3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Secreţia biliară
• în hepatocite
• eliminată în canaliculele biliare→canale
(ducte) biliare intrahepatice→canale
(ducte) biliare extrahepatice →canale
hepatice drept şi stâng→canal hepatic
comun→canal cistic→VB→canal
coledoc→duoden

1
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Lobulul hepatic
• hepatocite
• capilare
• canaliculi biliari

2
3/11/2020

3
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Alte roluri ale ficatului:

•metabolismul
–lipidic
–glucidic
–proteinelor
–vitaminelor
•formarea ureei
•inactivarea hh gonadali şi polipeptidici
•detoxifiere
•eritropoieza (faza embrionară)
•sinteză proteică (proteine de fază acută,
albumine, factori ai coagulării, proteine
transportoare)
•imunitate (celulele Kupffer)

4
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Bila: 800-1000 ml/24 h
Mecanismul de secreţie:
1. Filtrare – proporţională cu debitul sangvin
hepatic
– apă
– electroliţi
– glucide
2. Secreţie activă
– acizi biliari
– săruri biliare
3. Secreţie-reabsorbţie
– apă, Na+, Cl-
– la nivelul ductelor biliare
– canalelor interlobulare

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Bila = lichid cu culoare şi compoziţie diferite

la nivel
– hepatic
– vezicula biliară
BILA HEPATICĂ BILA VEZICULARĂ

pH = 8-8,6 pH = 7-7,6

galben-aurie brună

clară tulbure – resturi epiteliale, mucină, săruri de

Ca2+

fluidă vâscoasă

izotonă cu plasma izotonă cu plasma

1011. 1025-1050 g/l – concentrarea bilei de 8-10

ori (resorbţia apei)

5
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Compoziţia bilei:
• apă
• săruri biliare
• pigmenţi biliari
• colesterol
• lecitină
• mucină
• NaCl, KCl, bicarbonaţi, fosfaţi
• fosfataza alcalină = singura enzimă
propriu-zisă

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Sărurile biliare
• = săruri de Na+ şi de K+, precum şi prin
conjugare cu AA (glicocol, taurina), ale acizilor
biliari
Acizii biliari:
• primari, formaţi în hepatocit din colesterol (ac.
colic şi chenodezoxicolic)
• secundari, formaţi în tractul intestinal, din acizii
biliari primari, sub acţiunea florei microbiene (ac.
dezoxicolic şi litocolic)
• acizi glicocolic şi taurocolic care + Na+ şi K+ →
glicocolat şi taurocolat de Na+ şi de K+

6
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Sărurile biliare:
• rol detergent
• emulsionarea grăsimilor
• activarea lipazelor
• absorbţia AG prin schimbarea sarcinilor
electrice ale acestora
• circuitul hepato-entero-hepatic (90%) →
stimulează sinteza sărurilor biliare

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Colesterolul
• neesterificat
– exogen
– endogen la nivel hepatic
• 40% în compoziţia sărurilor biliare
• în intestin:
– parţial recuperat prin circuitul hepato-entero-hepatic
– o parte se elimină în fecale (coprostanol)
• raportul colesterol/săruri biliare = 0,03-0,05

PL +AG+mucină +săruri minerale

7
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

• Pigmenţii biliari

8
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Icter:
• hemolitic: BT ↑↑, BI ↑↑, BD ↑;
urobilinogen ↑, stercobilinogen ↑
• hepatitic: BT ↑↑, BI ↑, BD ↑; urobilinogen
↑, stercobilinogen ↓
• obstructiv: BT ↑↑, BI ↑, BD ↑↑;
urobilinogen ↓, stercobilinogen ↓

9
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

• Bila - secreţie continuă:

– 25 ml/h veghe
– 15 ml/h somn
• SNV-S – inhibă secreţia biliară
• SNV-PS – excitosecretor
• Sărurile biliare cresc secreţia de bilă cu
300%

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Rolurile bilei:
• emulsionarea lipidelor
• activarea lipazelor (creşte activitatea lor
lipolitică)
• solubilizarea AG şi MG
• favorizează absorbţia:
– lipidelor
– vitaminelor liposolubile
– colesterolului
– metalelor: Fe2+, Al3+

10
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

• acţiune antiputridă – acţionează asupra

florei de putrefacţie din colonul distal
• împiedică coagularea mucusului la nivel
intestinal
– inhibă mucinaza
– favorizează peristaltismul intestinal
• neutralizarea acidităţii chimului gastric

