schimbările climatice și GDP
Aspecte socioeconomice ale GDP
Criterii paneuropene, direcții și instrucțiuni la nivel operațional pentru GDP
Gestionarea durabilă a pădurilor în Europa
Conservarea biodiversității
Cooperarea cu țările în tranziție
Adaptarea gestionării pădurilor la schimbările climatice
Monitorizarea ecosistemelor
Resursele genetice
Baza de date privind incendiile forestiere
Adaptarea gestionării pădurilor montane
Cercetarea fiziologiei arborilor
Cercetarea ecosistemelor forestiere

Figura 9. Rezoluţiile Forest Europe

le lor web. Cu toate acestea, informaţiile cu privire (110) Studiul BM privind RS a propus o serie de
la performanţă, buget și cheltuieli, în mare măsură, iniţiative pentru ca Guvernul să se angajeze în con-
lipsesc. La nivel local, resursele limitate ale APL îm- solidarea difuzării informaţiei și asigurării trans-
preună cu lipsa responsabilizării, limitează difuzarea parenţei, inclusiv prin promovarea campaniilor de
informaţiei privind deciziile legate de activitatea fo- conștientizare a publicului, publicarea informaţiei
restieră. Situaţia privind consultarea opiniei publice privind performanţa și facilitarea participării OSC în
este la fel nesatisfăcătoare. De obicei, autorităţile pu- calitate de intermediar între Moldsilva, Inspectoratul
blice înregistrează și răspund la plângerile și cererile Ecologic de Stat și cetăţeni, precum și implicarea gru-
cetăţenilor în termenele stabilite. Totuși, informația purilor tematice și a universităţilor în activităţi lega-
despre tipul acestor solicitări și calitatea răspunsuri- te de politici din domeniul forestier. Studiul dat mai
lor din partea autorităților nu sunt disponibile. Deși vine cu recomandări de acțiuni pentru autoritățile fo-
autorităţile forestiere au lansat recent linii de comu- restiere privind participarea cetățenilor în activitatea
nicare pentru a permite cetăţenilor să raporteze des- sectorului.
pre activităţile ilegale, aceste canale au fost folosite
doar sporadic. În sfârșit, deși drepturile cetăţenilor
de a participa direct în administrarea publică sunt
2.9. Impactul economic al servi-
susţinute prin prevederi legale, implicarea publicului ciilor ecosistemice forestiere
în problemele sectorului forestier este încă slabă, iar (111) Studiile recente, efectuate în procesul elabo-
cea a autorităţilor locale este limitată. rării Strategiei naționale a biodiversității și a Planu-

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 23


lui de acțiuni (SNPAB), au estimat valorile monetare economia Republicii Moldova cu circa 0,6 milioane
ale ecosistemelor forestiere.1 Acestea s-au bazat pe USD în următorii 25 de ani. Însă acest venit va dispă-
compararea a două scenarii: (a) Menținerea practi- rea după 27 de ani, iar capacitatea ecosistemelor de a
cilor curente (BAU), ceea ce înseamnă continuarea genera lemn și PFN economic valoroase va fi erodată
practicilor curente – recoltarea lemnului continu- (în contextul când nu vor fi asigurate condițiile nece-
ând să asigure consumul lemnului la nivelul actual, sare de conservare a pădurilor și măsurile de sporire
cu o incidență ridicată a tăierilor ilegale și folosirea a productivitatii lor). Aceste cifre nu includ pierderile
sub potențial a PFN, pe fundalul tendinței de degra- considerabile care ţin de alte servicii ecosistemice fo-
dare a ecosistemelor și al scăderii capacității regula- restiere (SE) cum ar fi captarea bioxidului de carbon,
toare a acestora în ceea ce privește apa și eroziunea regularizarea apei și eroziunii solului și degradarea
solului; (b) Gestionarea Durabilă a Ecosistemelor peisajului cu efect asupra turismului.
(SEM), ceea ce înseamnă un accent mai redus asu- (113) SEM implică o descreștere a valorilor de-
pra producției de lemn și exploatarea PFN la un ni- terminate de lemn și PFN pe termen scurt. Însă în
vel mai ridicat dar sustenabil, în timp ce exploatarea urma unei schimbări semnificative pe termen lung,
forestieră ilegală s-ar reduce semnificativ, urmare a valoarea SE în conformitate cu scenariul GDE se va
unui cadru instituțional, juridic și tehnic mai calita- recupera, iar prognoza de viitor este că va genera o
tiv. Însă acest lucru nu este în totalitate fezabil, dacă valoare actualizată netă mai mare (VAN) după o pe-
nu vor fi asigurate sursele alternative de energie pen- rioadă de 25 de ani. În plus, vor fi asigurate SE gene-
tru populația rurală, de exemplu, culturile forestiere rate/menținute prin silvicultura durabilă (de exem-
cu ciclu scurt de producție, plantațiile energetice sau plu, captarea bioxidului de carbon, regularizarea apei
creșterea suprafețelor de păduri. și eroziunii solului).
(112) În baza studiilor, valoarea serviciilor eco- (114) Deoarece principalii beneficiari ai servicii-
sistemelor forestiere (lemn, PFN etc.) a fost estima- lor ecosistemelor forestiere sunt comunitățile locale,
tă la nivelul de 28,3 milioane USD pe an. În cadrul valorile descrise mai sus reprezintă beneficii socioe-
scenariului BAU, activitățile forestiere pot completa conomic nete.

1
Popa B. (2013): Valoarea economică a serviciilor ecosistemice în Republica Moldova. Proiectul „Planificarea naţională în
domeniul biodiversităţii pentru a susţine implementarea Planului Strategic al CBD 2011–2020 în Republica Moldova”.

24 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


3. RESURSELE FUNCIARE

3.1. Descrierea generală


(115) Resursele funciare ale Republicii Moldova alte terenuri (15,6%). Suprafaţa gospodăriilor mici și
sunt unice, caracterizate prin soluri predominant ne- mijlocii reprezintă 42,3%.
gre (cernoziomuri) cu un potenţial productiv înalt, (118) Principalele culturi agricole sunt sfecla-de-
o rată foarte înaltă de utilizare (> 75%) și un relief zahăr, porumbul, viţa-de-vie, grâul, floarea-soarelui
neuniform (peste 80% din terenul arabil este situat pe și cartoful (fig. 10). Creșterea fructelor și legumelor
pantele dealurilor). au devenit un domeniu profitabil.
(116) Conform datelor Cadastrului funciar ge- (119) Șeptelul (bovine și ovine) a scăzut în ultimii
neral (2014), din suprafaţa totală de 3,384,6 mii ha ani atât din cauza migraţiei populației din zonele ru-
circa 2,500,1 mii ha (73,9%) sunt terenuri agricole rale spre cele urbane, cât și a desfiinţării fostelor mari
ce cuprind 1,816,5 mii ha (53,7%) de teren arabil, complexe zootehnice. În schimb, numărul de păsări
295,3 mii ha (8,7%) cu plantaţii perene, 350,1 mii ha înregistrează o creștere (tab. 10).
(10,3%) cu fâneţe și pășuni și 38,7 mii ha (1,1%) sunt (120) Sectorul agricol este crucial pentru Repu-
necultivate. Lacurile și râurile constituie 96,9 mii ha blica Moldova, atât ca parte importantă a economi-
(2,9%), alte terenuri – 319,3 mii ha (9,4%) în total. ei, cât și ca sursă de locuri de muncă. Îmbunătăţirea
(117) După forma de proprietate terenurile agri- competitivităţii în sector, sporirea siguranţei și cali-
cole aparţin: cooperativelor agricole (6,3%), socie- tăţii produselor agricole, precum și sporirea vânzări-
tăţilor pe acţiuni (2,0%), societăţilor cu răspundere lor de produse pe plan intern și internaţional, este o
limitată (34,0%), gospodăriilor ţărănești (27,6%), prioritate a Guvernului.
gospodăriilor individuale cu terenuri agricole și gră- (121) Strategia de dezvoltare a agriculturii și me-
dini (14,2%); asociaţiilor agricole pentru creșterea diului rural din Moldova 2014–2020, aprobată de
fructelor și legumelor (0,3%); fondului de rezervă și Guvern în iunie 2014, stabilește până în 2020 trei

Producția maximă – Republica Moldova 2012


400 000 600 000
Producția (mii dolari SUA)

400 000
Producție (TM)

200 000

200 000

0 0
Sfeclă- Porumb Struguri Grâu Lapte de Floarea- Mere Cartofi Orz
de-zahăr vaci soarelui
(proaspăt) (semințe)
Producția (mii dolari SUA) Producție (TM)

Figura 10. Producţia agricolă a Republicii Moldova și valoarea pe culturi (2012)

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 25


Tabelul 10. Șeptelul (mii capete) pe ani
Anii
Animale domestice
2009 2010 2011 2012 2013
Bovine 243 236 224 204 191
Ovine/caprine 866 915 905 832 824
Porcine 404 512 472 439 410
Păsări 987 23,811 34,564 – –

priorităţi de dezvoltare a sectorului agrar și a me- (125) Degradarea terenurilor este la fel de evidentă
diului rural: (a) ameliorarea competitivităţii secto- și în pășuni. Conform informaţiilor disponibile4, ma-
rului agroalimentar prin modernizarea și integrarea joritatea pășunilor existente (terenuri utilizate ca fâ-
pieţei; (b) asigurarea unei gestionări durabile a re- neţe și pășuni) sunt degradate sau într-o stare foarte
surselor naturale și (c) îmbunătăţirea nivelului de proastă. Câteva iniţiative de gestionare a pășunilor au
trai în zonele rurale. Punerea în aplicare a strategiei fost implementate cu succes de ICAS, cu susținerea
presupune creșterea valorică a sectorului agroali- Băncii Mondiale, în zona de centru a țării. Unele ini-
mentar și accesul la noi pieţe de desfacere, creșterea ţiative de reabilitare a stepelor (pășunilor) sunt pro-
cotei de piaţă în Republica Moldova și în străină- movate și în zona de sud a țării (cu implicarea ONG-
tate, optimizarea utilizării structurilor și a resurse- urilor internationale și naționale, precum BirdLife
lor funciare, precum și modernizarea procesului de International, Centrul de Consultanță Ecologică Ca-
gestionare a resurselor acvatice. hul, Societatea Ecologică BIOTICA).

3.2. Degradarea terenurilor


(122) Conform Cadastrului general funciar1,
suprafaţa terenurilor agricole degradate este de
858 564 ha, sau 46,7% din suprafaţa totală a terenurilor
agricole. Conform altor studii2, suprafaţa terenurilor
erodate în ansamblu pe ţară constituie 877 644 ha,
dintre care 504 777 ha sunt slab erodate, 259 332 ha
mediu erodate și 114 165 ha puternic erodate.
(123) Degradarea solului s-a intensificat în ulti-
mii ani din cauza practicilor agricole inadecvate sau/
și a gestionării proaste a apelor, dar și a degradării
perdelelor forestiere de protecţie. În ultimii 35 de ani
suprafaţa terenurilor agricole degradate a crescut cu
264 400 ha, sau 10,4% din totalul terenurilor agrico-
le.3 Circa 26 milioane tone de soluri fertile sunt anual
pierdute din cauza eroziunii. Pierderile anuale direc-
te și indirecte, cauzate de eroziune, sunt estimate la
2,432 miliarde MDL.
(124) Mai mult decât atât, circa 84 000 ha sunt
considerate terenuri degradate (neutilizate în scopuri
agricole), afectate puternic de alunecări de teren și de
ravene. Rata de creștere a suprafeței afectate de alu- Figura 11. Degradarea terenului (eroziune activă) din cauza
necări de teren este de 1 000 ha anual. gestionării proaste, raionul Ștefan-Vodă

1
http://date.gov.md/ro/system/files/resources/2013-08/Cadastrul-funciar_2011.xls
2
Chivriga V. (2009): Evoluţia pieţei funciare agricole în Republica Moldova. IDIS „Viitorul”, Chișinău. – 48 p.
3
http://cim.mediu.gov.md/raport2004/ro/firstprobl/sol/degr_niv3_ro.htm
4
Proiectul UE/PNUD „Clima East Moldova: Atenuarea efectelor și adaptarea ecosistemelor la schimbările climatice în Parcul
Național Orhei” pentru a demonstra comunităţilor locale beneficiile și avantajele măsurilor adaptare la schimbările clima-
tice. 2013, document de proiect.

