LP - Seria VII, An1, Semestrul II

VASCULARIZATIA CORDULUI

S.L. Dr Razvan Stanciulescu

Asist. Univ. Dr. Carmen Stanescu
Asist. Univ. Dr. Ileana Giuvarasteanu
Asist. Univ. Dr. Cornelia Bistran
Asist. Univ. Dr. Claudia Stoica
Asist. Univ. Dr. Iulian Proca
Internal Organs (THIEME Atlas of Anatomy)
 Arterele cordului

Vascularizația cordului este reprezentată de cele două artere coronare

și ramurile acestora.

Arteră coronară stângă

Originea arterei coronare stângi se afla la nivelul sinusul aortic

coronarian stâng, deasupra valvulei semilunare. Artera are traiect prin partea
stângă a șanțului coronar, într-o masă de țesut adipos, fiind situată între
trunchiul arterei pulmonare și urechiușa stangă. După acest scurt traseu
coronara stângă se împarte de obicei în două ramuri:

o artera interventriculară anterioară

o artera circumflexă.
Internal Organs (THIEME Atlas of Anatomy)
Artera interventriculară anterioară coboară în șanțul omonim împreună cu
venă mare a inimii, față de care are un raport variabil. Ajunge la incizură vârfului
inimii și se continuă pe față diafragmatică cu ceea ce numim arteră recurentă,
ce se poate anastomozeaza varibil cu a. interventriculara posterioară sau chiar
cu artera circumflexă la vârful cordului.

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
 Ramura terminala recurenta a interventricularei anterioare

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
Ramurile arterei interventriculare anterioare sunt reprezentate de:
• Ramuri ventriculare drepte anterioare;
• Ramuri ventriculare stângi anterioare;
• Ramuri septale anterioare;
• Ramuri septale posterioare, ce provin din arteră recurentă.

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
 Ramuri septale- artera interventriculară anterioară

(angiografie coronariană)

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
 Coronara stanga - injectare cu
metacrilat de metil

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
 Arteră circumflexă înconjoară cordul prin segmentul stâng al șanțului coronar,
acoperită de urechiușă stângă și venă mare a cordului, însoțește apoi sinusul
venos prin șanțul coronar, acoperită de o acumulare de țesut adipos, și se
termină variabil la stângă sau la dreaptă față de cruce inimii. Uneori coboară în
șanțul interventricular posterior că arteră interventriculară posterioară.

Florin Filipoiu -
Cordul – Anatomie,
repere embriologice
si notiuni de
infrastructura a
miocardului.
Ramurile ventriculare

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
Ramurile ventriculare majore ale arterei circumflexe sunt reprezentate de:
• artera diagonală a ventriculului stâng
•artera marginii stangi/obtuze.

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
De asemenea artera circumflexă emite uneori o ramură terminală mare în
mijlocul feţei diafragmatice a ventriculului stâng, artera diafragmatică a
ventriculului stâng, şi o ramură terminală mică, reprezentată de artera
nodulului atrioventricular.
Acestea pot avea origine şi în artera interventriculară anterioară sau direct din
coronara stângă.
Artera nodulului atrioventricular – ramura din artera circumflexa

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a
miocardului.
Ramurile atriale ale arterei circumflexe sunt reprezentate de:
• Artera nodulului sinoatrial (inconstantă);
• Artera anastomotică a lui Kugel (cu coronara stângă);
• Artere ale urechiuşei stângi;
• Ramuri atriale anterioare, ramuri atriale laterale şi ramuri atriale
posterioare.

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
 Artera nodulului sinoatrial cu traseu posterior de
urechiusa stanga

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a
miocardului.
 Artera circumflexa de calibru mic

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
 ARTERĂ CORONARĂ DREAPTĂ

Artera coronară dreaptă începe are originea in sinusul

coronarian drept, printr-un ostiu a cărui suprafața este așezată
deasupra valvulei semilunare.
Coronara dreaptă este înconjurată mai ales la origine, dar și în restul
traseului său subepicardic, de o atmosferă adipoasă mai bine
reprezentată decât în cazul coronarei stângi.

Internal Organs (THIEME Atlas of Anatomy)

Artera se angajează in partea dreaptă a șanțului coronar, apoi înconjoară marginea
dreaptă a inimii și ajunge pe față diafragmatică, urmând una dinte modalitățile descrise
în continuare:
• pătrunde în șanțul interventricular posterior și devine arteră interventriculară
posterioară, ce va emite arterele ventriculare septale posterioare pentru treimea
posterioară a septului interventricular.
•Se termină înainte de crucea inimii, fie în șanțul coronar, fie coborând pe față
diafragmatică a ventriculului drept.
•Se termină distal de crucea inimii, fie în șanțul coronar, fie pe față diafragmatică a
ventriculului stâng.
 În privință ramurilor coronarei drepte, acestea pot fi grupate în ramuri ventriculare
anterioare, ramuri ventriculare posterioare sau diafragmatice și ramuri atriale anterioare,
marginale și posterioare.
Ramurile ventriculare anterioare sunt reprezentate de:
• Artera/arterele conului pulmonarei.
• Artera diagonală a ventriculului drept, ce are un traseu subepicardic pe
suprafața ventriculară sternocostală.

