Sunteți pe pagina 1din 9

Unde nu prea...

m-am spălat
Îi murdar ş-aici murdar...
FACEM GIMNASTICĂ Un ţânţar şi alt ţânţar...
Emilia Căldăraru Tare m-am mai săturat de
de ţânţari şi de spălat.
Ca să fim copii voinici
Facem sport încă de mici UN COCOŞ HĂRNICUŢ ŞI UN
BĂIEŢEL LENUŢ
Alergăm ca iepuraşii Iulian Filip
Şi zburăm ca fluturaşii
-Cucurigu, cucurigu!
Facem tumbe, fel de fel Eu la tine-acuma strig!
Ca şi ursul Martinel Scoală-odată, măi băiete,
că te râd găini şi fete!
Sărim cum ne e pe plac, -Dar de ce tot câ-ânţi şi
Ca broscuţele pe lac. câ-ânţi?
-Cântă întâi pentru părinţi,
Însă cel mai bine-i că apoi pentru bunul soare,
Facem şi gimnastică să-l trzesc şi el răsare,
dar...ca orişice cucoş
Unu-doi, unu-doi cânt şi pentru somnoroşi.
Faceţi toţi la fel ca noi.
CÂT E CEASUL
UNU -DOI Elena Dragos
Ion Cernea
Ceasul bate ora şapte
Braţele cu palme mici -Neghiniţă, hai, te
Le cobori şi le ridici. scoală.
Unu-doi! Unu-doi! Nu mânca! Întâi de toate,
Ca o trestie te-ndoi, Du-te iute de te spală,
duci în sus şi laşi, pe rând, Îi aud bunicii glasul
braţele pân la pământ. Şapte şi un sfert e ceasul,
Unu-doi! Unu-doi! Gata eşti? Poftim la masă,
Ca mingea sari, apoi, Dimineaţa e frumoasă
Fiindcă ai,cât eşti de mic, -Ceasu-i şapte-jumătate
Inimioară de voinic. Vino să plecăm nepoate,
Ghiozdanul cu mâncare
UN NAS DE COPIL L-am luat în graba mare.
Constanţa Buzea Harnic mi-e pe stradă pasul;
Opt fără un sfert e ceasul,
Povestea începe la prânz, Când ajung la grădiniţă
Sau ţine din zori până-n Intru vesel pe portiţă.
seară:
Un nas de copil mi s-a plâns N-AI BATISTĂ?
Că duce doi saci cu povară, Elena Dragos
Şi n-are nici boi ca să-i ducă,
sunt boii în luncă la muncă, Zice fata: ,, N-am ce-i face
şi n-are nici cai ca să-i poarte, Nasul smiorcăie şi pace ”
sunt caii-n câmpie, departe -N-ai batistă?
şi n-are trăsură să-i plimbe, -Cum să n-am!
Nici alt nas cu care să-i schimbe. Sare fata-mbujorată:
Povestea aceasta prea tristă Am,şi încă-i şi brodată.
Sfârşeşte precis în batistă. Zice frate-meu Mihai
Minte vrând să mi-o înveţe:
NECAZURI ,, De-o păstrezi de
Iulian Filip frumuseţe,
Este ca şi când n-o ai ! ”
Vai,vai,vai,ce mă mai doare
unde m-au muşcat ţânţarii!
Da, ţânţarii m-au muşcat
1
SFATUL PERIUŢEI Zi de iarnă
DE DINŢI Trci mai iute...
Marieta Marancea Timpul
Printre preşcolari
După ce am desenat Are numai ore mari
Periuţa cu mult tact Către tine merg grăbit...
Mi-a părut sfătuitoare Grădiniţă, te-ai trezit”?
Pentru mic şi pentru mare.
Spune-n sfaturi: ,, Nu uitaţi, DIMINEAŢA
Nicicând nu mă – mprumutaţi Nicolae Tache
Şi nici pasta, nici paharul
Că microbii-aduc amarul. Dragi copii, când vă treziţi,
Odată pătrunşi în gură De apă nu vă feriţi;
Se-nmulţesc fără măsură. Că un strop de apă rece
Şi alt sfat v-ar trebui Urma somnului o şterge.
Tuturor, iubiţi copii; Să nu fiţi delăsători!
Să se audă-n orice casă Luaţi exemplu de la flori,
Spălaţi dinţii după masă Că şi ele dimineaţa,
Sau alt fel: mâncaţi frumos, Îşi spală în rouă faţa.
După masă-un măr zemos! Dar micuţul ghiocel,
Şi-astfel, dinţii vi-s frumoşi Când grăbit se scoală el
Albi,curaţi şi sănătoşi.” Roua neputând să cadă,
Tot se spală cu zăpadă.
STOMATOLOGUL
Marieta Marancea DIMINEAŢA UNEI ŞCOLĂRIŢE
Gheorghe Zarafu
Stomatologul,odat
Ne-a dat cel mai nobil sfat Sună ceasul meu de dimineaţă!
Explicând ca un părinte Bucuroasă am sărit din pat
Cum se apără un dinte: Şi, căntând, m-am îndreptat spre baie,
,,Caria s-o preveniţi Unde m-am spălat şi pieptănat.
Multe dulciuri s-ocoliţi
Schimbaţi bunuri Controlez, apoi, pe hol ghiozdanul,
zaharoase Cărţi, caiete,toate-s îmbrăcate,
Cu multe fructe zemoase, În penar am toc,creion şi gumă...
Zahărul făr de măsură Da! Şi unghiile toate-mi sunt curate!
Calciul oaselor vi-l fură
Chemând cariile mărunte Uniforma-floare – mă aşteaptă,
Deci vă zic mâncaţi des Funda e călcată chiar de mine,
fructe Iar pantofii- lustruiţi de –aseară...
Bineânţeles spălate,pân să fie consumate!” Mă îmbrac frumos şi-mi este bine!