26 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


(126) Deși cadrul normativ (HG 667/2010 și alte a bioxidului de carbon ne demonstrează capacitatea
regulamente) formulează clar termenele și condițiile Agenţiei Moldsilva și ICAS de a implementa lucrări
pentru pășunat, acestea nu sunt respectate. APL, care de amploare pentru împădurirea acestor terenuri. În
dețin peste 95% din pășuni, nu asigură gestionarea perioada 2008–2013, Moldsilva a întreprins lucrări
durabilă a acestora, astfel, aceste terenuri practic nu de plantare pe circa 60 000 ha de terenuri (20 400 ha
sunt gospodărite. Practicile silvopastorale nu sunt din afara FFN). Categoriile de terenuri incluse în
aplicate. Unele proiecte cu finanţare internaţională au programul de împădurire sunt prezentate în figura 12
încercat recent să reabiliteze unele pășuni din Parcul și aparţin în special autorităţilor publice locale.
Naţional Orhei prin introducerea a celor mai bune și
recunoscute practici1. 3.2.1. Degradarea terenurilor
(127) În țară există o bună experienţă de împăduri- şi împădurirea
re a terenurilor degradate, inclusiv a terenurilor agri- (128) Guvernul Republicii Moldova a recunoscut
cole degradate. Cel puţin două proiecte de sechestrare că degradarea terenurilor este o problemă majora,

Pășunile degradate 15679,1


6068,57

Terenurile degradate
4575,49
3678,47

Terenurile agricole degradate


35,3
841,57
(ha)
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000 18000

Proiectul conservarea solului în Moldova (2008)

Proiectul dezvoltarea sectorului forestier comunal în Moldova (2010)


Figura 12. Categoria de utilizare și suprafaţa terenurilor împădurite de Moldsilva în cadrul PCSM2 și PDSFCM3

astfel încât în 2003 a adoptat Programul de valorifica- mai accentuează că problemele eroziunii solului ne-
re a terenurilor noi și de sporire a fertilităţii solurilor cesită a fi soluţionate și prin împădurirea terenurilor
pentru anii 2003–2010. Din cauza lipsei de finanţare afectate de alunecări de teren și de ravene.
și a colaborării insuficiente între autorităţile centrale (129) Guvernul a aprobat recent Planul naţional de
și locale doar circa 5% din obiectivele iniţiale ale pro- extindere a suprafeţelor cu vegetaţie forestieră pentru
gramului au fost realizate, fapt ce a determinat apro- anii 2014–2018 (HG 101/2014). În baza studiului re-
barea unui nou Program de conservare și sporire a alizat de Moldsilva privind receptivitatea administra-
fertilităţii solului pentru anii 2011–2020 (conform ţiilor publice locale la inițiativa de împădurire, pro-
acestuia circa 44% din obiective/realizări țin de do- gramul prevede împădurirea a 13 050 ha (10400 ha
meniul forestier). Scopul programului este de a între- de terenuri degradate, 1 650 ha de perdele forestiere
prinde măsuri pentru stoparea degradării terenurilor pentru protecţia apelor și 1 000 ha de perdele foresti-
și a reducerii fertilităţii solului prin implementarea ere pentru protecţia câmpurilor). Scopul principal al
unor acţiuni și tehnologii moderne, precum și pro- acestui plan este menţinerea plantaţiilor forestiere și
movarea practicilor agricole prietenoase mediului. asigurarea protecţiei lor împotriva tăierilor ilegale și
De rând cu alte activităţi menţionate în program, se a pășunatului abuziv, precum și prevenirea altor ile-

1
Idem.
2
PCSM: Proiectul Conservarea Solurilor în Republica Moldova, 2008. Document de proiect.
3
PDSFCM: Proiectul Dezvoltarea Sectorului Forestier Comunal în Republica Moldova, 2010. Document de proiect.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 27


galităţi. Resursele necesare pentru implementare vor factor pozitiv, în relație cu orice inițiativă de reabili-
fi alocate din Fondul Ecologic Naţional (administrat tare la nivel național sau local. Perdelele forestiere de
de Ministerul Mediului) și din contribuțiile altor do- protecție sunt apreciate pozitiv de agricultori și co-
natori. Exepriența din trecut a Agenţiei Moldsilva de- munităţi, în special pentru faptul că pot contribui pe
monstrează că mobilizarea mijloacelor, inclusiv celor viitor la revitalizarea practicilor agroforestiere.
financiare, pentru împădurire este posibilă dacă exis- (133) Conștientizând rolul perdelelor forestiere
tă voinţă politică. de protecţie în atenuarea efectelor vântului și apelor
asupra eroziunii solului, dar și contribuţia poziti-
3.2.2. Degradarea terenurilor şi vă a acestora la creșterea productivităţii terenurilor
perdelele forestiere de protecţie agricole, reabilitarea lor și crearea unor noi perdele
forestiere de protecţie pot fi privite ca o prioritate
(130) Perdelele forestiere în Republica Moldova importantă pentru sectorul forestier și trebuie să de-
au o tradiţie mai veche. Începând cu 1947, acestea
vină parte integrantă a oricărui program naţional de
au fost create pentru protecţia terenurilor agricole,
împădurire.
a bazinelor acvatice, a căilor de transport, precum și
pentru reducerea eroziunii solului. Suprafața totală a
(134) Ar fi greșit să considerăm perdelele forestiere
de protecţie drept singura sursă de atenuare a degra-
perdelelor forestiere de protecţie este de 30 300 ha.
dării solului. Este necesară o abordare holistică, care
Speciile principale sunt salcâmul (36%) și nucul co-
mun (38%), dar sunt prezente și alte 12 specii autoh- ar oferi condiții mai bune pentru creșterea animalelor,
tone, precum și 8 specii exotice.1 gestionarea solului și aplicarea practicilor agricole pri-
(131) Date centralizate privind starea actuală a etenoase mediului, toate acestea având un rol major.
perdelelor forestiere de protecție nu există, deși con- Proiectul Băncii Mondiale de competitivitate agrico-
form unor surse2 multe terenuri sunt afectate de tă- lă3 include o subcomponentă la nivelul comunităților
ierile ilegale, pășunatul abuziv/necontrolat, poluarea locale care are drept scop sprijinirea activităţilor de
cu deșeuri sau alți factori distructivi. Practic nu există stopare a degradării perdelelor forestiere de protecție
planuri de amenajare silvică (PAS) pentru perdelele în zona de sud a ţării, unde degradarea solului a căpă-
forestiere de protecție (cu excepția a circa 1 000 ha tat proporţii alarmante. În special, proiectul dat a ofe-
care sunt incluse în proiectul BM privind sporirea rit asistență financiară pentru achiziționarea tehnicii
competivității agricole din sudul țării). specializate și a echipamentului necesar pentru cre-
(132) Toate terenurile acoperite cu perdele fores- area a două staţii mobile mecanizate de reabilitare a
tiere de protecţie se află în proprietatea administra- perdelelor antierozionale pe o suprafaţă de 2 000 ha.
ţiilor publice locale (unele suprafețe mici sunt gesti- Lucrările tehnice preconizate pentru reabilitarea per-
onate de Ministerul Transporturilor și Intrastructurii delelor de protecție sunt în proces de executare de ca-
Drumurilor, Agenţia Apele Moldovei, Ministerul tre întreprinderile Agenţiei Moldsilva, în cooperare
Agriculturii și Industriei Alimentare). Acesta este un cu comunităţile locale.

1
Postolache Gh. (2008): Cu privire la crearea carcasei forestiere. Rev. Bot., nr. 1, vol. 1, Chișinău.
2
Proiectul UE/PNUD „Clima East Moldova: Atenuarea efectelor și adaptarea ecosistemelor la schimbările climatice în Parcul
Național Orhei” pentru a demonstra comunităţilor locale beneficiile și avantajele măsurilor adaptare la schimbările clima-
tice. 2013, document de proiect.
3
Banca Mondială, 2012. Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P). Washington. http://documents.worldbank.
org/curated/en/2012/04/16224219/moldova-agriculture-competitiveness-project

28 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


4. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII

4.1. Diversitatea speciilor lor încă continuă. Cea mai mare diversitate a verte-
bratelor este înregistrată în pădurile din zona Codri-
(135) Republica Moldova deține o bogată di- lor. Coridoarele de râuri și zonele umede prezintă un
versitate de specii, deși e lipsită de munţi și înre- mediu favorabil implicit pentru păsările migratoare.1
gistrează variaţii climatice moderate. Pe teritoriul
țării nu sunt specii endemice. Sunt cunoscute circa
1 842 specii de plante vasculare și circa 4 600 specii 4.2. Ariile protejate
de plante inferioare și fungi. Sunt înregistrate circa
16 540 specii de animale (461 de vertebrate și peste (136) În prezent sistemul ariilor protejate cuprinde
16 000 de nevertebrate), dar numărul acestora va 189 386 ha (sau 5,61% din teritoriul ţării), dintre care
crește cu siguranță, deoarece cercetarea nevertebrate- circa 45,19% sunt amplasate în FFN (inclusiv 26,18%

Figura 13. Parcul Naţional Orhei, un potenţial model pentru dezvoltarea comunităţilor locale și protecţia diversităţii biologice (www.undp.org)

1
Proiectul FGM/PNUD PIMS 4016. Fortificarea capacităţilor instituţionale și a reprezentativității sistemului de arii protejate
din Republica Moldova. Documentul de proiect.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 29


