4.

Raportul de cercetare: structură, rigori

de elaborare – note curs

Raportul de cercetare trebuie să respecte un ansamblu de

reguli, norme, elaborate de comunităţile ştiinţifice. El se
prezintă în cadrul a câtorva secţiuni standard. Le enumerăm,
spre exemplificare şi pe urmă, le analizăm, pe rând,
prezentându-le succint (vezi A. Clinciu, 2002, p.150 – 153,
L. Antonesei, coord., 2004):

• titlul lucrării, autorul (autorii) şi instituţia de

provenienţă;

• abstractul/ rezumatul;

• introducerea;

• metodologie (obiective, ipoteze, metode de

cercetare, instrumente de cercetare);

• rezultate (interpretare cantitativă);

• discuţii (interpretare calitativă);

• concluzii;

• bibliografie;

1
• note;

• anexe (pp.114-118) .

Titlul lucrării, autorul (autorii) şi instituţia de provenienţă

Cititorii citesc mai întâi titlul pentru a determina dacă

studiul este relevant pentru cercetarea lor, și atunci, rezultă
că acesta trebuie să le ofere informații precise. În plus,
serviciile de indexare electronică se bazează în cea mai mare
măsură pe descrierea din titlu pentru a-i ghida pe cititori în
căutarea scrierilor relevante. Rigorile (vezi standardele
APA) ne spun că titlul lucrării trebuie să fie cât mai concis
cu putinţă şi să conţină maximum 12-15 cuvinte, trebuie să
fie centrat pe prima pagină şi redactat cu majuscule. Un titlu
lung conține de obicei o cantitate excesivă de cuvinte irosite,
pe de altă parte, titlurile scurte pot părea generalizante și
confuze. De aceea se impune ca fiecare cuvânt din titlu să
fie atent ales, să fie asociat altor cuvinte și formulat
corespunzător (vezi Olivia. N. Saracho edit., (2014) după
Peat, Elliott, Baur și Keena, 2002) care propun ca titlurile
acceptabile să îndeplinească următoarele condiții:

- “să creioneze problema centrală a manuscrisului;

2
- să intre direct în subiect;
- să fie precise, ușor de înțeles, explicite și complete;
- să evite uzul abrevierilor;
- să prezinte interes pentru cititori” (p.804).

Numele tuturor autorilor care au avut o contribuţie

semnificativă la realizarea cercetării trebuie să apară după
titlu, precizându-se instituţia de provenienţă pentru fiecare
autor. Menţionăm faptul că, în cazul lucrărilor de licenţă sau
de disertaţie, prima pagină respectă un format specific, şi
anume: pe prima pagină, în partea de sus se precizează
instituţia de provenienţă (universitatea, facultatea, secţia),
apoi, la mijlocul paginii se trece titlul lucrării, cu majuscule.
Sub titlul, în partea stângă, se trece numele autorului, iar în
partea dreaptă, se trece numele coordonatorului. În partea de
jos se trece anul în care este realizată lucrarea.

Imediat după prima pagină, urmează cuprinsul. În cuprins

sunt menţionate toate secţiunile/titlurile şi subtitlurile
raportului, cu precizarea paginilor corespunzătoare.

3
Abstractul/ Rezumatul

Abstractul/ Rezumatul reprezintă o secţiune în care

autorul/cercetătorul realizează o sinteză a lucrării, descrie
pes curt con’inutul rasportului. El trebuie gândit în aşa fel
încât să-l stârnească pe cititor, să-i producă interesul pentru
conţinutul lucrării şi în acelaşi timp, să-l informeze pe acesta
în legătură cu modul de structurare al studiului. Așa cum am
spus anterior, abstractele rezumă întregul studiu într-un
paragraf, și-atunci contează enorm modul în care acestea
sunt scrise. Abstractele obligă autorul să se încadreze într-un
număr limitat de cuvinte (cel mult 200 - 300 de cuvinte)
care, pec ale de consecință, limitează cantitatea de
informație. Exigențele prezentării abstractelor (vezi
Saracho, N. Olivia (edit), 2014 după Selvanathan Udani,
Udani, & Haylett, 2006) se rezumă astfel: “informare scurtă
dar completă de o manieră bine organizată, bine scrisă și
clar înţeleasă. Ele oferă un aspect cuprinzător al studiului
descriind obiectivul acestuia, metodologia, principalele
rezultate și concluziile. Un abstract trebuie să aibă înțeles de
sine stătător și independent de manuscris pentru a-i ajuta pe

4
cercetători să determine la prima vedere relevanța studiului
pentru cercetările proprii” (p. 806).