GRĂDINIŢĂ, TE-AI TREZIT? Mama-i la serviciu, ca şi tata,


Mihai Niculescu Doar bunica e cu mine-acasă,
Îi strig: Sărut mâna, bunicuţă”!
Dimineaţa, Mihăiţă, Ea-mi răspunde: ,, Să vii sănătoasă ”!
Iar plecăm la grădiniţă.
Apa rece... UNDE DUCE LĂCOMIA
Somnul trece Rusalim Muresan
Este şapte fără zece
Ca băieţii cei cuminţi Azi la ora 7 punct
Te speli repede Am mâncat un boţ de unt
Pe dinţi Şi am înghiţit, măi vere,
Ca băieţii mamei dragi Şapte struguri, zece mere
Singur-singur te îmbraci Şi cinci prune- de plăcere...
Cum deprinderea ne cere Dar acum ce mi se-ntâmplă?
Vesel spui ,, la revedere ” M-a luat c-un junghi la tâmplă...
Jocuri,casă-soră frate, Uf! Mă doare.Ce să fac?
Ne vedem pe înserate Simt o zarvă în stomac
Cu-ntâmplări necunoscute -Păi vezi?...m-a certat Maria,
2
Unde duce lăcomia? El pe dată m-a tratat
Fiindcă ştie orice om: Şi durerea mi-a încetat!
La toate fii econom.
Dar dentistul m-a certat
GOSPODINA Că pe dinţi nu m-am spălat
Apoi el m-a învăţat
Nu sunt mare gospodină, Să-mi spăl zilnic dinţişorii
Dar, cănd fructe din grădină Cănd mă scol şi cănd mă culc.
Sau de la piaţă primesc,
Mai întâi mă îngrijesc Cu periuţă şi cu pastă
Chiar dacă par că-s curate, Uţa-n sus şi uţa –n jos
Să fie bine spălate. Până fac dinţii frumoşi
Mere, pere, fragi, gutui, Şi clătitul să îl fac
Struguri, prune, chiar lămâi Ori de câte ori mănânc.
Zarzavaturi şi legume,
Pun să curgă peste ele CUM MĂ SPĂL
Apa-n valuri, să le spele, Îmi ud mâinile cu apă
Pe microbi să-i izgonească Iau puţin săpun şi-apoi,
Şi să nu mă-mbolnăvească. Îl pun iarăşi înapoi.
Mâinile le spăl îndată
DOCTORUL Câte una şi-amândouă,
În chiuvetă parcă plouă
Bunul doctor mă îngrijeşte Picături adevărate
Sănătatea mi-o păzeşte Peste mâinile-mi curate.
Ori de câte ori mă cheamă
Mă duc fără nici o teamă. BABA CLOANŢA