în pădurile gestionate de Moldsilva). Mai există și o ţionale și includ majoritatea ariilor protejate, rolul
rețea de arii mici protejate. Rezervațiile naturale și acestora în dezvoltarea durabilă trebuie să devină o
Parcul Naţional Orhei (33 792 ha), recent creat, sunt prioritate naţională. În calitate de răspuns consoli-
printre cele mai mari și importante arii protejate. dat în abordarea pericolelor pentru biodiversitate,
(137) Prin intermediul asistenței financiare, din Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să creeze
partea Proiectului FGM/PNUD Fortificarea capaci- Reţeaua ecologică naţională (REN). Aceasta pune
tăţilor instituţionale și a reprezentativității sistemului accentul pe importanţa landșafturilor în calitate de
de arii protejate din Republica Moldova, sistemul de mecanisme și modele de conservare. Pentru a pune
clasificare a ariilor protejate (AP) din Republica Mol- REN în aplicare, Programul naţional pentru crearea
dova este în proces de schimbare. Totodată, se preve- reţelei ecologice, adoptat în 2011, stabilește: (a) ca-
de îmbunătăţirea gestionării gradului de acoperire cu drul legal pentru crearea și dezvoltarea REN ca parte
AP, consolidând capacitatea pentru gestionarea efec- a reţelei ecologice paneuropene; (b) instalarea unui
tivă a sistemului de AP reprezentative. regim de protecţie și folosire a elementelor funcţio-
(138) Cadrul legal și normativ privind conserva- nale ale REN (parcurile naţionale și rezervațiile bio-
rea biodiversităţii și a ariilor protejate include acor-
sferei) și (c) competenţele și responsabilităţile orga-
durile internaţionale la care Republica Moldova este
nelor administraţiei publice privind implementarea
parte, legislaţia naţională, regulamentele și hotărârile
REN.
Guvernului.
(139) Patru dintre cele cinci rezervaţii știinţifice (142) Fiind cel mai mare administrator al AP, Mol-
dsilva are responsabilităţi importante în ce privește
– Codrii, Pădurea Domnească, Plaiul Fagului și Pru-
conservarea biodiversităţii. Aceasta obligă ca reforma
tul de Jos, precum și Parcul Naţional Orhei, se află
în subordinea directă a Agenţiei Moldsilva, care este instituţională a sectorului forestier să se axeze și pe o
responsabilă și de gestionarea rezervaţiilor peisagis- mai bună separare a funcţiilor de gestionare a ariilor
tice, a rezervaţiilor forestiere naturale și a sectoarelor protejate.
împădurite ale zonelor Ramsar. (143) În baza studiilor realizate de PNUD2, ges-
(140) Documentul SNPAB1, actualizat în confor- tionarea sistemului de arii protejate este finanţată
mitate cu țintele Aichi, identifică o serie de proble- din următoarele surse: bugetul Moldsilva (în calitate
me privind conservarea biodiversităţii: (a) capacita- de autoritate publică) – 89% (în principal din recol-
tea instituţională insuficientă de gestionare a ariilor tarea și comercializarea masei lemnoase), bugetul
protejate; (b) finanţarea inadecvată pentru gestio- Ministerului Mediului – 1%, și finanţarea din partea
narea ariilor protejate și conservarea biodiversităţii; donatorilor externi – 10%. Decalajul financiar este
(c) colaborarea insuficientă dintre administraţia pu- estimat la 1,2 milioane USD anual pentru scenariul
blică centrală și cea locală privind crearea și gestiona- ce prevede necesităţi de bază și 1,6 milioane USD
rea ariilor protejate și (d) lipsa planurilor de gestiona- pentru scenariul optimal (55% din necesităţile totale
re a ariilor protejate. ţin de scenariul optimal). Aceasta oferă spaţiu pen-
(141) Deoarece ecosistemele forestiere oferă con- tru o implicare mai puternică a autorităţii centrale
diții pentru cea mai mare parte a biodiversităţii na- responsabile pentru protecţia mediului.

1
Strategia națională și Planul de acţiune în domeniul conservării diversităţii biologice în Republica Moldova (2013): Ministerul
Mediului & GEF/PNUD, Chișinău. Documentul de proiect (http://www.particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=2069).
2
Zubarev V. (2011): Planul de finanțare a sistemului de arii protejate. UNDP, Chișinău.

30 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


5. SCHIMBĂRILE CLIMATICE

(144) Republica Moldova a semnat CCNUSC în (145) Conform estimărilor, în 1990 Republica
iunie 1992, fiind ratificată de Parlament în martie Moldova a contribuit doar cu circa 0,3% din emisiile
1995. În februarie 2003, Republica Moldova a rati- totale de GES la nivel mondial. În perioada 1990–
ficat Protocolul de la Kyoto. Cu toate acestea, nefiind 2010, totalul emisiilor de GES la nivel naţional (fără
parte a Anexei I a CCNUSC, Republica Moldova nu a LULUCF) a scăzut cu 69,3%, ceea ce este mai mult
avut niciun angajament de a reduce emisiile de GES decât în unele ţări industrializate și cu economiile în
în conformitate cu protocolul în prima perioadă de tranziţie din Anexa I la CCNUSC.
angajament (2008–2012).

Energetic – 79,8% Energetic – 67,3%


Deșeuri – 3,8% Deșeuri – 11,9%
LULUCF – 16,6% LULUCF – 0,2%
Agricol – 11,8% Agricol – 16,0%
SUAP – 0,2% SUAP – 0,4%
Industrial – 4,4% Industrial – 4,2%

Figura 14. Contribuţia la emisiile GES pe sectoare

(146) În general, în perioada 1990–2010 sectorul 2010, când sectorul a reprezentat o sursă netă de emi-
LULUCF a reprezentat o sursă de sechestrare netă sii datorită creșterii acestora de pe terenurile agricole,
a carbonului, excepţie fiind anii 1997, 2004, 2008 și precum este prezentat în tabelul 11.

Tabelul 11. Emisiile LULUCF (păduri și perdele forestiere de protecţie)


Emisiile, sectorul 5B1.1 (perdele
Emisiile, sectorul 5a Comparativ cu anul
Anul forestiere de protecție și altă Balanța
(păduri) – GcCo2e 1990, %
vegetație) – GcCo2e
1990 –2197,6 –725,2 –2922,8 100,0
1991 –1924,1 –613,1 –2537,2 86,8
1992 –1766,5 –614,0 –2380,5 81,4
1993 –1491,4 –611,9 –2103,3 72,0
1994 –1743,7 –590,8 –2334,0 79,9
1995 –1620,8 –598,6 –2219,4 75,9
1996 –1705,1 –551,0 –2256,1 77,2
1997 –2132,2 –573,4 –2705,6 92,6
1998 –2027,9 –551,0 –2578,9 88,2
1999 –2111,2 –533,4 –2644,6 90,5
2000 –2140,3 –523,4 –2663,7 91,1

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 31


Continuarea tab. 11
Emisiile, sectorul 5B1.1 (perdele
Emisiile, sectorul 5a Comparativ cu anul
Anul forestiere de protecție și altă Balanța
(păduri) – GcCo2e 1990, %
vegetație) – GcCo2e
2001 –2195,4 –507,7 –2703,1 92,5
2002 –2134,9 –477,6 –2612,5 89,4
2003 –2135,9 –474,0 –2609,9 89,3
2004 –2183,7 –466,4 –2650,1 90,7
2005 –2246,2 –465,3 –2711,5 92,8
2006 –2087,9 –472,1 –2560,0 87,6
2007 –2192,4 –477,1 –2669,5 91,3
2008 –2223,0 –480,0 –2703,0 92,5
2009 –2251,7 –483,6 –2735,3 93,6
2010 –2193,3 –470,5 –2663,8 91,1

(147) În ianuarie 2010, Republica Moldova s-a și (d) educaţia, instruirea, cercetarea și dezvoltarea.
asociat Acordului de la Copenhaga și a prezentat un Unele angajamente au fost finalizate, cum ar fi studiul
obiectiv de reducere a emisiilor, care este specificat în privind consumul de lemn, dar marea parte încă mai
Anexa II a acestui acord – „Acţiunile naţionale speci- rămâne pe agenda de lucru.
fice de atenuare în ţările în curs de dezvoltare”. Scopul (150) A treia comunicare a Republicii Moldova la
acţiunilor de atenuare este „de a reduce cu nu mai pu- CCNUSC2 include o serie de acţiuni de atenuare, care
ţin de 25% față de anul de referință (1990) nivelul total au ca scop majorarea capacităţii LULUCF de seches-
al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, prin trare a bioxidului de carbon către anul 2020 cu 25%
implementarea mecanismelor economice axate pe ate- comparativ cu scenariul de bază. Acţiunile prevăd
nuarea schimbărilor climatice la nivel global, conform extinderea activităților de împădurire, reabilitarea
principiilor și dispoziţiilor Convenţiei”. perdelelor forestiere de protecţie, plantarea culturi-
(148) Proiectul Strategiei de dezvoltare cu emisii lor energetice și îmbunătăţirea gestionării pădurilor
reduse al Republicii Moldova până în anul 2020, un comunale.
document elaborat în perioada 2010–2013, va permi-
te ţării să ia calea spre o economie cu emisii reduse
de carbon și spre asigurarea unei dezvoltări durabi-
5.1. Impactul schimbărilor cli-
le, bazându-se pe priorităţile socioeconomice și de matice
dezvoltare a ţării. Strategia își propune să majoreze (151) Pădurile Europei sunt supuse unor multiple
până în 2020 capacitatea de sechestrare a carbonu- presiuni și suferă mult din cauza daunelor provocate
lui din sectorul LULUCF cu 25% față de valoarea de de factorii biotici și abiotici. Este deja vizibil, pe gra-
referință. dientul altitudinal, impactul schimbărilor climatice,
(149) A doua comunicare a Republicii Moldova la care va avea efecte de amploare clare prin creșterea
CCNUSC1 a inclus o listă extinsă de măsuri de ate- temperaturii și seceta în sudul Europei. Speciile de
nuare pentru a înlesni combaterea efectelor schim- la altitudinile joase ale munților Europei deja suferă
bărilor climatice din perioada 2009–2013 în secto- din cauza precipitațiilor reduse și a temperaturilor
rul forestier în ce privește: (a) politicile sectoriale; ridicate3. Prin urmare, efectul imediat semnalat de
(b) cadrul juridic și instituţional de reglementare; schimbările climatice în pădurile Europei este faptul
(c) cooperarea internaţională și atragerea investiţiilor că speciile de arbori nu vor mai corespunde în aceeași

1
Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale (2009): Comunicarea Naţională Doi a Republicii Moldova din cadrul Convenţiei-
cadru a ONU privind schimbările climatice (http://unfccc.int/resource/docs/natc/mdanc2.pdf ).
2
Ministerul Mediului al Republicii Moldova / Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (2013): Comunicarea Naţională Trei a
Republicii Moldova elaborată în cadrul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbarea climei (http://
www.clima.md/doc.php?l=ro&idc=81&id=3506).
3
Sursa: proiectele MOTIVE și Trees4Future FP7.

32 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


măsură condițiilor climatice. Aceste schimbări vor simţitor chiar către anul 2040. Aridizarea va deveni
conduce cu siguranţă la o creștere a daunelor biotice, mai pronunţată în perioada de vegetaţie a plantelor
deoarece speciile de arbori devin tot mai sensibile la – din iunie până în octombrie.
atacurile dăunătorilor. Pădurile vor deveni și ele mai (153) Cercetătorii presupun că și schimbările mici
predispuse la daunele abiotice produse de furtunile de temperatură și precipitaţii pot afecta foarte mult
tot mai frecvente, secete și incendii de pădure. viitoarea creștere și supravieţuire a pădurilor, mai
(152) Prognozele pentru Republica Moldova, ba- ales la limitele de areal și zonele de trecere precum
zate pe modelarea și simularea de scenarii, indică sunt pădurile în Republica Moldova. Schimbările
faptul că temperaturile maxime de 34–35°C pentru climatice vor afecta pe viitor condiţiile de umiditate
perioada de referinţă 1961–1990 vor deveni, proba- în păduri prin schimbările în nivelul de temperatură
bil, pe viitor o medie a temperaturilor de vară. Pro- și precipitaţii. Odată cu creșterea temperaturii se vor
gnozele mai generale pentru Europa arată că riscul intensifica și pierderile de apă prin evapotranspiraţie,
de inundaţii crește în Europa de Nord, Centrală și de generând condiţii mai uscate. Temperaturile mai ri-
Est, iar secetele curente, care în prezent au loc o dată dicate tind să scadă eficacitatea plantelor de a utiliza
la 100 de ani, se vor repeta o data la 50 de ani, dar apa. În unele zone ale Republicii Moldova scăderile
mai frecvent în Europa de Sud și Sud-Est, inclusiv de precipitaţii vor reduce pe viitor nivelul de umidi-
în Republica Moldova. În prezent, climatul uscat sau tate. Vor avea loc schimbări în caracterul sezonier al
semiumed este caracteristic pentru o mare parte a precipitaţiilor și în incidența fenomenelor extreme,
Republicii Moldova. Prognoza schimbărilor climati- cum ar fi secetele (fig. 15) și ploile abundente. Posibi-
ce indică asupra faptului că aridizarea, care duce la lul impact al climei asupra pădurii și populaţiei este
amplificarea fenomenului de secetă, se va intensifica prezentat în tabelul 12.

