M4 (CDL) - CUNOASTEREA AUTOMOBILULUI

CLASA XII SERAL

FISA DOCUMENTARE

SUSPENSIA AUTOMOBILULUI
Suspensia automobilului are rolul de a asigura confortul pasagerilor şi de a proteja
încărcătura şi organele componente împotriva şocurilor, trepidaţiilor şi oscilaţiilor dăunătoare
cauzate prin neregularităţile drumului.
Suspensia automobilului realizeaza legatura elastica intre cadru,caroserie si punti sau
direct cu rotile automobilului.Starea tehnică a suspensiei influenţează deci într-o mare
măsură confortul, securitatea circulaţiei; se ştie că organismul uman suportă fără dificultăţi
obiecţionale oscilaţii care au frecvenţe aflate în jurul a 80Hz. Oscilaţiile mai lente întreţinute
vreme îndelungate creează stări asemănătoare răului de mare, aşa cum oscilaţiile care
depăşesc pragul menţionat afectează sistemul nervos central cu consecinţe neplăcute; în plus
starea precară a suspensiei măreşte acceleraţiile verticale, care pot provoca ameţeli, migrene,
senzaţii de vomă.
O suspensie aflată în stare necorespunzătoare face ca în timpul rulajului, roţile să nu
mai păstreze contactul permanent cu carosabilul, deoarece acestea nu mai pot urmării toate
denivelările solului.Ca urmare controlul direcţiei maşinii se înrăutăţeşte favorizându-se
derapajul mai ales când aderenţa drumului este mai mare. Din acest motiv rulajul unui
autovehicul care are suspensie defectă se face micşorând viteza de trafic şi uneori mărind
consumul specific de combustibil.

1. Părţile componente, condiţiile impuse şi clasificarea suspensiilor

 Suspensia unui automobil cuprinde elemente elastice, dispozitive de
ghidare, amortizoare şi stabilizatoare. Elementele elastice servesc pentru micşorarea sarcinii
dinamice rezultate la trecerea roţilor peste neregularităţilor drumului; fac oscilaţiile caroseriei
să fie suportabile de pasageri şi să nu dăuneze mărfurilor care se transportă.
Elementele de ghidare transmit componentele longitudinale şi transversale ale forţelor
de interacţiune, precum şi momentele acestor forţe, determinând cinematica roţilor faţă de
cadru sau caroserie.
Elementele de amortizare împreună cu frecarea dintre foile arcurilor amortizează
oscilaţiile caroseriei şi ale roţilor. Funcţiile celor trei elemente principale ale suspensiei pot fi
îndeplinite de unul şi acelaşi element sau de elemente diferite.
În unele cazuri, suspensia automobilului mai conţine elemente suplimentare,
stabilizatoare, care au rolul de a reduce înclinările laterale ale autovehiculelor în viraje.
 Condiţii impuse. Suspensia automobilului trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii principale:
 - caracteristică elastică, care să asigure un grad de confort satisfăcător
- construcţie simplă şi rezistentă
- amortizarea vibraţiilor caroseriei şi roţilor
- asigurarea cinematicii corecte a mecanismului de direcţie
- greutatea minimă
- să transmită forţele şi momentele reactive de la roţi la caroserie.
 Clasificarea suspensiilor se face după următoarele criterii:
a) după tipul punţii
b) după caracteristica elementelor elastice
După tipul punţii, suspensiile se clasifică în suspensii cu roţi dependente şi suspensii cu
roţi independente; suspensia cu roţi independente se întâlneşte în cazul punţilor rigide, iar
suspensia cu roţi independente în cazul punţilor articulate.
În funcţie de tipul caracteristicilor elastice, suspensiile se clasifică în: suspensii cu
caracteristica elastică lineară, şi suspensii cu caracteristica elastică nelineară.

2. Elementele elastice ale suspensiei

Elementele elastice ale suspensiei întâlnite la automobile sunt: arcurile în foi, arcurile
elicoidale, barele de torsiune şi elementele elastice pneumatice şi hidropneumatice.

2.1. Arcurile în foi

În figura 1, sunt prezentate elementele componente ale unui arc în foi: foaia
principală 1 a arcului are capetele îndoite în formă de ochiuri în care se introduc bucşe din
bronz sau inele din cauciuc, prin intermediul cărora se fixează de partea suspendată a
automobilului. Celelalte foi 2, 3, 4 şi 5 se numesc foi secundare şi sunt strânse cu bulonul
central 7, de foaia principală. Bridele 6, nu dau posibilitatea foilor de arc să se deplaseze
lateral una faţă de alta.

Figura 1

2
 Pentru a micşora tensiunile ce apar în foaia principală, foile arcului sunt executate cu
raze de curbură diferite, din ce în ce mai mici. Frecarea care ia naştere între foile arcului
contribuie la amortizarea oscilaţiilor automobilului. Arcurile pot fi dispuse longitudinal sau
transversal pe cadru; un avantaj al suspensiei cu arcuri în foi îl constituie faptul că, pe lângă
forţele verticale, poate prelua şi forţele orizontale.

2.2. Arcurile elicoidale

Se execută, din bare de oţel înfăşurate după o elice; la acest tip de arcuri, apare
frecarea ca urmare, suspensia cu astfel de arcuri necesită folosirea unor amortizoare mai
puternice. Aceste arcuri preiau numai sarcini ce lucrează în lungul axei lor, din această cauză
o suspensie cu astfel de arcuri este prevăzută cu dispozitive de ghidare.
Arcul elicoidal este de circa 2,5 ori mai uşor şi mai puţin voluminos decât arcul în foi,
se utilizează în special la suspensiile independente.