Vai ce fructe minunate Babă Cloanţă , Cotoroanţă


Dulci, gustoase, parfumate Poftim şi ţie o alună
Dar dacă nu le-ai spălat S-o mănânci, că-i foarte bună!
Nu sunt bune de mâncat -Ce na-ş da s-o pot mânca
Dar n-am cu ce mesteca.
Poftă bună măi băieţi Dinţii cad la bătrâneţe
Iepuraşi şi ursuleţi Eu nu-i am din tinereţe.
Dar vă rog să nu uitaţi Că mămica îmi spunea.
Şi pe mâini să vă spălaţi. ,, Spală-ţi dinţii fata mea !”
Iepuraşii cei cuminţi Dar eu nu luam în seamă
Se spală zilnic pe dinţi Sfatul ei cel bun de mamă
Dimineaţa la sculare Şi s-au rupt şi m-au durut
Şi-nainte de culcare. Rând pe rând i-am tot pierdut.
Ca să nu păţeşti ca mine.
EU LA MASĂ, NU-S GRĂBIT! Îngrijeşte-ţi dinţii bine:
Să ţii speli şi la sculare
Tare-i lacom Azorel Să ţii speli şi la culcare.
El nu mestecă de fel
Cât de mare o fi bucata SFATUL MEU
Face : Ham! Ham! Ham! Şi gata!
O înghite dintr-o dată Am dinţi frumoşi şi sănătoşi
Chiar aşa nemestecată Dar taina mea nu-i mare
Însă eu nu fac ca el Şi-i curăţ să fie lucioşi
Pentru că nu sunt căţel. De ei sunt mândră tare.
Iau mâncarea-nbucăţele
Bine-o mestec între măsele Cu perie şi pastă-i spăl
Şi numai aşa o-nghit În fiecare seară
Eu la masă nu-s grăbit! Iar dimineaţa când mă scol
Fac periajul iară.
DENTISTUL
Curăţ întâi de sus în jos
La dentist m-am prezentat Partea superioară
Cu măseaua mea stricată Apoi de jos în sus vârtos
3
Pe cea inferioară. Dar are ceva ce-i strică:

Dinţii mei sunt sclipitori Îi e părul ciufulit,


Că-i spăl pe zi de două ori Parcă s-au jucat prin el,
Dimineaţa la sculare, Până când au obosit,
Şi-apoi seara , la culcare. Trei motani cu-n şoricel
Şi-un arici foarte grăbit.
GIMNASTICA DE ÎNVIORARE O, ce bine i-ar şedea
Ana Ruse Dacă şi l-ar pieptăna!

Se uita atent Ionică PRIETENII


la un cuib de rândunică. Dan Faur
Puii învăţau cuminţi Dis-de –dimineaţă
lecţia de la părinţi; Trei prieteni mă răsfaţă :
Apa, peria şi săpunul.
-Capul sus, apoi în jos, Mi-s prieteni toţi ca unul
să aveţi un gât vânjos;
acum daţi din aripioare Apa-mi zice : -Vin la mine
să le învăţaţi să zboare Să te spăl cum se cuvine!
Să te mângâi pe-ndelete,
Trageţi aer, mult în piept, Cu săpun şi cu burete.
Că aşa e înţelept.
Respiraţi din nou uşor, Joaca asta cu clăbucul
că vă prinde bine-n zbor. Chiar de-mi gâdilă năsucul
Tare-mi place.Las să joace
-Ce grozavă-nviorare! Ca pe-o pajişte pe faţă
zise piciul cu –ncăntare Că-i doar dis-de –dimineaţă.
Şi-a promis în gând şi el
că se va purta la fel- Vine apoi şi periuţa
Când se sună deştepterea Dar deodată şi dispare
Să înceapă-nviorarea. Unde-o fi ? Păi se dă huţa
Peste dinţi voioasă tare.
DINŢI DE LAPTE
Gheorghe Tomozei SIMŢURILE
Nicolae Nasta
Sâmburi din mere coapte
sunt un fel de dinţi de lapte Eu cu ochii, dragi copii
de amar şi de dulceaţă Văd păpuşi şi jucării.
care mi se trag cu aţă
Cu urechile, oricând,
Niciodată nu mai cresc Aud fiece cuvânt.
sâmburii de măr domnesc,
ultimul ce se desprinde Limba şi cu cerul gurii
e un sâmbure de minte. Îmi spun gustul prăjiturii