Tabelul 12. Impactul socioeconomic posibil al schimbărilor climatice asupra sectorului forestier1
Categorie impact Impactul asupra sectorului forestier Impactul social/economic
Temperaturi ridicate, Perioade mai lungi de vegetaţie; Schimbări în producţia de masă lemnoasă;
mase de aer fierbinţi Consecinţe negative asupra speciilor sensibile Tranziţia la alte forme de energie;
la schimbările de temperatură; Creșterea vul- Costuri adiţionale pentru populaţie
nerabilităţii la incendiile forestiere
Schimbarea regimului de Schimbări în starea fitosanitară2; Modificări în capacitatea habitatelor forestiere
precipitaţii Modificări în compoziția speciilor; de a menţine diversitatea biologică, protecţia
Schimbări în tipurile și prezenţa de boli și ecologică și unele funcţii socioeconomic spe-
dăunători cifice

Calamităţi naturale: Reducerea în creșterea și producţia de biomasă; Pierderi economice în sectorul forestier;
secete, incendii, furtuni, Creșterea numărului de incendii și a ratei de Asigurarea redusă cu masă lemnoasă a popu-
inundaţii mortalitate a semințișului laţiei; creșterea ilegalităţilor în păduri

5.2. Impactul asupra speciilor de mita de est a arealului, va demonstra o scădere a vo-
arbori şi a ecosistemelor lumului producţiei de până la 50% către anul 2050,
dar pe termen scurt va continua să participe în crea-
(154) Impactul asupra speciilor de arbori poate fi rea structurilor forestiere stabile din punct de vede-
negativ sau pozitiv, în funcţie de condiţiile și schim- re ecosistemic și al productivității. Gorunul nu va fi
bările climatice regionale. Carpenul și frasinul vor fi afectat de noile condiţii climatice, demonstrând până
speciile cele mai vulnerabile, iar creșterile în biomasă în 2090 o creștere în volumul de producţie, urmând
la frasin se vor reduce cu circa 20–40%. Paltinul și apoi o scădere. Impactul asupra stejarului pedunculat
teiul vor înregistra o creștere sporită până în 2040, nu este atât de clar, dar este la fel, dacă nu și mai im-
urmând o scădere constantă. Fagul, care se află la li- portant din perspectiva intereselor naţionale.

1
Strategia Republicii Moldova de adaptare la schimbarea climei până în anul 2020 și Planul de acţiuni pentru implementa-
rea acesteia (HG nr. 1009 din 10.12.2014).
2
Conform prognozei pentru perioada 2010–2039, starea fitosanitară (adică starea de sănătate a plantelor) se va schimba
simţitor în partea de nord a ţării, unde suprafeţele cu arbori uscați se vor extinde cu circa 15–25%. În perioada 2040–2069,
starea fitosanitară se va agrava și mai mult, extinzându-se spre sud și sud-est. Schimbări semnificative se vor produce în
perioada 2070–2099, când uscările masive din nordul ţării vor căpăta un ritm avansat.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 33


Figura 15. Degradarea lacului Beleu, Rezervația naturală Prutul de Jos, raionul Cahul

(155) Crearea pădurilor stabile și diversificate, adap- rale. În cele din urmă, o mai bună gestionare a eco-
tate la schimbările climatice, este o mare provocare sistemelor forestiere naturale existente și promovarea
și va necesita măsuri permanente, inclusiv cercetări unui regim calitativ de gospodărire pot avea un rol
privind selectarea speciilor în baza variației adaptive a foarte important.
materialului de diverse origini și a genotipurilor spe- (157) Republica Moldova a acumulat o experienţă
ciilor autohtone. valoroasă în proiectarea, implementarea și monito-
rizarea proiectelor de carbon LULUCF în cadrul me-
canismului de dezvoltare nepoluantă al Protocolului
5.3. Măsuri de atenuare de la Kyoto, în special prin două proiecte susținu-
(156) Strategia de reducere a emisiilor evidenţi- te de Fundațiile de Carbon ale Băncii Mondiale:
ază o serie de posibile acţiuni de atenuare, inclusiv: (a) proiectul „Conservarea solurilor în Moldova” și
(a) împădurirea zonelor de protecţie a apelor râurilor (b) proiectul „Dezvoltarea sectorului forestier comu-
și bazinelor acvatice; (b) mărirea suprafeţelor împă- nal în Moldova”. Această experienţă va ajuta Republi-
durite din contul terenurilor degradate și (c) extin- ca Moldova să obțină mijloace suplimentare pentru
derea terenurilor acoperite cu vegetaţie forestieră din alte proiecte de carbon, care ar putea sprijini strategia
afara fondului forestier, care să cuprindă o mai bună de reducere a emisiilor.
promovare a practicilor agroforestiere și silvopasto-

34 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


6. SUBIECTE DE ABORDAT

(158) Tabelul 13 reunește spectrul problemelor Contextul este extras din informația de bază a docu-
de politici forestiere, identificate în timpul pregătirii mentului MPF, dar expus rezumativ pentru cititor în
acestei note. Scopul nu a fost de a elabora o listă exha- scopul obținerii unei imagini clare și de ansamblu
ustivă, ci mai degrabă una care să cuprindă provocări- asupra problemelor, soluțiilor sau a interacțiunilor.
le principale și imediate cu care se confruntă sectorul Toate subiectele propuse sunt de mare prioritate, însă
forestier. Contextul pentru fiecare problemă de poli- s-a încercat de a oferi o ghidare și un cadru potrivit
tici este prezentat cu posibile acțiuni sau intervenții. pentru acțiunile necesare.

Tabelul 13. Sumar al subiectelor de abordat


Cadrul temporal
Componentul Modernizarea instituțiilor forestiere
și prioritatea
1. Reforma Evoluțiile politice recente din Republica Moldova sunt orientate spre reforme Reforma
instituțională instituționale la toate nivelele administrației centrale, precum este stabilit în Strategia instituțională pre-
reformei administrației publice centrale (HG 1402/2005) și în programul de activitate zintă o prioritate
al Guvernului „Integrarea europeană: libertate, democrație, bunăstare”. În acest con- mare și trebuie
text recent, Guvernul pune accentul pe importanţa restructurării sectorului forestier începută imediat
în conformitate cu Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier național ce va fi învestit
(HG 739/2003). noul guvern.
Principalele obiective ale SRIFM sunt: i) separarea atribuțiilor de administrare de cele
de gestionare în cadrul sectorului forestier; ii) întărirea capacității de reglementare și
monitorizare a autorităţii centrale responsabile de silvicultură și implementarea unei
politici unitare pentru conservarea și dezvoltarea pădurii; iii) eficientizarea gestionă-
rii terenurilor cu vegetație forestieră proprietate publică a statului, în condițiile unei
gestionări durabile; iv) asigurarea gospodăririi durabile a terenurilor cu vegetație
forestieră, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului; v) adaptarea
serviciilor și produselor forestiere la economia de piață și asigurarea cadrului op-
tim de implicare a mediului de afaceri în activitățile specifice sectorului forestier.
Inițierea reformei propuse prin SRIFM va necesita voință politică și angajament de la
Moldsilva.
Prioritatea inițială trebuie să fie separarea funcțiilor de gestionare, control și
reglementare și consolidarea capacității de reglementare și monitorizare a
autorității forestiere. Împreună aceste două măsuri vor sprijini introducerea altor
reforme în sectorul forestier. O reformă fundamentală a Agenţiei Moldsilva axată
pe buna guvernare, punerea în aplicare a unor sisteme bugetare și financiare con-
solidate, procese de afaceri mai transparente și consolidarea eficienței în întreaga
organizație sunt necesare și ar conduce la o gestionare eficientă, transparență și
responsabilitate, ceea ce va asigura angajamentul Guvernului și părților interesate
spre o dezvoltare durabilă a pădurilor de stat. Acest lucru necesită investiții de resurse
suplimentare, de exemplu, în tehnologii și sisteme informaţionale pentru gestionarea
forestieră.
Reforma ar trebui să ofere mai multe oportunități pentru implicarea sectorului
privat, ceea ce ar conduce la dezvoltarea ÎMM locale, care ar oferi servicii în
domenii ca exploatarea pădurilor, împădurirea și alte activități forestiere, de
exemplu, PFN reducând astfel poziția dominantă a sectorului de stat.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 35


Continuarea tab. 13
Cadrul temporal
Componentul Modernizarea instituțiilor forestiere
și prioritatea
Dezvoltarea ÎMM împreună cu eliminarea practicilor corupte va avea un impact po-
zitiv asupra ocupării forței de muncă și va contribui la reducerea sărăciei în mediul
rural.
Reforma este calea spre progres în domenii înrudite ca gestionarea pădurilor de către
administrația publică locală, reducerea tăierilor ilegale și atenuarea efectului schim-
bărilor climatice și a degradării terenurilor. Planul de acțiune al SRIFM oferă o bază
solidă pentru realizarea progresului.
2. Con- Reforma instituțională concepută pentru sectorul forestier, bazată pe experiența Deși prezintă
solidarea și lecțiile însușite în alte țări, va reprezenta o provocare semnificativă atât pentru o prioritate
instituțională instituțiile noi, cât și pentru cele reformate. Este vital ca lacunele în cunoștințe și mare, creșterea
și creșterea deficitul de mijloace necesare pentru sprijinirea reformei să fie abordate corespun- capacității necesi-
capacității zător. tă a fi implemen-
Gestionarea procesului de schimbare ar trebui să fie ghidată de experți în acest tată imediat după
domeniu, preferabil din afara sectorului. Personalul va trebui să fie instruit pen- ce va fi adoptată
tru a înțelege procesul de transformare și schimbare a mediului de funcționare, decizia de relan-
ulterior folosind aceste cunoștințe pentru punerea în aplicare a reformei. sare a reformei
Reforma instituțională propusă de SRIFM se bazează pe mecanismele de verificare instituționale.
încrucișată pentru problemele sensibile, cum ar fi tăierile ilegale sau conflictul de
interese. Mecanismele nou-create vor trebui să fie implementate corect de la bun
început. Acest lucru pune în evidenţă necesitatea de instruire și ghidare în procesul
de reformare.
Rolul de monitorizare și sprijin (îndeosebi pentru administrațiile publice locale) din
partea autorității forestiere centrale va necesita instrumente pentru monitorizare și
reglementare. Acest lucru poate fi ușor realizat printr-un sistem în baza GIS de ges-
tionare a informației forestiere (SGIF). De asemenea, un Inventar Forestier Național
(IFN) va oferi o imagine independentă, clară a stării resurselor forestiere și a evoluției
acestora, foarte necesar pentru scopurile de elaborare a politicilor, dar și pentru
îmbunătățirea imaginii sectorului.
3. Cercetarea Cercetările se efectuează pe perioade scurte, în timp ce un program național de cer- Prioritate medie
științifică și cetări forestiere și coordonarea națională a cercetărilor forestiere lipsesc.
transferul de Elaborarea agendei de cercetare strategică (ACS) pentru sectorul forestier va oferi
tehnologii ghidare și va stabili prioritățile de cercetare pe termen scurt și mediu, permițând o
utilizare mai eficientă și coordonată a resurselor (care și așa sunt limitate).
Necesitatea imediată este de a aborda impactul potențial al schimbărilor cli-
matice și acest lucru ar putea fi susținut prin cercetarea rezistenței speciilor, a
ecosistemelor forestiere și a provenienței materialului forestier. Alte domenii
importante includ împădurirea terenurilor degradate, cercetarea agenților fitopato-
geni și cercetarea pentru selectarea celor mai oportune specii și metode de cultivare
pentru culturile energetice cu ciclu scurt de producție. Este nevoie de cercetare și
în alte domenii, de exemplu, evaluarea și conservarea resurselor genetice forestiere,
patologia forestieră, managementul cinegetic etc.
Există numeroase inovații și aplicații elaborate pentru alte sectoare, care pot fi ușor
folosite pentru cercetările forestiere și gestionare. Transferul de cunoștințe și tehnolo-
gii presupune un personal calificat în domenii specializate și capacități îmbunătățite.
Inventarierea și cartarea biodiversității este necesară mai ales la nivelul ariilor proteja-
te, pentru a optimiza eforturile de conservare și folosirea resurselor forestiere. Există,
de asemenea, necesitatea de planuri tematice de management (de exemplu, planuri
de management cinegetic).
Cercetările aplicative GIS vor facilita o abordare sectorială încrucișată în cadrul cerce-
tărilor forestiere.
Aprovizionarea durabilă cu lemn
4. Energia din Statistica oficială indică o contribuție redusă a sectorului forestier la balanța energeti- Prioritate mare.
lemn că a țării, însă sondajul ENPI FLEG contrazice acest fapt și demonstrează că gospo- Promovarea ener-