Pentru o mai bună delimitare, de obicei, rezumatul este scris

cu un alt tip de caractere sau, este scris într-un cadran.
Reținem - pentru o bună sinteză – și punctele de vedere
exprimate de L. Antonesei, coord, (2004), care respectate,
asigură realizarea unei prezentări convingătoare în abstract,
a raportului de cercetare:

- sublinierea, de către autorul raportului de cercetare,

încă din primele rânduri, a importanței și actualității temei;

- raportarea problemei luată în studiu la specificul

contextului educațional;

- delimitarea temei de cercetare;

- realizarea unui bun echilibru între prezentarea

informațiilor de natură generală și a celor ce vizează
particularități ale temei (p.113).

Introducerea

Debutul pentru această secțiune a raportului se realizează

printr-o incursiune în domeniul de referinţă pentru subiectul

5
cercetării. Introducerea trece în revistă, așadar, de o manieră
critică, descoperirile studiilor relevante pe care le
analizează, în scopul de a oferi o justificare pentru studiul
cercetătorului. Este vorba despre prezentarea, de o manieră
cuprinzătoare a subiectului cercetării din perspectiva
referinţelor la proiectele şi cercetările anterioare pentru acest
domeniu. Sunt citate doar acele studii care au strictă legătură
cu problematica aleasă. Acestea pot fi prezentate ca
alternative explicative, pot fi prezentate critic de către
autorul raportului, ca rezultat al maturizării și experienței
științifice acumulate. Aceste studii înrudite delimiteză
cadrul teoretic și inspiră întrebările cercetătorului/ ipotezele
cercetării și meodologia. Introducerea include (după
Saracho, N. Olivia (edit) (2014):

- întrebările cercetării sau ipotezele și modul în care

acestea vor fi adresate;
- scopul studiului;
- materialele/ instrumentele și procedurile care au fost
folosite în efectuarea studiului;
- rezultatele așteptate;

6
- argumentarea (inclusiv cadrul teoretic) care a influențat
întrebările cercetării/ ipotezele” (pp.806-808).

Sunt recomandabile, pentru prezentarea rezultatelor, formele

tabelare de prezentare care dau posibilitatea de sinteză și
comparare cu ușurință a contribuțiilor anterioare pe tema
respectivă.

Introducerea ar trebui să reprezinte aproximativ o pătrime

din lungimea completă a manuscrisului

Metodologie

Oferă o imagine schematică asupra cercetării Secțiunea de

metodologie descrie (după Saracho, N. Olivia (edit) (2014):

- “procedurile științifice,
- subiecții,
- măsurătorile, materialele și echipamentul; și
- procedurile utilizate în cadrul studiului” (p.809).

Designul cercetării este, de fapt, un plan de cercetare ce

trebuie gândit minuțios, riguros în sensul culegerii de date
corecte, adecvate, relevante pentru a putea demonstra
ipotezele formulate (vezi D. Vîrgă, În: Z. Bogathy, C. Sulea,

7
2004, p.112). Pentru o bună redactare a acestei părți foarte
importante de raport, sugerăm autorilor câteva idei suport
(vezi L. Antonesei, coord., 2004): mai întâi de toate, trebuie
stabilit exact, care este categoria de public țintă căruia
studiul/raportul de cercetare este destinat. Astfel, dacă
publicul țintă este format din specialiști, atunci autorul va
trebui să acorde cea mai mare atenție, să acorde explicații și
prezentări detaliate acestei părți de raport. Dacă studiul are
ca drept țintă un public nespecialist, atunci, această parte de
prezentare trebuie să fie realizată succint, punctând acele
detalii necesare înțelegerii demersurilor făcute pentru a
ajunge la rezultate.

Considerate pe rând, elementele de raport mai sus

enumerate, se prezintă în următoarele linii generale:

Obiectivele cercetării și ipotezele de lucru

Notă! Ipotezele și obiectivele cercetării pot fi prezentate fie

în secțiunea dedicată designului cercetării / metodologiei
cercetării fie, într-o secțiune aparte, distinctă.