Mărul, sâmburii de lemn Degetele mai spun şi ele


Şi-i împrăştie şi-i semn De sunt moi,chiftelele mele.
când i se goleşte-adâncul
că ,, îmbătrâneşte ” ţâncul Iar cu nasu-adeseori,
Mai bătrân e-ntr-adevăr Sorb parfumul tot din flori.
deocamndată cu un măr...
NU UITAŢI!
ARE MAMA O FETIŢĂ
I.D.Pietrari Zilnic cu o periuţă
Dinţii curăţă-i uşor
Are mama o fetiţă, Că de n-o faci ei se strică
Cu ochi mari şi gura mică: Şi te dor.
Fruntea ca o poieniţă
Genele de rândunică Fructe şi legume multe
Şi, pe-obraz, o aluniţă, Să mănânci.Îţi folosesc
4
Căci sunt bune, sunt gustoase SFATURI PENTRU ŞCOLARI
Şi hrănesc. S.Mihnea
Zilnic cu o periuţă
PRIETENII CURĂŢENIEI Dinţii curăţă-ţi uşor
Apa, mâna şi săpunul Că de n-o faci
Parcă-s trei şi numai unul Ei se strică şi te dor!
Spală – ntâi perechile Ce voios eşti când faci baie
Ochii şi urechile. Şi curat eşti ca un crin!
Fă în orice săptămână
Spală corpul jumătate Una, cel puţin!
Şi pe faţă şi pe spate Fructe şi legume multe
Bucuroasă periuţa, spală dinţii Să mănânci, îţi folosesc,
Huţa, huţa. Căci sunt bune ; sunt gustoase
Şi hrănesc!
RĂVAŞ PENTRU COPII Larg să îţi deschizi fereastra
I.Tuvim Seara când e să te culci:
Tu, copil de nu ştiu unde, Aerul curat îţi face
Vrei s-asculţi cuvântul meu? Visurile dulci.
Mâinile şi obrajori Fă gimnastică şi jocuri,
Să ţi-i speli mereu, mereu. Şi aleargă cât eşti mic,
De voieşti să creşti mare
Mai întrebi cu ce? Cu apă, Şi voinic.
Cum te speli de obicei : Să bea apă când i-e sete
Caldă, rece, de fântână Nimănui nu-i e oprit;
Chiar de ploaie dacă vrei. Dar să fugi de apă rece
Când eşti încălzit.
Să te speli de dimineaţă, Mâinile de-ţi sunt murdare
Să te speli şi peste zi, Când mănânci, te-mbolnăveşti;
Să te speli şi la culcare Spală-te ades pe ele
Totdeauna orice- ar fi! Şi-o să-mi mulţumeşti!