36 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


Continuarea tab. 13
Cadrul temporal
Componentul Modernizarea instituțiilor forestiere
și prioritatea
dăriile rurale se bazează în mare măsură pe lemnul de foc pentru încălzire și pre- giei din lemn va
gătirea hranei. contribui la abor-
Utilizarea biomasei lemnoase pentru încălzire contribuie la îmbunătățirea securității darea schimbări-
energetice a Republicii Moldova, precum și la reducerea emisiilor de GES ale țării. Cu lor climatice și a
toate acestea, cea mai mare parte a cererii de lemn este satisfăcută din materialul degradării tere-
recoltat ilegal. nurilor, va reduce
Culturile energetice cu ciclu de producție scurt și productivitate ridicată ofe- cererea pentru
ră potențial și sunt în concordanță cu abordarea susținută în Comunicarea lemnul recoltat
națională la CCNUSC. Un program național pentru utilizarea lemnului în scopuri ener- ilegal și va crea
getice, punând accent pe suprafața pentru împădurire cu specii de mare productivita- oportunități de
te, adaptate la impactul prognozat al schimbărilor climatice, ar putea majora dramatic locuri de muncă.
oferta de combustibil din lemn recoltat legal într-o perioadă relativ scurtă de timp și
concomitent ar atenua presiunea tăierilor ilegale asupra resurselor forestiere.
5. Tăierile Împreună cu alte 43 de ţări, Republica Moldova a semnat un acord de elaborare Abordarea tăieri-
ilegale a unui Plan național de acțiuni pentru combaterea activităților ilegale în sectorul lor ilegale este o
forestier. Ca un proces paralel cu elaborarea de către Republica Moldova a Planului urgenţă, dar ne-
Național de acțiuni, Programul ENPI FLEG a fost axat pe îmbunătățirea structurilor de cesită soluționare
guvernare și consolidarea practicilor de gestionare durabilă a pădurilor. prin schimbarea
Volumele raportate oficial privind tăierile ilegale sunt relativ mici (1% din volum). Cu instituțională
toate acestea, rapoartele și analizele efectuate în cadrul ENPI FLEG cu privire la și consolidarea
tăierile ilegale1 și consumul de lemn arată că anual consumul de lemn pentru foc capacității. Asta
este de circa 1,039 milioane m3, sau de trei ori mai mult decât vânzările de lemn ar contribui la
de foc raportate de Moldsilva. asigurarea be-
Principalul determinant al acestei situații este sărăcia din gospodăriile care se află în neficiilor sociale.
imposibilitate de a plăti pentru lemnul de foc recoltat legal sau pentru combustibilul Este o prioritate
alternativ pentru încălzire și gătit. Corupția în sector facilitează atât tăierile ilegale medie și trebuie
cauzate de sărăcie, cât și cele efectuate în scopuri comerciale. să fie realizată
Nivelul curent de recoltare a masei lemnoase (legală plus ilegală) din păduri după ce va fi
este nedurabil și dacă va continua în același mod, cu timpul se va ajunge nu doar la relansată reforma
reducerea capacității pădurii de a furniza cherestea și lemn de foc, dar, de asemenea, instituțională
și la reducerea biodiversității și creșterea defrișărilor/pădurilor degradate, ceea ce la și consolidarea
rândul său va conduce la degradarea continuă a terenurilor și la eroziune. capacitații.
O serie de acțiuni a fost întreprinsă în ultimii ani, orientate spre reducerea
contravențiilor și infracțiunilor din silvicultură. Au fost elaborate planuri comune de
către autoritățile forestiere și puse în aplicare pentru a asigura securitatea publică și
protecția mediului prin lupta împotriva tăierilor ilegale. Cu toate acestea, ele nu s-au
dovedit suficiente și acum sunt necesare măsuri urgente pentru a combate tăierile
ilegale.
Doar consolidarea cadrului de reglementare nu va soluționa problema privind
atenuarea sărăciei. Sunt necesare acțiuni comune care vor mări: (a) volumul de
lemn energetic, de exemplu, plantațiile energetice pe termen scurt și majo-
rarea suprafețelor împădurite pe termen lung; (b) asigurarea unei gestionări
îmbunătățite și a protecției pădurilor administrației publice locale; (c) comba-
terea corupției locale, de exemplu prin implementarea SRIFM și (d) oferirea surselor
alternative și accesibile de energie pentru populația locală.
6. Gestionarea Multe APL sunt proprietari ai pădurilor comunale, cu circa 100 000 ha de păduri și Prioritate medie:
pădurilor APL 30 000 ha de perdele forestiere de protecție. aceasta trebuie
Cea mai mare parte a pădurilor în proprietatea APL nu au amenajamente silvice abordată ca
și deseori duc lipsă de orice formă de gestionare activă. Inițiative de a elabora parte a reformei
amenajamente pentru aceste păduri au existat și există, folosind mijloacele din pro- instituționale

1
Galupa D., Ciobanu A., Scobioală M., Stângaci V., Lozan A. (2011): Tăierile ilicite ale vegetaţiei forestiere în Republica Mol-
dova: Studiu analitic. Chișinău, Agenţia Moldsilva, – 38 p. (Anul Internaţional al Pădurilor – 2011). Raport pregătit în cadrul
Programului ENPI FLEG.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 37


Continuarea tab. 13
Cadrul temporal
Componentul Modernizarea instituțiilor forestiere
și prioritatea

iectele internaționale (de exemplu, prin Programul ENPI FLEG, grantul din partea și a consolidării
Guvernului Japoniei, Clima EAST), însă către sfârșitul anului 2013 doar circa 16 000 ha capacității după
au fost completate, deși această cifră probabil va creste în următorii 5-10 ani. relansarea aces-
Aceste păduri se află sub o presiune antropică semnificativă din cauza tăierilor ile- tora.
gale și vor continua să degradeze dacă măsurile de remediere nu vor fi introduse
imediat.
Viitorul unui management sustenabil al pădurilor APL va depinde atât de refor-
ma instituţională (care ar determina clar rolurile) și amenajarea acestor păduri,
cât și de promovarea iniţiativelor de gestionare profesionistă spre beneficiul
comunităţilor locale.
Multe terenuri comunitare, împădurite în perioada 2002–2010, încă nu au fost retur-
nate de către Moldsilva pentru gestionare de către APL. Unii proprietari din partea
APL nu doresc să ia înapoi în posesie pădurile lor, alții duc lipsă de resurse pentru
a asigura paza acestora după returnare. Acest lucru ar putea fi soluționat printr-o
inițiativă de sprijin a nou-creaților proprietari de păduri pentru elaborarea acorduri-
lor cu întreprinderile forestiere de stat în sensul adoptării amenajamentelor, a pazei
și activităților asociate. Alternativ, același lucru poate fi realizat prin consolidarea
capacității instituționale a APL pentru a realiza paza (prin instituționalizarea speciali-
zată a personalului forestier sau a altui personal cu responsabilități silvice), incluzând
și instruirea acestui personal (ceea ce deja se realizează de către ICAS printr-un Oficiu
național consultativ în silvicultură).

Schimbările climatice cu încorporarea abordării la nivel de peisaj

7. Schimbările Cercetătorii presupun că schimbările mici de temperatură și precipitații pot Schimbările cli-
climatice afecta simțitor creșterea și supraviețuirea pădurilor. matice trebuie
În perioada 2010–2039, este de așteptat că starea fitosanitară (sănătatea plantelor) să fie una din
se va schimba în mod semnificativ în partea de nord a țării, unde suprafețele foresti- cele mai mari
ere afectate de fenomenele de uscare se vor extinde cu circa 15–25%. În 2040–2069, priorități.
schimbarea stării fitosanitare ca rezultat al uscării arborilor în partea de nord a țării
se va agrava puternic și se va extinde spre sudul și sud-estul țării. Modificări semni-
ficative vor avea loc între anii 2070 și 2099. În partea de nord pădurile se vor usca
intens.
Crearea pădurilor stabile și diversificate, adaptate la schimbările climatice este
o provocare semnificativă și va cere măsuri continui, inclusiv în domeniul cerce-
tărilor pentru selectarea speciilor, a provenienței adaptive și a genotipurilor.
Strategia de reducere a emisiilor evidențiază o serie de posibile acțiuni, inclusiv:
(a) împădurirea zonelor de protecție și a perdelelor forestiere pentru râurile și lacu-
rile artificiale de acumulare; (b) mărirea suprafeței acoperite cu vegetație forestieră
din contul terenurilor degradate și (c) extinderea suprafeței acoperite cu vegetație
forestieră în afara fondului forestier, inclusiv prin promovarea mai amplă a culturilor
agrosilvice și a practicilor silvopastorale. Accentul trebuie să fie pus mai degrabă pe
speciile native, decât pe cele exotice.
Republica Moldova a acumulat o experiență valoroasă în proiectarea, implementarea
și monitorizarea proiectelor carbon LULUCF și această experiență poate fi folosită
pentru accesarea finanțării mai multor măsuri de atenuare.