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Reglarea secreţiei biliare:

A. Reglare nervoasă:
• importanţă redusă
• modificarea debitului sangvin la nivel hepatic
• secreţie continuă – prin mecanism vagal (SNV –
PS) care acţionează:
– direct asupra hepatocitului
– prin intermediul gastrinei cu efect stimulator prin
reflex vago-vagal
• inhibarea secreţiei prin
– acţiunea SNV-S
– distensia colonului

11
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

B. Reglare umorală
• sărurile biliare (circuitul hepato-enterohepatic)
stimulează – prin feed-back pozitiv – secreţia
biliară
• secretina (din mucoasa dd) – stim. secreţia de
HCO3-, NaCl, KCl
• gastrina
• glucagonul
• histamina
• CCK-PZ

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Funcţiile căilor biliare:

• 1. Funcţia secretorie - hidrocolereza, bogată în
cloruri, bicarbonaţi, mucus.
• 2. Funcţia de concentrare a bilei - la nivelul
veziculei biliare
• 3. Funcţia de rezervor a veziculei biliare -
capacitatea VB ≈ 20-60 ml bilă concentrată
(corespunzând la ≈ 400-500 ml bilă hepatică
dpdv al conţinutului în săruri biliare).
• 4. Funcţia de optimizare în evacuarea bilei -
VB are contracţii ritmice, cu frecvenţa de 2-
6/min, şi tonice, cu durata de 5-30 min.

12
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Secreţia pancreasului exocrin

Suc pancreatic 1500 – 2000 ml/24h
• pH = 7 - 9
• 99% apă
• 1% reziduu uscat:
– s. anorganice:
• cationi: Na+, K+, Ca2+, Mg2+
• anioni: HCO3-, Cl-, P-
– s. organice:
• enzime
• proteine catalitice: izoenzime, PP, SS, lactoferina
(= glicoproteină ce fixează Fe)

13
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

I. Enzime proteolitice
• 1. Tripsina – tripsinogen
• activată de:
– enterokinaza dd
– tripsină
• coaguleaza sângele
• Lys, Arg
• hidroliză parţială a nucleoproteinelor
• sărurile de Cl- inactivează tripsina

14
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

2. Chimotripsina – chimotripsinogen
• activată de tripsină
• hidrolizează legăturile –COOH
• Tyr, Phe, Try, Met, Leu
• coagulează laptele
3. Carboxipeptidaza
• procarboxipeptidază
• activată de tripsină în prezenţa Zn

15
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

4. Colagenaza
• procolagenază
• activată de tripsină
• colagen: Pro, HO-Pro, Glicină
5. Elastaza
• proelastază
• activată de:
– tripsină
– enterokinază
• Ala, Gly, Serină

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

6. Kalikreina glandulară
• Kalikreinogen
• ureinogen→ kinine plasmatice (vasodilatatoare)
7. Ribonucleaze
• ARN şi ADN
• legături ester-P
• →oligonucleotide
8. Leucin-aminopeptidaza
• Leu
9. Protaminaza
• Protamina
10. Antitripsina

16
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

B. Enzime glicolitice
1. Amilaza pancreatică
• pH: 6,5-7,2
• necesită prezenţa Cl-
C. Enzime lipolitice
1. Lipaza pancreatică
• pH: 7-8
• prezenţa Ca2+, Mg2+
• AG + glicerol
• activitate maximă pe AG cu 4 C, scade pe
măsura creşterii lanţului de C al AG
• activitate stimulată prin combinarea AG cu
sărurile biliare (de 3-4 ori)
• lipsa lipazei - steatoree

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

2. Colipaza
• cofactor al lipazei
• procolipază – activată de tripsină
• se fixează pe micelii (SB) → complex
gliceric colipazo-lipază
3. Carboxil-ester-hidrolaza
• esteri de AG solubili
• hidroliza PL de către o PL-ază
• esteri de colesterol
• vit. liposolubile A, D3, E

17
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

4. Fosfolipaza A2
• pro-PL-ază
• activată de tripsină
• descompune fosfolipidele în AG şi
lizofosfolipide
5. Colesterol-esteraza
• colesterolul alimentar
esterificat→colesterol liber + AG

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Mecanismul secreţiei pancreatice