PERIUŢA CEA GLUMEAŢĂ DIMINEAŢA


Sem Alexandru Nicolae Tache
Veselă e periuţa Dragi copii, când vă treziţi,
Toată ziua se dă huţa De apă nu vă feriţi;
Şi se joacă şi glumeşte Că un strop de apă rece
Nici n-ai spune că munceşte. Urma somnului o şterge.
Să nu fiţi delăsători!
Uite-aşa, mai mult în glumă Luaţi exemplu de la flori,
Zburdă până face spumă.
Dinţilor le înfiripă Că şi ele dimineaţa,
Alb veşmânt ce ţine-o clipă. Îşi spală în rouă faţa.
Doar micuţul ghiocel,
Îi iubeşte, îi albeşte Când grăbit se scoală el,
Şi pe cei mai mici îi creşte. Rouă neputând să cadă,
Şi-o ascultă, că-i isteaţă, Tot se spală, cu zăpadă.
Periuţa cea glumeaţă.
PRAFUL
CE-I BINE ŞI CE-I RĂU Florin Iordănescu
Vladimir Maiakovski Prafule,te furişezi
Un copil micuţ, odată Ca un hoţ şi intri-n casă.
A-ntrebat pe tatăl său : Fără teamă te aşezi
- Spune-mi mie dragă tată, Peste tot : sub pat, pe masă,
Ce e bine şi ce-i rău. Pe tacâmuri, pe pahare,
-Dacă nu dai cu săpun, Prafule nesuferit!
Nu-ţi speli corpul zi de zi, Dar acum s-a isprăvit :
Asta cum crezi tu c-o fi ? Să vedem cine-i mai tare ?
Asta-i rău, ce să-ţi spun. Haide cârpă împreună
Împotrivă-i să pornim
Şi să facem treabă bună:
5
Peste tot să curăţim. Grijulie i-am culcat :
-Prafule,te-ai supărat. O să-i spăl,
că eu vreau să ţin curat ? Le fac injecţii,
N-ai decât şi nici nu-mi pasă : Îi mai încălzesc cu frecţii
locul tău nu e în casă. Şi-ntr-un ceas îi scol voioşi,
Iar dacă mai vrei să vii Odihniţi şi sănătoşi!
ce păţeşti, de-acuma ştii !
BATISTA
ŢIE-ŢI PLACE SĂ TE SPELI?
Floricică, floricea Printre străini şi cunoscuţi
Cu obraz de catifea Fii un exemplu al măsurii
Şi fustiţă de petale, Şi când tuşeşti, sau când strănuţi,
Ia să-mi spui cinstit matale : Să pui batista-n faţa gurii,
Oare-ţi place mult să-ţi speli Atunci pericol nu există
Strănutul intră în... batistă!
Minunatele-ţi găteli ?
-Dacă-mi place ? Asta-i bună! OGLINDA
Măi pisoiule, zglobiu, Virgil Carianopol
Tare mult aş vra să ştiu... Măriuţa, în oglindă,
În adeseori te speli ? Se uita şi se vedea,
Numai vezi să nu mă-nşeli! Dar cum se vede acolo,
- Uită-te la blana mea. Nu credea că este ea.
- E curată ? Da sau ba ?
Părul ciufulit, obrajii
Măi bobocule de raţă Nespălaţi, rochiţa jaf
Ţi-e penelul alb ca neaua, Iar mânuţele murdare
Oare-n orice dimineaţă. De dulceaţă şi de praf.
Ţi-l spoieşti cu bidineaua ?
Nu-l spoiesc de fel! Mac ! Mac! -Cum oglindo, eu sunt asta ?
Zilnic eu mă spăl în lac. A-ntrebat ea cu ndoieli
-Sigur, Măriuţă, tu eşti,
PĂRUL MEU ESTE CURAT Cum arăţi când nu te speli.

Părul meu, aţi observat, Ia aleargă de te spală,


Este tuns şi aranjat, I-a şoptit şi-a alergat...
Am doi buni prieteni ca Apoi s-a întors în grabă
Pieptenul şi foarfeca Şi privind-o a-ntrebat :
Şi de ei nu pot să scap:
Foarte-atenţi îmi stau...pe cap. -Dar acum, aşa curată ?
-Eşti frumoasă, i-a răspuns fata,
MÂINI CURATE - Mulţumesc, i-a răspuns fata,
De- azi voi fi numai aşa.
Nu-s veveriţă şi, firesc CORP SPĂLAT
Cu ghindă eu nu mă hrănesc,
Nici în pădure nu trăiesc. Răţoiul, care e răţoi
Deci, nu mă duc la masă până În balta lui se bălăceşte,
Nu m-am spălat atent pe mănă. Dar tu, copile, om ca noi,
Cu mâini curate,stând la masă, Te spală bine... omeneşte,
Parcă mâncrea-i mai gustoasă! Cu mult clăbuc şi apă rece,
Să-ţi dea lavorul... ,, nota zece ”
DOCTORIŢA
C.A.Munteanu O ZI
Cu şorţ alb peste rochiţă,
Eu sunt astăzi doctoriţă. În fiecare dimineaţă
Am serigă şi-i făcută Pe urechi, pe gât, pe faţă,
Dintr-un cui Pe sub braţ şi pân la brâu
Şi-un dop de plută. Apa rece curge râu!
Patru boabe de fasole
Sunt injecţii în fiole. Uite-aşa m-am oţelit,
Pe păpuşă şi pe Vlad M-am călit, m-am întărit,
6
Forţele mi-am înzecit, Inimioară de voinic.
Sănătatea mi-am păzit.