8. Degradarea Degradarea solului s-a intensificat în ultimii ani din cauza practicilor agricole ina- Prioritate mare.
terenurilor și decvate sau a gestionării defectuoase a apelor, dar și a degradării perdelelor forestiere. Abordarea degra-
împădurirea Circa 46,7% din cele 859 mii ha de teren agricol sunt degradate, iar conform datelor dării terenurilor și
FLEG, în Republica Moldova peste 70% din pajiști sunt degradate sau într-o stare foarte realizarea împă-
proastă. duririi perdelelor
Perdelele forestiere cu suprafața de 30 300 ha și create după 1947 asigură o protecție de protecție va
valoroasă solurilor. Starea lor nu este documentată, dar diferite surse indică că multe contribui la redu-
din ele sunt afectate de tăieri ilegale sau de alți factori de degradare. cerea

38 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


Continuarea tab. 13
Cadrul temporal
Componentul Modernizarea instituțiilor forestiere
și prioritatea
Guvernul recunoaște problemele de degradare a solului și a adoptat un program la cererii de pro-
nivel de țară pentru valorificarea terenurilor noi și sporirea fertilităţii solurilor (2003), care duse lemnoase
includea măsuri de împădurire. Din cauza lipsei de finanțare obiectivele programului ilegale, va crea
nu au fost atinse1, fapt ce a determinat adoptarea unui nou Program de conservare și locuri de muncă,
creștere a fertilității solului pentru anii 2011–2020. va îmbunătăți
În februarie 2014 Guvernul a aprobat Planul naţional de extindere a suprafeţelor cu producția agri-
vegetaţie forestieră pentru anii 2014–2018. Acest program se bazează pe sondajul colă, va spori
realizat de Moldsilva privind receptivitatea APL la inițiativa de împădurire și preve- contribuția la
de împădurirea a 13 050 ha de terenuri degradate și perdele forestiere pentru atenuarea schim-
protecția apelor. bărilor climatice
Introducerea practicilor silvopastorale oferă oportunități nu doar de a consolida și capacitatea de
diversitatea habitatului, dar și de a stopa ritmurile de degradare a pășunilor. O adaptare.
serie de proiecte regionale pilot ar putea fi un prim pas cu potențial de extindere în
timp la nivel național în funcție de finanțare.
În lupta pentru atenuarea impactului degradării terenurilor, va fi importantă
efectuarea la timp a împăduririi planificate a terenurilor degradate, extinderea
rețelei de perdele forestiere şi, de asemenea, acordarea atenției cuvenite efectelor
potențiale ale schimbărilor climatice în sensul selectării speciilor și a compoziției
acestora.
Percepția publică a sectorului forestier
9. Percepția Cercetările realizate de programul ENPI FLEG denotă că percepția publică a sectorului Prioritate medie
publică a sec- forestier, a Agenţiei Moldsilva și a gestionării resurselor forestiere de stat necesită a fi
torului fores- îmbunătățită.
tier și a Agen- Sectorul forestier (Moldsilva în particular) a rămas într-o mare măsură izolat de
ţiei Moldsilva, tendința generală a silviculturii europene, unde interacțiunea cu părțile interesate,
consolidarea transparența și responsabilitatea sunt acum norme de viață. Izolarea continuă ar lăsa
capacității de Republica Moldova în afara progresului privind determinarea și implementarea prin-
comunicare a cipiilor GDP (Gestionarea Durabilă a Pădurilor) la nivel de țară.
acesteia Republica Moldova este deja parte a Forest Europe, iar Moldsilva deține rolul de
punct focal național. Menținerea calității de membru, privită drept parte a par-
cursului de asociere la UE, i-ar oferi Republicii Moldova o serie de avantaje și ar fi
un semnal pentru public și factorii de decizie din sectorul forestier că țara dorește
să-și gestioneze durabil resursele forestiere proprii. În acest sens, țara s-ar alinia la
comunitatea europeană mai largă.
Moldsilva nu este certificată atât conform FSC, cât și PEFC. Deși certificarea nu i-ar
oferi mari avantaje pe piață, totuși aceasta i-ar aduce beneficii de altă natură prin
crearea unei imagini pozitive în faţa publicului și a Guvernului, demonstrând că
resursele forestiere sunt gestionate într-o manieră responsabilă. Aceasta ar alinia
Moldsilva la organizaţiile forestiere partenere din Europa, inclusiv UE. Certificarea ar
calma spiritele din societate, care sunt îngrijorate de modul de gestionare a resurselor
forestiere strategice.

1
Proiectul UE/PNUD „Clima East Moldova: Atenuarea efectelor și adaptarea ecosistemelor la schimbările climatice în Parcul
Național Orhei” elaborat pentru a demonstra comunităţilor locale beneficiile și avantajele măsurilor adaptare la schimbă-
rile climatice. 2013, document de proiect.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 39


7. OPORTUNITĂŢI DE COLABORARE
CU BANCA MONDIALĂ

(159) Banca Mondială este deja activ implicată în în acest context. Următorul set de recomandări are ca
unele domenii legate de sectorul forestier al Republi- scop ameliorarea situaţiei sectorului în general, prin-
cii Moldova, cum ar fi proiectul de competitivitate tr-o modalitate care ar contribui la îmbunătățirea
agricolă și proiectul FGM pentru gestionarea dura- guvernării, creșterea intensității/calității gestionării
bilă a terenurilor, proiectele de captare a bioxidului pentru a amplifica majorarea productivității silvicul-
de carbon și Programul ENPI FLEG. Va fi important turii, ceea ce ar contribui la soluționarea problemelor
ca orice oportunități pentru susținere să nu dubleze suprasectoriale, precum reducerea sărăciei rurale și
acțiuni ale proiectelor în implementare sau deja im- schimbările climatice.
plementate, ci, mai degrabă, să fie complementare și (161) Asistenţa în îmbunătățirea stării sectorului
să asigure sinergie pentru rezultate consolidate. forestier și consolidarea durabilității peisajului vor
(160) Deși starea recentă a economiei Republicii contribui la reducerea sărăciei și majorarea venitu-
Moldova a contribuit la reducerea sărăciei și promo- rilor celor mai sărace 40 de procente din populație
varea prosperității comune, sărăcia rămâne încă o prin: crearea și menținerea locurilor rurale de
problemă pentru 45% din populație. 75% din cele mai muncă datorită posibilităților de recoltare (și a vi-
sărace 40% din populaţia republicii locuiesc în spațiul itoarelor posibilități de procesare în aval); furniza-
rural. 45% dintre locuitori supraviețuiesc cu circa rea produselor de subzistență precum lemnul de
5 dolari SUA pe zi sau mai puțin. În același timp, mul- foc și PFN; îmbunătățirea productivității agricole,
te gospodarii depind de pădurile Republicii Moldova ameliorarea degradării terenurilor și îmbunătățirea
în calitate de sursă importantă de combustibil pentru productivității pășunilor. Îmbunătățirea gestionării
încălzire și gătit, pășuni pentru pășunat sau produce- holistice a reliefului poate reduce incidența și mag-
rea de furaje și de produse forestiere nelemnoase pen- nitudinea daunelor provocate de alunecările de te-
tru subzistență și venituri. Prin recoltarea excesivă și ren, inundațiile și incendiile de pădure.
nereglementată, aplicarea unor practici nesustenabile (162) Tabelul 14 reflectă oportunitățile pentru co-
de pășunat și schimbările climatice, anumite părți ale laborarea Republicii Moldova cu Banca Mondială în
pădurilor și peisajul rural devin mai puțin producti- domeniul forestier. Se recomandă ca cooperarea ulte-
ve, ceea ce se reflectă asupra populației rurale. Asis- rioară să includă toate aceste subiecte.
tenţa pentru sectorul forestier trebuie să fie încadrată

Tabelul 14. Domeniile potențiale de asistenţă din partea Băncii Mondiale


Domenii Oportunități
Modernizarea Asistenţa pentru managementul procesului de reformare instituțională
instituțiilor silvice, Instruirea și consolidarea capacității pentru susținerea procesului de reformă
inclusiv a cercetării Elaborarea unui Sistem Forestier de Management al Informaţiei (SFMI)
Elaborarea agendei de cercetare strategică (ACS)
Cercetări privind agenții biologici de combatere
Cercetări privind identificarea și conservarea resurselor genetice forestiere
Cercetări privind potențialul productiv și inventarierea speciilor de vânat
Cercetări în domeniul economiei forestiere
Cercetări privind silvicultura intensivă (speciile repede crescătoare și cu cicluri mici de producție)
Cercetări privind atenuarea schimbărilor climatice și a măsurilor de adaptare
Cercetări privind integritatea terenurilor (agricultura și silvicultura)
Dezoltarea cercetărilor cu aplicarea tehnologiilor informaţionale
Cercetarea relației între ecosisteme, biodiversitate și schimbările climatice

40 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


Continuarea tab. 14
Domenii Oportunități
Asigurarea durabilă Crearea plantațiilor energetice (în special pentru APL și/sau private)
cu produse din lemn Testarea clonelor și cultivarurilor adecvate
Asigurarea pădurilor APL cu planuri de amenajamente silvice
Consolidarea capacității proprietarilor de păduri comunale și/sau private pentru gestionarea
durabilă a acestora
Reconstrucția ecologică a arboretelor degradate
Elaborarea și implementarea Inventarului Forestier Național (IFN)
Elaborarea Standardului Forestier Național
Asistenţa pentru GIS
Schimbările climatice Crearea pădurilor stabile și diversificate
în abordarea terenuri- Testarea celor mai potrivite și adecvate specii
lor, gestionarea ariilor Cercetări ecologice privind adaptarea la schimbările climatice
protejate și conserva- Împădurirea terenurilor degradate
rea biodiversității Asistență pepinierelor pentru a face față plantărilor, a implementa reconstrucția ecologică și a
îmbunătăți calitatea materialului forestier de reproducere
Reabilitarea/reconstrucția perdelelor forestiere de protecție
Testarea sistemelor silvopastorale în baza proiectelor-pilot
Elaborarea și implementarea proiectului cu FGM
Managementul ariilor protejate (AP) prin inventarierea și cartarea biodiversității
Identificarea și evaluarea serviciilor ecosistemice
Dezvoltarea infrastructurii pentru ecoturism
Măsuri de conservare pentru speciile și habitatele periclitate
Suport pentru implementarea SNPAB
Percepția publică a Campanii de ridicare a nivelului de conștientizare corelate cu implementarea SRIFM sau/și efortu-
sectorului forestier rile de împădurire