1. Secreţia enzimatică: (Ca)
• celule acinoase
• în RER – sinteză proteică din aa – ap. Golgi –
vacuole - granule de zimogen – exocitoză
2. Secreţia hidroelectrolitică: (Ca, cAMP)
• celulele epiteliale ale ductelor pancreatice
• apa: pasiv
• pompa de Na+: 150 mEq/l în sucul pancreatic
• pompa de HCO3-: 145 mEq/l (de 5 ori mai mult
ca în plasmă)
• H+ trece în plasmă → acidoză

18
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Reglarea secreţiei pancreatice:

• control neuro-umoral
I. Faza cefalică
• control predominant nervos, prin RN şi RC
• SNV-PS (X) – secreţie ecbolică mediată de
Ach care stimulează PL-aza C
• SNV-S inhibă secr. pancreatică
• deglutiţia = stimul al secr. pancr.
• controlul umoral – gastrina:
– acţionează direct asupra celulelor acinare pancr.
– stim. secr. acidă gastrică ce stim. secr. de HCO3-
• RC: văz, miros, gust: I, II, VII, IX

19
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

II. Faza gastrică

• mecanisme nervoase şi umorale
• distensia peretelui gastric – reflex vago-vagal
– stim secr. pancr.
• eliberarea de gastrină - stim secr. pancr.
III. Faza intestinală
• mecanisme nervoase şi umorale
• plexurile intramurale – rol stimulator
• mecanism umoral - complex

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

• HCl → secretină →secr. hidrelatică

• Secretina stim. secr. biliară, pancreatică şi
intestinală
• prin creşterea cAMP intracelular
• polipeptid de 37 aa, 14 analogi glucagonului
• pH dd < 4 – stim. secr. pancreatică alcalină
• stim. direct secr. de pepsină
• inhibă secr. de HCl
• inhibă eliberarea de gastrină → reduce
motilitatea gastrică

20
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

• TG, AG, peptide, aa, carbohidraţi

• CCK-PZ eliberată din mucoasa dd sub
acţiunea aa, albumozelor, peptonelor şi a AG
• prin intermediul PL-azei C
• secreţie ecbolică
Deci, stimuli ai secreţiei pancreatice:
• Ach
• gastrina
• secretina
• CCK-PZ

21
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Secreţia intestinală
• Intestinul subţire:
– duoden
– jejun
– ileon
• vilozităţi intestinale – suprafaţa creşte de 25-30
ori
• celulele epiteliului intestinal:
– enterocite
– celule caliciforme
– celule Paneth
– celule endocrine

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Enterocitele:
• celule cilindrice
• zona apicală cu „marginea în perie” cu microvili
care conţin
– enzime - digestie
– transportori membranari (=complexe funcţionale) –
absorbţie
• nr. mare de
– mitocondrii
– lizozomi cu rol în degradarea oxidativă
• între microvili – glicoproteine – glicocalixul cu rol
în:
– digestie
– protecţia mucoasei

22
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

• Celulele caliciforme – mucusul intestinal
• Celulele Paneth
– zone de regenerare a epiteliului intestinal
– turn-over de 2-5 zile
– secretă defensine (=peptide AB naturale)
• Celule endocrine – sist. APUD (amine
precursor uptake & decarboxylation)
– Celule S – secretină
– Celule Enterocromafine – 5-HT
– Celule ECL - histamină
– Celule I - CCK
– Celule G – gastrină
– Celule EG - enteroglucagon

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

2 tipuri de glande:
Gl. Lieberkühn:
• între vilozităţi, pe toată lungimea IS şi IG
• conţin toate tipurile de celule
• structură tubulară
• se întind până în apropierea mucoasei

23
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Gl. Brunner
• la niv. pilor şi dd
• structură tubulară-acinoasă
• f. ramificate
• canale excretoare lungi

24
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Sucul intestinal:
• 2-3 l/24h
• incolor (în ultima porţiune a IS e tulbure – celule
epiteliale descuamate, leucocite, bacterii)
• pH = 7-8,3
• apă
S. anorganice:
– NaHCO3
– NaCl (cant. mari)
• alcalinitate ce asigură protecţia mucoasei
intestinale

25
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

S. organice – enzime:
• erepsina (= enzime endocelulare):
oligopeptide (di- şi tripeptide)→AA
• carboxipeptidaza
• aminopeptidaza
• di- şi tripeptidaze