Punctual mă-ntorc acasă


Aşa-s eu, ascultător
Şi m-aşez la timp la masă
Dar nu uit că dumnealor, CINCI MINUTE DE CONTROL
Zi de zi la noi e lege
Mâinile se cer spălate Cinci minute de control
Cu săpun şi cu răbdare Azi,e rândul unei colege
Că-i izvor de sănătate Mâine intră altu-n rol.
Şi semn de bună purtare!
Măini curate, unghi mici
GURA, NASUL ŞI BATISTA Cine n-are grijă de ele
Grupa-i spune ,, Murdărici ”
De folos ni-e să vorbim Şi-l trimite să se spele.
Să mâncăm ori să zâmbim
Când prea des o folosim Dar de la o vreme-ncoace
Guralivi riscăm să fim. Toţi copiii vin curaţi
Spunând că aşa le place:
Principalul meu folos Îngrijiţi şi ordonaţi.
Că, îl am , e că miros
Şi respir uşor prin el. Hăinuţele le sunt călcate
Chiar de-i cârn, e frumuşel. Părul bine pieptănat
Pe batistă nici o pată,
Gulerul imaculat.
Permanent s-o porţi cu tine!
Te poţi face de ruşine Nu vă spunem vorbă goală
De exemplu, să n-o ai, Şi nici nu suntem trufaşi
Când suferi de guturai! Dar la igienă, pe grădiniţă
Suntem, cei mai buni fruntaşi.
MOFTURICA
ZECE REGULI DE PURTARE
Toţi, au început să-i zică: ,, Mofturică ” Vrei să fii copil voinic
Însă lui de loc nu-i pasă şi la masă Ţine minte ce-ţi explic:
Nu mănâncă niciodată : roşii, morcovi ori salată 1. Fă gimnastică un-doi
Nu mănâncă nici spanac, lapte bea fără caimac, Să devii sportiv de soi.
Şi orice face mămica, lui nu-i place mai nimica. 2. Spală-ţi faţa, spală-ţi dinţii
Bine, ,, Mofturică ”, bine Să nu te certe părinţii.
Vrei să râdă toţi de tine ? 3. Bea frumos cana cu lapte
Nemâncând n-ai să mai creşti Poţi s-alergi apoi cât şapte.
Şi rămâi aşa cum eşti 4. Nu băga lacom în gură
Ai să fii, om foarte mic Orice fructă, verzătură.
Şi-ţi vor spune toţi pitic. 5. Nu pupa, pisoi, căţel
Animal de orice fel.
UNU-DOI 6. La masă oricine vine
Ion Cernea Pe mâini să se spele bine.
Unu-doi !Unu-doi! 7. Nu ţine o-mbucătură
Înainte şi – napoi, Uite-o oră -nchisă-n gură.
Braţele cu palme mici 8. Pân ce năduşeala trece
Le cobori şi le ridici. Să nu bei nimica rece.
9. Ca să nu păţeşti nimica
Unu-doi! Unu-doi Întrabă mama, bunica.
Ca o trestie te-ndoi, 10. Fă aşa şi-ţi merge strună
Duci în sus,şi laşi pe rând Îţi doresc: sănătate bună.
Braţele pân la pământ.
ZECE REGULI DE PURTARE
Unu-doi! Unu-doi
Ca o minge sari, apoi Medicul stomatolog ,ca un prieten bun şi mare
Fiindcă ai căt eşti de mic, Ne-a învăţat, zece reguli de purtare:
7
Visurile dulci.
1. Să ai mereu dinţii curaţi
De două ori pe zi spălaţi. Fă gimnastică şi jocuri
2. Ca peria să cureţe perfect Şi aleargă cât eşti mic
Învaţă să o mânuieşti corect. De voieşti să creşti mare-şi voinic.
3. Să mesteci zilnic alimente tari
Un morcov crud sau mere-ntregi şi mari. Să bea apă când i-e sete
4. De vrei ca de măsele să nu-ţi pese Nimănui nu-i e oprit
Nu te-ndopa cu dulciuri între mese. Dar să fugi de apă rece
5. Nu sparge-ntre dinţi, sâmburi şi alune Când aţi încălzit!
Nici nuci sau drajeuri, că nu-s bune.
6. Şi apa rece iarăşi, să ţii minte, Mâinile-de-ţi sunt murdare
Să nu bei după supa fierbinte. Când mănânci , te-mbolnăveşti
7. După fiecare masă Spală-te ades pe ele
Gura bine s-o clăteşti. Şi-o să-mi mulţumeşti.
8. Ţine minte, frăţioare,
Scoate degetul din gură. GHICITORI
9. Cubul, creionul sau tocul OBIECTE DE UZ PERSONAL
Nu-ntre dinţi le este locul.
10. O carie dentară cât de mică Eu cu apa fac clăbuc,
N-o poţi neglija! Trateaz-o fără frică! Lunec ca un tăvălug
În lighian mă învârtesc
CĂSUŢA Să te curăţ mă grăbesc.
(Săpunul )
O pisică şi-un răţoi
buni prieteni amândoi, Sub apă eu fac clăbuc ;
din crenguţe şi din lut Mâinile eu le albesc,
o căsuţă şi-au făcut Murdăria o gonesc,
gata când a fost căsuţa Ştiţi, oare, cum mă numesc ?
pisicuţa a spălat-o cu lăbuţa, ( Săpunul )
iar răţoiul a pornit cu măturoiul
şi a scos din ea gunoiul. Zzz,zzz,zzz,zzz
În căsuţa lor curată Eu sunt subţirică
se mutară de îndată. Dar tare voinică
Iată că-ntr-o bună zi Frec dinţii cu putere
un purcel la ei veni Nu simţi nici o durere
s-a rugat în chip şi fel Ca să fie sănătoşi
să-l primească şi pe el. Albi şi luminoşi.
Noi primim pe orişicine ( Peria de dinţi )
însă nu murdar ca tine.
După ce te vei spăla Pif, pif, pif, paf
în căsuţă poţi intra. Iau firele de praf
Ca să ai părul curat
SFATURI PENTRU COPILAŞI Şi cu grijă pieptănat.
Zilnic cu o periuţă ( Pieptenele )
Dinţii curăţă-i uşor
Că de n-o faci ei se strică şi te dor. Care-i acel stol de fraţi
Ce ne cheamă-n ajutor
Fructe şi legume multe Să-i ţinem albi şi curaţi?
Să mănânci : îţi folosesc ( Dinţii )
Căci sunt bune, sunt gustoase
Şi hrănesc! Una fără alta n-au să reuşească
Ca să spele dinţii şi să-i îngrijească
Ce voios eşti când faci baie Sunt de ajutor, de neânlocuit
Şi curat eşti ca un crin Iar la bine stau într-un loc ferit.
Fă în orice săptămână-una, cel puţin! ( Pasta şi periuţa de dinţi )