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 41


Anexa 1. Reforma sectorului forestier și SRIFM

Reforma sectorului forestier – funcțiile ecologice și sociale ale pădurilor în con-


aspect general formitate cu mandatul din partea societății.
Reformele din Europa pot fi interpretate ca fiind
Există multe exemple de reforme ale silviculturii
bazate pe o serie de linii directoare:
de stat în Europa și în afara acesteia. Cauzele refor-
a) instituțional, funcția autorității de stat (reglemen-
melor pot fi diferite, dar pot fi atribuite unei îmbinări
tare, supraveghere și susținere) este separată de
de factori care includ:
cea de gestionare a pădurilor aflate în proprietatea
• evoluția de la o economie planificată centralizat;
statului (funcția de proprietate);
• viziunea (politică/socială) că statul nu trebuie să
b) formularea politicii forestiere este separată de
realizeze activități comerciale;
procesul de implementare/administrare a aceste-
• dorința societății ca pădurile să fie protejate și
ia;
consolidate;
c) activitatea unei instituții de supraveghere în cali-
• raționamentul inițial care presupune implicarea tate de autoritate responsabilă pentru control, își
statului nu mai este aplicabil, de exemplu, rezer- exercită funcțiile sale independent pentru a asigu-
vele strategice de cherestea, dezvoltarea rurală, ra gestionarea forestieră durabilă în conformitate
necesitățile sociale etc. cu mandatul pe care îl posedă în baza legislației în
La acești factori se adaugă și progresul acordu- vigoare;
rilor și agendei internaționale referitoare la păduri d) realizarea funcțiilor autorității statale este finan-
și silvicultură, care promovează folosirea multiplă a țată din bugetul de stat;
pădurilor și schimbările în gestionarea acestora, cele e) numărul de angajați în instituțiile de guvernare a
mai notabile în ultimii ani fiind gestionarea forestieră sectorului forestier ţine de magnitudinea și tipul
durabilă (GFD) și contribuția pădurilor la atenuarea de lucru ce urmează să fie realizat;
efectelor schimbărilor climatice. f) este inadmisibilă suprapunerea funcțiilor și res-
Statul are patru roluri funcționale posibile, afe- ponsabilităților instituțiilor de administrare de
rente resurselor forestiere: stat.
1) Reglementare – formularea politicii forestiere și Conformarea cu direcțiile menționate mai sus
elaborarea actelor juridice necesare pentru imple- contribuie la crearea unei gestionări a sectorului fo-
mentarea acestora, în mod ideal puse în vigoare restier compatibilă cu supremația dreptului într-o so-
printr-un proces deschis la care participă factorii cietate democratică, consolidând pe parcurs eficienţa
de decizie din sector. funcțiilor autorității și reducând cheltuielile bugetu-
2) Supraveghere – aplicarea legii și controlul asupra lui de stat pentru menținerea aparatului administra-
conformării cu legislația și cu actele de reglemen- tiv.
tare asupra tuturor pădurilor, indiferent de forma
de proprietate.
3) Susținere – acțiuni întreprinse de către stat și Reforma sectorului forestier în
instituțiile sale și/sau prin susținerea financiară Republica Moldova
din partea statului pentru a asigura menținerea Procesul de reformă instituțională are două sce-
pe termen lung a funcțiilor pădurii și promovarea narii de bază:
dezvoltării sectorului. I. Secțiunea operațională – Crearea unei singu-
4) Responsabilitatea – gestionarea bunurilor fores- re întreprinderi forestiere de stat, care s-ar ocupa de
tiere în proprietatea statului printr-o modalitate gestionarea fondului forestier și anumite activități
care permite menținerea și majorarea valorii aces- aferente (regenerarea, recoltarea, prelucrarea), dar
teia pentru proprietar, asigurând în același timp care posedă centre de cost/profit cu responsabilitate

42 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


separată de activitatea de bază, gestionarea fondului monitoring ar putea fi periclitate și ar putea conduce
forestier. Acest lucru va permite evaluarea economică la o eficiență mai redusă a reformei și la o mai puțină
și responsabilizarea pentru fiecare activitate în parte. transparență în sector.
Există stimulente pentru o separare reală dintre ges- Elaborarea SRIFM s-a produs ținându-se cont de
tionarea resurselor și valorificarea lor pe piață. Având de o serie de principii de bază, formulate și convenite
o deschidere adecvată pentru sectorul privat, meca- la începutul procesului:
nismele autoregulatoare împotriva corupției, conflic- a) Fondul Forestier Național este obiectul unei poli-
tului de interese și stării economice precare ar putea tici unice elaborate la nivel central;
ajuta sectorul să se dezvolte mai bine sub toate as- b) statul trebuie să intervină cu o poziție puternică,
pectele. Această secțiune de asemenea include iden- inclusiv cu instrumente adecvate pentru imple-
tificarea și implementarea soluțiilor de gestionare a mentarea politicii sale în domeniul silvic;
pădurilor comunale și private, care în prezent nu sunt c) funcția de reglementare și monitorizare a regimu-
practic gestionate. lui silvic trebuie să nu fie suprapusă cu funcția de
II. Secțiunea de reglementare – Transformarea gestionare a fondului forestier;
prezentei Agenții Moldsilva într-o autoritate silvi- d) managementul operațional și financiar trebuie
că reală, care s-ar ocupa doar de funcțiile de regle- să fie descentralizat, la nivel local. Administra-
mentare și monitorizare. În acest fel, întregul proces rea fondului forestier, a producției și a activității
operațional descris mai sus nu va fi influențat politic comerciale de asemenea trebuie să fie separate în
de manageri care se ocupă și de reglementare în sec- baza centrelor de costuri;
tor. Pentru a implementa reforma instituțională pro- e) funcția de gestionare a ariilor naturale protejate
priu-zisă este necesar ca asigurarea aplicării legii să de stat trebuie să nu se suprapună cu activitățile
fie făcută de o parte independentă. Un alt argument de gospodărire a fondului forestier;
este faptul că mai devreme sau mai târziu vor apărea f) mediul de afaceri trebuie să aibă acces la serviciile
structuri de gestionare forestieră, care vor aparține și produsele specifice sectorului forestier;
comunităților, iar acestea nu trebuie să fie reglemen- g) personalul silvic trebuie să se distingă prin profe-
tate de principalul concurent de pe piață. sionalism, etică morală, siguranță și decență ma-
Dacă Moldsilva va continua să fie implicată în terială.
gestionarea de zi cu zi, funcțiile de reglementare și

Sumarul analizei SWOT pe parcursul elaborării SRIFM


Puncte tari Puncte slabe
– Majorarea resurselor forestiere – Suprapunerea funcțiilor de gestionare/reglementare/control
– Practici bune de gestionare la Moldsilva – Un nivel înalt de birocrație
– O expertiză tehnică bună, mai ales în împăduriri – Resursele forestiere sunt distribuite inegal pe teritoriul țării
– Gestionare organizată a rezervelor naturale – Politica neuniformă de cadre
– Capacități existente de prelucrare a lemnului – Valoarea adăugată redusă de-a lungul lanțului comercial/de
procesare
– Este imposibil de identificat centrele de profit
– Tăieri ilegale
– Trasabilitate redusă a lemnului
– O transparență redusă a deciziilor forestiere
– Lipsa de regulamente pentru gestionarea pădurilor APL
Oportunități Riscuri
– Cererea pentru produsele forestiere – Creșterea influenței politice
– Amplificarea dezvoltării întreprinderilor private – APL nu sunt în stare să aibă grijă de propriile păduri
– Piața carbonului – Corupția
– Interesul în creștere pentru ecoturism – Schimbările climatice
– Accederea la UE
– Progresul tehnic în sensul producției materialelor de
regenerare (pepinierele)
– Interesul factorilor de decizie în consolidarea cadrului
juridic al sectorului forestier

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 43


CONSILIUL
Întreprinderea de stat DIRECTORILOR
Pădurile Moldovei ISPM

Aparat central
Oficiul central – Chișinău (servicii de specialitate)

Descentralizat-regional

clusiv turism cinegetic


Unități producție pro-
duse nelemnoase, in-
Unități de exploatare

Unități de prelucrare
42

Unități servicii

și silvoturism
regenerare
gospodării

Pepiniere
silvice

Gestiunea fondului forestier Activități de producție

Organigrama întreprinderilor forestiere de stat

44 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


Anexa 2. Principalele acte legislative relevante pentru
domeniul silviculturii în Republica Moldova

Denumirea Adoptat
Codul silvic nr. 887-XIII din 21.06.1996
Codul funciar nr. 828-XII din 25.12.1991
Codul apelor nr. 1532 din 22.06.1993
Legea privind protecţia mediului înconjurător nr. 1515 din 16.06.1993
Legea cu privire la zonele și fâșiile de protecţie a apelor nr. 440 din 27.04.1995
râurilor și bazinelor de apă
Legea regnului animal nr. 439 din 27.04.1995
Legea cu privire la resursele naturale nr. 1102 din 06.02.1997
Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998
Legea pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate nr. 1041-XIV din 15.06.2000
Legea cu privire la reţeaua ecologică nr. 94-XVI din 05.04.2007
Legea regnului vegetal nr. 239 din 08.11.2007
Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011
HG pentru aprobarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica nr. 350 din 12.07.2001
Moldova
HG cu privire la aprobarea Strategiei naţionale și a Planului de acţiune în domeniul conser- nr. 112 din 27.04.2001
vării diversităţii biologice
HG cu privire la perfecţionarea gestionării gospodăriei silvice și protejarea vegetaţiei fores- nr. 595 din 29.10. 1996
tiere
HG cu privire la evidenţa de stat a fondului forestier nr. 1007 din 30.10.1997
HG cu privire la clasificarea pădurilor pe grupe și categorii funcţionale nr. 1008 din 30.10.1997
HG privind aprobarea Regulamentului Cadastrului obiectelor și complexelor din fondul nr. 414 din 02.05.2000
ariilor naturale protejate de stat
HG pentru aprobarea regulamentelor-cadru ale parcurilor naţionale, monumentelor natu- nr. 782, 784, 785
rii, rezervaţiilor de resurse și rezervaţiilor biosferei din 03.08.2000
HG despre aprobarea Regulamentului privind ariile protejate naturale și construite nr. 1009 din 05.10.2000
HG despre aprobarea Regulamentului privind procedura de instituire a regimului de arie nr. 803 din 19.06.2002
naturală protejată
HG cu privire la aprobarea Programului de valorificare a terenurilor noi și de sporire a ferti- nr. 636 din 26.05.2003
lităţii solurilor (2002–2005)
HG cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare și împădurire a terenurilor nr. 737 din 17.06.2003
fondului forestier pe anii 2003–2020
HG cu privire la implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier naţio- nr. 739 din 17.06.2003
nal
HG pentru aprobarea actelor normative vizând gestionarea gospodăriei silvice nr. 740 din 17.06.2003
HG cu privire la aprobarea posibilităţii de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor nr. 1337 din 16.12.2005
de produse principale pentru perioada anilor 2006–2010

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 45


Denumirea Adoptat
HG pentru aprobarea Regulamentului-cadru al zonelor umede de importanţă internaţio- nr. 665 din 14.06.2007
nală
HG pentru aprobarea Regulamentului privind arenda fondului forestier în scopuri de gos- nr. 187 din 20.02.2008
podărire cinegetică și/sau de recreare
HG pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcţionarea Agenţiei nr. 150 din 02.03.2010
Moldsilva, a structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acesteia
HG cu privire la aprobarea Programului naţional privind constituirea reţelei ecologice naţi- nr. 593 din 01.08.2011
onale pentru anii 2011–2018
HG privind aprobarea posibilităţii de recoltare a masei lemnoase în procesul tăierilor prin- nr. 1184 din 22.12.2010
cipale pentru perioada 2011–2015 în fondul forestier gestionat de Agenţia Moldsilva
HG cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030 nr. 102 din 05.02.2013
HG cu privire la aprobarea Planului naţional de extindere a suprafeţelor cu vegetaţie fores- nr. 101 din 10.02.2014
tieră pentru anii 2014–2018
HG cu privire la aprobarea Strategiei de mediu pentru anii 2014–2023 și a Planului de acţi- nr. 301 din 24.04.2014
une pentru implementarea acesteia

46 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


Anexa 3. Afectarea teritoriului de alunecări de teren1

Localități

peste 660 000 de locuitori

100 000-180 000 de locuitori


25 000-65 000 de locuitori
15 000-25 000 de locuitori
10 000-15 000 de locuitori
sub 10 000 de locuitori

Densitatea, ha/km 2
sub 0,11

0,11–0,50

0,51–1,00
1,01–2,00

2,01–3,00
peste 4,00

1
Sursă: Harta a fost elaborată în cadrul Institutului de Ecologie și Geografie al AȘM.

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 47


Anexa 4. Valoarea serviciilor ecosistemice pentru
agricultură, silvicultură și turism