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

• enterokinaza:
– tripsinogen → tripsina
– polipeptide
• nucleaze intestinală: ac. nc. izolaţi de pe
nucleoproteine → nucleotide
• nucleotidaze: nucleotide→nucleozid +
H3PO4
• nucleozidaze: nucleozide→pentoze+ baze
purinice şi pirimidinice

26
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

• enzime de tip glucidic – dizaharidaze

(diastaze):
– invertaza: zaharoza→glucoză+fructoză
– lactaza: lactoza→glucoză + galactoză
– maltaza+izomaltaza: maltoza (izomaltoza)→ 2
glucoză
• lipaza intestinală: 2-5% din totalul
grăsimilor→ grăsimi neutre
• Sucul intestinal recoltat prin fistulă –
activitate enzimatică scăzută →
• Enzimele ajung în IS prin descuamarea
celulelor epiteliale

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Gl. Lieberkühn:
• pH: 6-7
• lichid cu rol neprecizat – solvent?, fav.
absorbţia
• enterokinaza secretată direct în lumenul IS
Gl. Brunner:
• secr. mucoasă bogată în HCO3- –
protecţia mucoasei IS

27
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Reglarea nervoasă a secreţiei IS:

• reflexe mienterice locale :
– distensia peretelui intestinal
– excitarea tactilă a mucoasei intestinale
– iritarea mucoasei intestinale
• răspunsul secretor- proporţional cu
cantitatea de chil intestinal

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

• SNV-PS – n. X – acţ. stim.

• SNV-S – nn. splanhnici - acţ. inhib.
• secţ. nn. splanhnici ↑ secreţia intestinală
(scade tonusul vasomotor → vasodilataţie
+ ↑ permeabilitatea capilară)
• În perioadele interdigestive: acţ.
inhibitoare a nn. splanhnici domină acţ.
stim. a n. X

28
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Reglarea umorală a secreţiei intestinale:

• enterokinina stim.
– enterocitele
– gl. intestinale
• → ↑ volumul secreţiei şi concentraţia enzimelor
• duokrinină eliberată de muc. dd. – stim. gl.
Brunner
• gastrina
• CCK-PZ
• secretina
• VIP

29
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

• Toxina holerică stim. secr. gl. Lieberkühn,

(jejun) – se pierd 5-10 l suc intest în
primele zile→deshidratare→şoc→deces
• Creşte transportul activ de Cl- în cripte
• Efect asemănător dar mai slab – toxina
dizenterică

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Secreţia intestinului gros

• Mai redusă cantitativ decât a IS
• Mai bogată în mucus – numeroase cel.
caliciforme
• Ioni de K+ şi de HCO3- la schimb cu Cl- →
secreţie alcalină
• Stim. de
– Iritaţia mucoasei
– Ff. colinergice
• Inh. de nn simpatici

30
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

• Compoziţie:
• Mucus:
– pH = 8-8,4
– vâscos
– redus cantitativ 100-200 ml/zi
– cant. mari de HCO3-
– apă şi electroliţi în cant. mici – cant. mari ca
răspuns la iritaţie

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Rolurile mucusului:
• Protecţie
• Aderenţă pt. realizarea bolului fecal
• Liant adecvat materiilor fecale
• Barieră pt. acizii formaţi în int. materiilor
fecale
• Alcalinizarea mediului

31
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Reglarea secreţiei IG
• Intrinsec:
– Reflexe locale prin plexurile mienterice
– Stimulare tactilă
• Extrinsec:
– SNV-S ↓ secreţia de mucus
– SNV-PS ↑ secreţia de mucus
– Tulburări emoţionale – stimulare
parasimpatică excesivă

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Activitatea bacteriană
• Flora saprofită – indispensabilă vieţii
• Colon proximal:
– Floră de fermentaţie aerobă - glucide→ac
organici, H+, CO2
• Colon distal:
– Floră de putrefacţie anaerobă –
proteine→indol, scatol, amoniac

32
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI III

Alte roluri ale florei:

• Sinteza şi abs. vit. hidrosolubile (B1, B2, B12, ac.
pantotenic) şi liposol. (K)
• Deconjugarea diglucuronidului→stercobilină
• Deconjugarea acizilor biliari
– eliminarea ac. dezoxicolic şi litocolic
– reabs. prin circuitul HEH a ac. colic
• Stim. fcţ. de apărare – creşterea sintezei de IgA,
IgM

33