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
• Arteră ventriculară a marginii drepte, ce are un lung traseu subepicardic pe marginea
dreaptă a inimii.
• Ramuri ventriculare de mici dimensiuni, fără traseu subepicardic, care pătrund rapid,
încă din șanțul coronar în masă ventriculară.
Ramurile ventriculare posterioare se desprind în general “în palisadă”, pornind
din convexitatea descrisă de arteră şi având un traseu subepicardic pe faţa
diafragmatică a ventriculului drept.

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
Ramurile atriale se împart în anterioare, marginale şi posterioare. Din grupul
anterior face parte artera nodulului sinoatrial (arteră ce poate fi unică sau
dublă).
Arterele atriale ce fac parte din grupurile marginal şi posterior, sunt puţin
numeroase, de dimensiuni mici, ce pătrund rapid în peretele atrial, fiind în
general greu evidenţiabile prin disecţie

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
 Originea si traseul arterei nodulului sinoatrial

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
 Vasa vasorum pentru trunchiul arterei pulmonare

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a

miocardului.
Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a miocardului.
 Ramura ventriculară anterioară dreaptă,
anastomoză cu o ramură omonimă din coronară
dreaptă
coronarografie

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a miocardului.

Punte miocardică- artera interventriculară
anterioară

reconstrucţie 3D Angio-CT
https://radiopaedia.org/
 VENELE CORDULUI

Sistemul venos al cordului este reprezentat în principal de:

- sinusul coronar,
-vena mare a inimii
-vena medie a inimii,
-vena mică a inimii,

De asemenea putem descrie o serie de vene a caror prezenta

este variabila: vena marginii stângi, vena posterioară a
ventriculului stâng, venă oblică a atriului stâng, venele cardiace
mici și venele cardiace anterioare.

Sinusul drenează circa două treimi din debitul venos

coronarian. La originea sa, sinusul primește vena mare, iar în
dreptul crucii cordului primeşte vena medie și vena mică a inimii.
În treimea medie a sinusului se vărsa venă oblică a atriului stâng
și venă posterioară a ventriculului stâng.
 Vena mare a inimii începe în regiunea apexului, apoi urcă în şanţul
interventricular anterior, unde are raport variabil cu artera interventriculară
anterioară. Trece peste ramurile din coronara stângă, intră în jumătatea stângă
a şanţului coronar şi se termină fără limită aparentă în extremitatea stânga a
sinusului coronar. Drenează sângele venos din teritoriile vecine şi uneori
primeşte o venă distinctă a marginii obtuze.

Internal Organs (THIEME Atlas of Anatomy)

Vena medie a inimii ocupă şanţul interventricular posterior şi drenează în sinusul
coronar în vecinătatea crucii cordului. În apropierea vârfului inimii se poate anastomoza
cu vena mare.
Vena mică a inimii se găseşte în partea dreaptă a şanţului coronar, înconjoară
marginea dreaptă a inimii, ajunge pe faţa diafragmatică şi se termină în sinusul coronar.

Inconstante:
Vena oblică a atriului stâng are originea pe faţa posterioară a atriului stâng, în
vecinătatea vărsării venelor pulmonare stângi şi drenează în sinusul coronar.
Vena posterioară a ventriculului stâng, aşa cum îi arată şi numele, este cea mai mare
venă de pe faţă diafragmatică a ventriculului stâng, având drenaj către sinusul coronar.

Există şi vene ce nu drenează în sinusul coronar, acestea sunt:

- Venele anterioare ale inimii drenează sângele venos de pe faţa sternocostală a
ventriculului drept şi se termină fie în vena mică a inimii fie în atriul drept prin orificii
numite foramine.
- Venele mici ale inimii/venule sunt destul de numeroase, se formează în grosimea
miocardului şi se deschid în toate cavităţile inimii, în special în atriu drept, prin orificii
numite foraminule.
Internal Organs (THIEME Atlas of Anatomy)
Sinusul coronar se găsește în jumătatea stângă a șanțului coronar,
subepicardic, pe față diafragmatică, situat superior de arteră circumflexă.
Uneori acoperă ramura pentru nodulul atrioventricular a arterei circumflexe.
Extremitatea terminală a sinusului ajunge la crucea cordului, străbate și
pătrunde în peretele atriului drept. Ostiul sinusului este flancat pe partea
dreaptă de o valvulă incompletă numită valvulă ostiului sinusului coronar.