8
Obiectivele vor fi clar exprimate, cu trimitere directă și
strictă la acțiunile pe care le gândește cercetătorul pentru
explorarea problemei.

Ipotezele cercetării se vor formula respectând exigenţele

precizate în literatura de specialitate (vezi D. Vîrgă, În: Z.
Bogathy, C. Sulea, 2004). „Ele exprimă o relație (sau mai
multe) între niște variabile, astfel încât sa poată fi testabile și
demonstrabile” (pg.112).

Eşantionul: presupune precizarea numărului total al

participanţilor şi repartiţia pe grupuri; de asemenea, se
impune precizarea tuturor datelor importante sau relevante
pentru studiul propus.

Materialele: în această parte a raportului, se prezintă

materialele şi/sau aparaturile pe care le foloseşte
cercetătorul. Pe lângă descrierea, în parte, a acestora, este de
dorit şi prezentarea argumentelor ce au stat la baza alegerii
acestor materiale, prcum şi criteriile de selecţie a acestora.

Rezultatele

Rezultatele cercetării sunt prezentate prin raportare la

obiectivele și ipotezele stabilite. Această secțiune de raport

9
trebuie să fie prezentată foarte explicit. Se discută acum
doar acele lucruri constatate care au legătură cu ipotezele
cercetării. În lucrarea Handbook of Research Methods in
Early Childhood Education, Reviw of Research
Methodologies (2014), sunt precizate câteva lucruri
interesante, cu privire la prezentarea rezultatelor de tip
cantitativ, pe care le sintetizăm, astfel:

- cercetătorii trebuie să facă efortul de a selecta din

multidudinea datelor pe care le obțin, acele date relevante
pentru întrebările de la care pornește cercetarea.
- De reținut însă este că toate datele obținute și
neprelucrate sau doar partial prelucrate trebuie să fie stocate,
deoarece ele ar putea fi de interes pentru cecretătorii
preocupați de tema respectivă.
- În textul raportului de cercetare se vor găsi doar
acele rezultate considerate semnificative.
- Nu toate datele trebuie prezentate sub formă
tabelară. Rezultatele, explicațiile, semnificațiile datelor
trebuie prezentate în text, cu referire la tabele, figuri și,
bineînțeles, în legătură cu ipotezele cercetării.

10
 - Nu sunt recomandate tabelele care să conțină o
cantitate foarte mare de informații. Este de preferat
interpretarea grafică (pp.811-813).

Notă: toate tabelele şi graficele din raport vor fi numerotate

şi denumite.

Interpretare calitativă: se referă la explicarea datelor

prezentate din secţiunea anterioară: rezultate (interpretare
cantitativă). Aceste rezultate trebuie prezentate într-un
limbaj nonstatistic şi, întotdeauna, raportate la ipotezele şi
obictivele stabilite şi formulate în capitolul de metodologie a
cercetării. La acest moment, se interpretează, se explică
fenomenele, se stabilesc legături între diferite aspecte ale
problemelor puse în discuţie, se acordă semnificaţie datelor
rezultate. Aşa cum se subliniază în cărţile de specialitate,
acesta este singurul loc, în cadrul raportului de cercetare, în
care autorul are posibilitatea de a-şi expune propriile opinii.
În această secţiune, cercetătorii pot preciza (după Saracho,
N. Olivia (edit), 2014):

- cum interpretează ei datele;

- cum sunt acceptate sau response ipotezele cercetării;

11
- cum sunt comparate rezultatele cu cele din studiile
anterioare;
- explicaţii pentru orice inadvertenţă constatată;
- recomandări pentru cercetări viitoare;
- implicaţiile teoretice, aplicaţiile practice (p.813).

Sunt interpretate cele mai importante date, rezultate la care

se pot adăuga:

- relaţiile, principiile care se găsesc între aceste rezultate;

- modul cum reyultatele sprijină sau nu, studiiloe concexe
(idem. p.813)

Sunt menţionate, de asemenea, şi rezultatele neaşteptate,

rezultatele surpriză, care pot, câteodată, să conducă
cercetarea, spre noi direcţii (sau, deopotrivă, pot conduce la
non direcţii de cercetare).