Larg să îţi deschizi fereastra Cănd plecăm departe


Seara cînd pleci să te culci, Ce punem de-o parte
Aerul curat îţi face Ca să-ngrijim gura
8
Mai ales dantura ? Şi petele de tot soiul.
( Paharul şi periuţa de dinţi ) (Peria de ghete)

Zi de zi o surioară, face curăţenie O jivină mică


Freacă pietricelele, de sclipesc ca stelele Cu mult păr în chică
Ghici cine este? Hainele le şterge
( Periuţa ) Dar de mers nu merge.
( Peria de haine )
În mici tuburi se găseşte dinţii bine-i săpuneşte
Şi-i spumeşte, şi-i albeşte ghici cine este? Ce-ncăpere are cadă
( Pasta de dinţi ) Apă rece, apă caldă
În care când ai intrat
Am două şiruri de mărgele Ieşi mai alb şi mai curat?
Când le spăl lucesc ca nişte perle ( Baia )
Ghici cine sunt?
( Dinţii ) Spre stânga de-i suceşti nasul
El îndată-ţi umple vasul.
Un arici mititel ( Robinetul )
Curăţă dinţii cu el
Ghici cine sunt? Cine îţi deschide gura
( Periuţa de dinţi ) Şi pe loc îţi ia durerea?
( Medicul stomatolog )
Îl transportă pe bolnav
La spital, dacă e grav Nici nu creşte, nici nu scade
Deci, numiţi-o natural Şi pe loc de fel nu şade ;
Taximetru medical. Picioare n-are,
( Ambulanţa ) Umbra nu i se vede.
( Apa )
Eu cu apă fac clăbuci
Lunec ca un tăvălug
În lighian mă învârtesc
Să te curăţ, mă grăbesc.
( Săpunul )

Fără cuie, fără cleşte,


Potriveşte, netezeşte,
Fără pluguri sau tractoare
Taie în desiş cărare
Cine-i oare?
( Pieptenele )

Chiar un an de te priveşti
Tot pe tine te zăreşti.
( Oglinda )

Gâl, gâl, gâl, gâl,


Aştept ca să te spăl
Sunt proaspătă şi rece
Nimeni nu mă-ntrece.
( Apa )

Fâr, fâr, fâr, fâr,


Peste tot mă vâr
Şi te şterg de apă
Nici un strop nu-mi scapă.
(Prosopul)

Fin, fin, fin,


Eu îndată vin
De pe ghete iau noroiul
9