Agricultura
Studiile1 bazate pe compararea scenariilor sunt aproximativ 21 900,6 milioane de dolari în 2011. Ca-
axate pe evaluarea valorii economice a serviciilor pacitatea de suport este subutilizată și în SEM impli-
ecosistemice. Scenariul BAU presupune o degrada- că o scădere a valorii hranei asigurate de pășuni pe
re a pășunilor și o agricultură intensivă care con- termen scurt. Cu toate acestea, valorile anuale după
duce la degradarea în creștere a solurilor din cauza 10-15 ani sunt mult mai mari decât valorile din sce-
diferitor fenomene de eroziune, iar în consecință nariul BAU. În plus, uneori BAU provoacă daune ire-
la descreșterea producției vegetale. Scenariul SEM versibile ecosistemelor. Scenariul SEM ar putea duce
a fost modelat în baza asumărilor că pășunile sunt la o creștere semnificativă a producției vegetale dato-
gestionate într-un mod care permite menținerea rită valorii adăugate a produselor ecologice. Conti-
durabilă a unei capacități superioare de suport, în nuarea scenariului BAU în ceea ce privește agricultu-
care fenomenul eroziunii solului se va reduce cu ra ar putea costa economia Republicii Moldova în jur
timpul datorită practicilor agricole mai bune, a îm- de 10 695,784 milioane de dolari în următorii 25 de
păduririi și reabilitării perdelelor forestiere, de rând ani (aceasta se bazează pe valoarea cumulativă a SEM
cu împădurirea terenurilor degradate. Scenariul în raport cu BAU).
SEM include, de asemenea, o creștere a practicilor SEM implică motivarea comunităților locale de
ecoagricole. a păstra practicile tradiționale de creștere a anima-
Valoarea serviciilor de aprovizionare cu hrană lelor și folosirea pășunilor la nivelul capacității de
pentru ecosistemele din agricultură este estimată la suport.

6 000 000 000,00

5 000 000 000,00

4 000 000 000,00


USD

3 000 000 000,00

2 000 000 000,00

1 000 000 000,00

0,00
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25
Anii
Comparația scenariilor BAU și SEM pentru agricultură– valoarea prestării serviciilor ecosistemice

1
Popa B. (2013): Valoarea economică a serviciilor ecosistemice în Republica Moldova, proiectul PNUD–FGM, Planificarea
națională a biodiversității pentru implementarea Planului strategic 2011–2020 aferent CBD în Republica Moldova.

48 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


Silvicultura faunei) vor duce la degradarea continuă a ecosiste-
În scenariul BAU recoltarea masei lemnoase va melor potențial valoroase, împiedicând dezvoltarea
continua să susțină un număr de sectoare care se ba- activităților recreative, turistice și educative.
zează pe lemn și consumul de lemn. În anumite zone Scenariul SEM ar pune mai puțin accent pe
se pot produce pierderi în biodiversitate din cauza su- producția din lemn susținută de: i) extinderea zo-
prafeţelor limitate de păduri din cadrul ariilor prote- nelor de păduri de interes științific, dacă se justifică
jate, în timp ce pădurile cu regim de protecţie rămân prin importanța biodiversității; ii) scăderea tăierilor
la același nivel din punctul de vedere al biodiversităţii, ilegale, dacă aceleași cantități sunt recoltate în mod
inclusiv nivelul de recoltare din așa-numitele „păduri legal din pădurile care nu sunt de interes științific, la
de interes știinţific”. În același timp, va continua să se un procent rezonabil mai mic din creșterea anuală
producă un impact negativ asupra apei, substanțelor și iii) recoltarea optimă a produselor forestiere ne-
nutritive și a controlului eroziunii solului, peisajului și lemnoase. Diminuarea recoltării masei lemnoase va
calității aerului. Aplicarea ineficientă a cadrului legal crea oportunități de creștere a potențialului produ-
va duce la continuarea tăierilor ilegale. Recoltarea exa- selor forestiere nelemnoase (ghidată de studii asupra
gerată, în raport cu creșterea anuală, va duce nu nu- utilizării sustenabile). Implementarea planurilor de
mai la scăderea posibilităţii anuale de recoltare a masei management ale ariilor protejate, împreună cu o mai
lemnoase, dar chiar și la intensificarea tăierilor ilegale. bună aplicare a reglementărilor silvice specifice, va
BAU nu încurajează administrarea optimă a produse- duce la diminuarea tăierilor ilegale.
lor forestiere nelemnoase, iar potențialul acestor pro- Precum se vede în figura de mai jos, deși BAU este
duse va scădea din cauza degradării ecosistemelor. echivalent sau superior SEM pe termen scurt, pe ter-
Cu nivelurile actuale limitate ale suprafețelor de men mediu și lung SEM este mai profitabil. Mai mult
păduri protejate (păduri de interes științific), posi- decât atât, pe termen lung, în scenariul BAU valorile
bilele pericole pentru biodiversitate (care încă nu continuă să scadă, în timp ce în scenariul SEM va-
a fost evaluată suficient din cauza lipsei de fonduri loarea (ridicată) devine constantă în timp, reflectând
pentru identificarea corectă și monitorizarea florei și gestionarea durabilă a pădurilor.

30 000 000

28 000 000

26 000 000

24 000 000

22 000 000
USD

20 000 000

18 000 000

16 000 000

14 000 000

12 000 000

10 000 000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Anii
Valoarea ecosistemelor pentru silvicultură conform scenariilor BAU și SEM

Turismul face imposibilă cunoașterea și administrarea zonelor


Menținerea practicilor actuale (BAU) este definită sensibile și descrierea caracteristicilor și speciilor noi;
ca o continuare a subfinanțării și ca o întrerupere a prin urmare, biodiversitatea poate fi afectată negativ
legăturii dintre interesul crescând față de ecoturism de turism și/sau turiștii își pot pierde interesul din
și calitatea experienței ecoturistice oferite de situri. În cauza lipsei de informații despre biodiversitate. Lipsa
ciuda resurselor naturale și culturale remarcabile ale facilităților pentru vizitatori împiedică, de asemenea,
ariilor protejate, lipsa studiilor asupra biodiversității coordonarea corectă și ținerea evidenței fluxurilor de

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 49


turiști. Accesul dificil, facilitățile de vizitare, ghiduri- plementarea unor măsuri de conservare speciale, uti-
le turistice, gestionarea și diversificarea insuficientă lizarea plăților compensatorii, controlarea corespun-
descurajează/scurtează durata vizitelor și disponibi- zătoare a dezvoltării industriale și a utilizării resurse-
litatea de a plăti. Activitatea slabă de marketing duce lor naturale, educarea în spiritul naturii și dezvoltarea
la evitarea de către turiști a Republicii Moldova ca strategiei și administrării turistice. În aceste condiții,
destinație ecoturistică. este justificat să se conteze pe creșterea numărului de
În scenariul BAU, lipsa măsurilor de conservare a turiști, perioade de vizită prelungită, creșterea cheltu-
biodiversității identificate în mod adecvat în planifica- ielilor și disponibilității de a plăti.
rea gestionării AP poate duce la degradare, ceea ce va Deși nu sunt luate în considerare în scenariul
afecta negativ cererea de servicii turistice. Gestionarea SEM, veniturile din turism pot crește prin majorarea
necorespunzătoare a apelor poate afecta calitatea apei, prețurilor/taxelor de intrare în timp. Deși creșterea
iar industria poate afecta calitatea aerului, în timp ce valorii turismului se menține timp de 25 de ani, rata
dezvoltarea necontrolată a infrastructurii poate duce de dezvoltare scade pe măsură ce starea ecosistemului
la pierderea stilurilor arhitectonice tradiționale atât de și a biodiversității se restabilește și se atinge capacita-
căutate de turiști.1 Ca o consecință a scenariului BAU, tea de suport a siturilor naturale. Ecoturismul durabil
ecoturismul nu se dezvoltă și numărul vizitatorilor și descurajează creșterea numărului de turiști peste ca-
disponibilitatea de a plăti scad. pacitatea de suport a siturilor, prin urmare, numărul
Gestionarea durabilă a ecosistemelor (SEM) re- vizitatorilor stagnează pe termen lung. Valoarea Pre-
flectă o situație în care interesul crescând față de zentă (VP) (rata de 10% pe parcursul a 25 de ani) este
ecoturism este corelat cu măsurile care îi stimulează calculată la 79,8 milioane de dolari. Figura de mai jos
și îi optimizează potențialul. Cu fonduri suficiente, ilustrează traiectoria valorii ecoturismului în scena-
administratorii siturilor naturale pot dezvolta și apli- riile BAU și SEM pentru Republica Moldova. Valoa-
ca planuri de management. Aceste planuri prevăd rea Prezentă Netă (VPN) a scenariului SEM este de
evaluarea permanentă a biodiversității, dezvoltarea 27,9 milioane de dolari.
și diversificarea facilităților de acces și vizitare, im-

18 000 000

16 000 000

14 000 000

12 000 000

10 000 000
USD

8 000 000

6 000 000

4 000 000

2 000 000

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Anii
Valoarea ecoturismului în conformitate cu scenariile BAU și SEM pentru o perioadă de 25 de ani

1
În Orheiul Vechi, unităţile de cazare construite în stil architectonic local sunt mai profitabile și atrag turiștii compatibili cu
profilul ecoturistic.

50 Republica Moldova | Notă privind politica forestieră


Anexa 5. Documentele principale de politică
forestieră

I. Mediu/biodiversitate V. Schimbări climatice/emisii


– Strategia de mediu (2014) – Protocolul de la Kyoto (ratificat în 2003)
– Strategia și Planul de acţiune în domeniul con- – Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Re-
servării diversităţii biologice în Republica Mol- publicii Moldova până în anul 2020 (2013)
dova (2001)
VI. Comunicare/ Transparenţă / Date deschise
II. Dezvoltarea/conservarea/extinderea pădurilor – Parteneriatul guvernelor deschise (Republica
– Strategia pentru dezvoltarea durabilă a secto- Moldova a aderat în 2011)
rului forestier din Republica Moldova (2001) – Planurile de acţiuni pentru o guvernare des-
– Programul de valorificare a terenurilor noi și chisă (primul în 2012–2013, al doilea în 2014)
de sporire a fertilităţii solurilor (2003) – Strategia naţională cu privire la dezvoltarea in-
– Programul de conservare și sporire a fertilităţii formaţională „Digital Moldova 2020” (2013)
solurilor pentru anii 2011–2020 (2011) – Conceptul privind principiile datelor guverna-
– Planul naţional de extindere a suprafeţelor cu mentale deschise (august 2014)
vegetaţie forestieră pentru anii 2014–2018
VII. Administrare publică/Integrare europeană
III. Agricultura – Programul de activitate al Guvernului „Inte-
– Strategia de dezvoltare a agriculturii și mediu- grarea europeană: libertate, democraţie, bu-
lui rural din Moldova. 2014–2020 (2014) năstare” pentru anii 2011–2014 (2011)
IV. Energie/lemn – Strategia de reformare a administraţiei publice
– Strategia energetică a Republicii Moldova până centrale în Republica Moldova (2005)
în anul 2030 (2013))

Republica Moldova | Notă privind politica forestieră 51


Imprimare la Combinatul Poligrafic,
str. Petru Movilă, 35;
MD-2004, Chișinău, Republica Moldova
Comanda nr.