Notă: susţinem necesitatea prezenţei, la finalul acestui

capitol de cercetare, a unei secţiuni care să prezinte limitele
studiului/cercetării. Se vor menţiona aici, punctele slabe ale
cercetării, dificultăţile întâmpinate în aplicarea
instrumentelor sau în prelucrarea datelor.

12
Concluzii

Este o parte a raportului care presupune o reluare sintetică a

demersului de cercetare, subliniind implicaţiile rezultatelor
cercetării asupra teoriei sau asupra practicii. Concluziile
rezumă datele cercetării. Se realizează o prezentare scurtă, la
obiect. Sunt prezentate, prin reluare, cele mai imporatante
constatări. Uneori, ca parte a concluziilor, cercetătorii
formulează sugestii, recomandări pentru studii viitoare. Cele
mai importante concluzii se pot marca în text cu diverşi
marcatori, pentru obţinerea de maxim efect.

Bibliografie

Referinţele bibliografice sunt citate în text, mai apoi sunt

listate în ordine alfabetică la sfârşitul manuscrisului.

Citaţi cuvintele autorilor studiaţi! (pentru reguli de citare, a

se vedea Capitolul XI Citarea surselor biliografice, exigențe
APA, 2010)

Notaţi între ghilimele pasajele pe care le reproduceţi în

lucrarea dvs. şi faceţi trimitere la bibliografia finală!

13
Autorii sunt menționați și numerotaţi în ordinea alfabetică a
numelor!

Anexe

În această parte a raportului, așa cum regăsim îm precizările

lui A. Clinciu (2002), sunt prezentate date care+I ajută pe
cititori să înţeleagă procedurile applicate în studiu,
reyultatele acestuia. Sunt preyentate tabelele cu calculele
aplicate datelor primare de cercetare, instrumentele folosite
(chestionare, teste, check-list, fişe de observaţie etc),
instructajele făcute subiecţilor din eşantion. Paginile din
anexe se numerotează firesc, în continuarea lucrării, dar
fiecare anexă va avea un nume şi un număr aparte (pp.150 –
153).

Mulţumiri

Cercetătorii care au beneficiat de sprijin în efectuarea

demersurilor – sprijin financiar, îndrumări, comentarii
critice, sfaturi etc. – pot oferi recunoaştere celor care le-au
fost alături în această rubrică special a manuscrisului.

14
Încheiem acest capitol cu o prezentare sugestivă, credem
noi, o prezentare cu valoare de sinteză pentru toate
informaţiile cuprinse (după Saracho, N. Olivia (edit), 2014):

Tabel nr. …Elemente componente ale unui raport de

cercetare ştiinţifică

COMPONENT CONŢINUTUL
A
Titlul Ajută cititorul să înţeleagă natura studiului
de cercetare şi să determine dacă aleg să o
citească
Abstractul Oferă o descriere complete dar concise
studiului. Face un reyumat într+o limitare de
200 – 300 cuvinte. Include cuvinte cheie în
vederea indexării şi căutării on+line, în baze
de date.
Introducerea Foloseşte scurte descrieri ale studiilor
anterioare pe aceeaşi zonă de interes care
vin în sprijinul cercetării curente. Oferă un
cadru theoretic ce justifică nevoia studiului
de cercetare current. Se prezintă întrebările
cercetării şi obiectivele acesteia
Metodologia Descrie tot ce este nevoie pentru a replica
studiul, de exemplu: explică metodologia

15
 folosită, desfrie procedurile, măsurătorile,
analizele, subiecții folosiți, descrie și justifcă
eșantionul, descrie și justifică statisticile
utilizate
Rezultate Descrie toate descoperirile și completează
descrierea rezultatelor cu tabele, cu grafice,
cu figure relevante
Discuția Subliniază descoperirile majore și le
compară cu descopririle studiilor anterior
realizate și înrudite. Oferă recomandări
pentru cercetări practice viitoare.
Referințe Oferă referințele complete ale surselor citate
în text. Folosește standardele curente APA
pentru a cita referințele în text, și pentru a le
prezenta în lista Bibliografie finala
(vezi Saracho, N. Olivia (edit) (2014) Handbook of Research Methods
in Early Childhood Education, Reviw of Research Methodologies.
p.805, după Cunningham, 2004)

16