Internal Organs (THIEME Atlas of Anatomy)

Limfaticele cordului

Reţeaua limfatică a cordului este formată

dintr-un plex limfatic subendocardic, unul
intramiocardic şi unul subepicardic, unite între ele.
Sensul drenajului este dinspre endocard spre
epicard.
Drenajul pentru inima dreaptă şi inima
stânga sunt relativ individualizate. În partea stângă
colectoarele limfatice se reunesc între trunchiul
pulmonar și urechiușă stingă și drenează apoi într-
un ganglion traheobronşic inferior.
În partea dreaptă colectoarele se reunesc
anterior de aortă și ajung într-un ganglion
mediastinal anterior sau brahiocefalic.
Există ganglioni intermediari
subepicardici, situați posterior de trunchiul
pulmonar, anterior de aortă și între orificiile
venelor pulmonare.
Internal Organs (THIEME Atlas of Anatomy)
PROIECȚIA CORDULUI.
ARIILE DE MATITATE.
FOCARE DE AUSCULTAȚIE.
CONTURUL RADIOLOGIC AL CORDULUI
 PROIECŢIA PERICARDULUI

Proiecția pericardului are aspectul unui patrulater cu margini convexe ce se obține unind
patru puncte:
•Punctul superior drept este pe marginea superioară a celei de a două coaste drepte, la doi
centimetrii de stern.
•Punctul inferior drept este pe marginea superioară a coastei șapte, la doi centimetrii de stern.
•Punctul superior stâng este marcat de prima articulație condrosternală stângă.
•Punctul inferior stâng se găsește în spațiul cinci intercostal stâng, pe linia medioclaviculară.

Thoracic Surgery Clinics

 Proiecția recesurilor costomediastinale pleurale acoperă parțial anterior pericardul și
desenează pe peretele anterior al toracelui două triunghiuri:

– Triunghiul superior se numește “timic”, are vârful inferior spre unghiul

sternal și bază superior spre incizură jugulară.
– Triunghiul inferior se numește “pericardic”, are vârful superior în dreptul
articulațiilor condrosternale numărul patru, iar bază inferior spre bază apendicelui
xifoid. Lateral acest triunghi este delimitat de marginile recesurilor pleurale
costomediastinale. În suprafața trigonului, pericardul are raport direct, nemediat, cu
peretele sternocostal
Datorită interpunerii recesurilor pleurale costomediastinale proiecția inimii obținută prin
percuție se înscrie în aşa numita arie a matității relative. Această arie are o suprafața
mai mică decât proiecția pericardului și este delimitată prin unirea a patru puncte astfel:
•Punctul superior drept este situat în dreptul articulației trei condrocostale drepte.
•Punctul inferior drept este situat în dreptul articulației condrosternale șase drepte.
•Punctul superior stâng în spațiul doi intercostal stâng, la doi centimetrii lateral de stern.
•Punctul inferior stâng este în spațiul cinci intercostal stâng, pe linia medioclaviculară.

Thoracic Surgery Clinics

Thoracic Surgery Clinics
 Aria matității cardiace absolute este conținută de aria matității relative și
reprezintă regiunea în care cordul vine în raport nemediat cu peretele toracic.
Această arie are aspect triunghiular și poată fi obținută prin unirea a trei puncte:
• Vârful acestei arii corespunde articulației sternocostale patru stângi.
• Punctul inferior drept corespunde articulației şase sternocostală
dreaptă.
• Punctul inferior stâng spațiului cinci intercostal stâng la 2 centimetrii
lateral de stern.

Thoracic Surgery Clinics

Florin Filipoiu - Cordul – Anatomie, repere embriologice si notiuni de infrastructura a
miocardului.
Proiecţia orificiilor inimii
o Orificiul mitral se proiectează pe marginea stângă a sternului, în spaţiul trei
intercostal stâng. Axul său este pe linia care uneşte extremitatea spaţiului trei intercostal
stâng cu extremitatea spaţiului patru intercostal drept.
o Orificiul tricuspid se proiectează pe jumătatea inferioară a liniei care uneşte
extremitatea spaţiului patru intercostal stâng cu extremitatea spaţiului şase intercostal
drept.
o Orificiul aortic se proiectează pe o linie transversală ce trece prin extremitatea
spaţiului trei intercostal stâng. Numai o treime din axul lung al acestui orificiu depăşeşte
la stânga marginea sternală.
o Orificiul pulmonar se proiectează pe o linie transversală ce trece prin articulaţia
trei sternocostală stângă şi numai o jumătate din axul lung al acestui orificiu depăşeşte
la stânga marginea sternală.
Focarele de auscultaţie sunt regiuni în care se realizează cea mai bună percepţie a
zgomotelor cardiace. Aceste focare nu corespund cu proiecţia orificiilor respective
datorită raporturilor diferite ale orificiilor şi caracteristicilor fizice de transmitere a
sunetului.
Proiecţia focarelor de auscultaţie este reprezentată de:
• Focarul mitral - în spaţiul cinci intercostal stâng pe linia medioclaviculară.
• Focarul tricuspid - la vârful sternului, în plin stern.
• Focarul pulmonar - parasternal în spaţiul doi intercostal stâng.
• Focarul aortic - parasternal în spaţiul doi intercostal drept.
Conturul radiologic al cordului
https://radiopaedia.org/
 TRACHEA

HILUM

Costo-diaphragmatic recess
RIGHT VENTRICLE

IVC

https://radiopaedia.org/