2.3. Arcuri bare de torsiune

Suspensiile ce folosesc ca element elastic barele de torsiune au început să se utilizeze
la un număr din ce în ce mai mare de autoturisme. Avantajele barelor de torsiune, sunt:
consum redus de metal şi posibilitatea de reglare a poziţiei suspensiei.Un dezavantaj al
suspensiei cu bare de torsiune, îl prezintă faptul că necesită condiţii tehnologice mai grele
pentru fabricaţie.

2.4. Elementele elastice pneumatice

La suspensia pneumatică, arcurile metalice sunt înlocuite cu elemente elastice
pneumatice. Suspensia cu elemente elastice pneumatice, prezintă avantajele:
- reglarea automată a nivelului caroseriei faţă de sol în funcţie de sarcină şi starea
drumului
- caracteristica parabolică faţă de caracteristica lineară a arcurilor metalice ceea ce
permite să se micşoreze spaţiul destinat pentru jocul suspensiei şi deci să existe
posibilitatea coborârii centrului de masă
Spre deosebire de arcurile în foi, elementul elastic pneumatic nu poate prelua decât forţele
verticale.

3. Amortizoarele
Pentru amortizarea rapidă a oscilaţiilor, în suspensia automobilelor moderne se
montează amortizoare hidraulice. Amortizoarele pot fi folosite la ambele punţi ale
automobilului sau numai la puntea din faţă (autocamioane).
Majoritatea amortizoarelor sunt cu dublă acţiune lucrând în ambele sensuri şi anume:
la apropierea roţilor de caroserie opun rezistenţă mică, la depărtarea roţilor de caroserie opun
rezistenţă mare.Cele mai răspândite amortizoare la automobile sunt cele sub formă
telescopică, care se clasifică în monotubulare şi bitubulare, şi care, la rândul lor pot fi de mai

3
multe tipuri. Cele mai folosite sunt amortizoarele bitubulare care în comparaţie cu cele
monotubulare, au o lungime redusă şi o durată de funcţionare mai mare.

4. Stabilizatoarele
Datorită acţiunii forţei centrifuge asupra unui automobil în viraj, el se va
înclina lateral, micşorându-se în felul acesta stabilitatea lui. Stabilizatoarele au rolul de a
limita această înclinare fără însă a mării rigiditatea suspensiei.
In figura 2 este reprezentat un stabilizator în formă de U, bara 1, care este montat
transversal pe cadrul automobilului, în două bucşe de cauciuc 5. Capetele barei sunt legate
prin intermediul tijelor 2 la plăcile de sprijin 3 ale arcurilor 4.

Figura 2

În cazul în care deformaţiile celor două arcuri vor fi egale, bara se va roti în
manşoanele de cauciuc fără a intra în acţiune. La viraje, când caroseria se va înclina lateral şi
unul din arcuri se va comprima mai mult, bara 1, va lucra ca o bară de răsucire şi va opune
rezistenţă înclinării transversale a automobilului.
Cu ajutorul stabilizatorului se poate reduce înclinarea laterală a caroseriei cu 20 – 30% fără a
modifica caracteristicile suspensiei.
5. Tipuri constructive de suspensii folosite la automobile
 Suspensii cu roţi dependente
În majoritatea cazurilor suspensia automobilelor cu puncte rigide foloseşte arcurile în foi
dispuse longitudinal, datorită construcţiei simple.
- suspensia cu arcuri în foi semieliptice dispuse longitudinal
- suspensia cu arcuri în foi semieliptice dispuse longitudinal cu caracteristică nelineară
- suspensia dependentă cu arcuri elicoidale.
 Suspensii cu roţi independente

4
Datorită avantajelor pe care le reprezintă suspensia cu roţi independente, este foarte
răspândită. Ea predomină la roţile din faţă însă în ultimul timp s-a răspândit la toate roţile
autoturismelor.
 Suspensia cu elemente elastice pneumatice
În figura 3 este prezentată suspensia pneumatică a unui autobuz urban, compusă din două
elemente elastice pneumatice 4, pentru puntea din faţă, şi din patru elemente elastice
pneumatice 11, pentru puntea din spate. În scopul menţinerii caroseriei autobuzului la aceeaşi
înălţime faţă de sol suspensia este prezentată cu un corector de nivel 6, pentru puntea din
faţă, şi două corectoare de nivel 12, pentru puntea din spate. Aerul necesar pentru menţinerea
constantă a înălţimii caroseriei este luat de la rezervoarele 9, destinate acestui scop.

Figura 3

Părţile componente:
1- valvă pentru umflat pneuri
2- manometru
3- regulator de presiune
4- element elastic pneumatic punte faţă
5- filtru de aer
6- corector de nivel punte faţă
7- filtru de aer si supapă de retinere
8- supapă de trecere
9- rezervor de aer
10- suport elemente elastice pneumatice spate
11- element elastic pneumatic punte spate
12- corector de nivel punte spate
13- motorul cu ardere internă cu cilindrii orizontali

Materiale utilizate la arcurile suspensiei sunt: arcurile din foi se confecţionează din
oţeluri de arc silicoase, cele elicoidale din bare de oţel arc, iar cele bară de torsiune din
oţeluri arc aliate.

5
6