Sunteți pe pagina 1din 7

Drept constitutional 2 – Vintila Constantin

Teste de autoevaluare Lectia 2 si 3

1. Potrivit Constituţiei, nu pot face obiectul formei de revizuire a constituției următoarele:

b) caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de


guvernământ, integritatea teritorială;

2. Constituţia României prevede următoarele caracteristici ale statului român:

c) stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil, stat de drept, democratic şi social, având
forma republicană de guvernământ.

3. Ca o caracteristică a unităţii statului, pe teritoriul României există:

c) un singur rând de autorităţi publice centrale, un singur for judecătoresc suprem şi o singură
formaţiune statală.

4. Caracterul indivizibil al statului se referă la:

a) teritoriu, populaţie, suveranitate;

5. Prin suveranitate de stat se înţelege:

c) caracteristica puterii de a fi supremă pe teritoriul statului şi independentă faţă de orice putere


străină, caracteristică exprimată în dreptul statului de a-şi rezolva liber treburile interne şi externe,
cu excluderea oricărui amestec al altor state.

6. Caracterul democratic este determinat de:

a) autorităţile publice se întemeiază pe voinţa poporului, exprimată în alegeri libere şi corecte, cu


proclamarea şi garantarea libertăţilor publice;

7. Constituie unitate administrativ-teritorială:

b) municipiul;

8. Organizarea administrativă a teritoriului este:

a) delimitarea acestuia în unităţi administrative;

9. Actuala prevedere constituţională consideră că:

b) teritoriul este organizat în judeţe, oraşe şi comune;

10. Oraşul reprezintă:

b) un centru de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural şi edilitar-
gospodăresc;
Teste de autoevaluare Lectia 4

1. Conceptul de partid politic desemnează

b) o anumită grupare umană constituită în vederea participării la exercitarea puterii de stat;

2. Partidele politice se organizează şi funcţionează pe criteriul:

a) administrativ-teritorial;

3. Constituţia României stabileşte funcţiile partidelor politice, şi anume: a) contribuirea la definirea şi


exprimarea voinţei politice a cetăţenilor

4. Pot fi membri de partid:

b) doar cetăţenii cu drept de vot, indiferent dacă au sau nu dublă cetăţenie, cu excepţia celor cărora
le este interzisă asocierea politică;

5. Un membru poate fi exclus din partid în următoarele situaţii:

b) dacă a încălcat statutul în mod deliberat sau a adus prejudicii partidului prin comportamentul său;

6. Caracteristica partidelor confesionale o reprezintă:

b) criteriu de constituire, şi anume credinţele religioase;

7. Asocierea partidelor politice se poate realiza în următoarele condiţii:

b) pe baza unui protocol de asociere ce trebuie înscris în Registrul de evidenţă a alianţelor politice;
Teste de autoevaluare Lectia 5

1. Teoria mandatului imperativ presupune:

c) parlamentarii pot acţiona numai potrivit instrucţiunilor obligatorii date de alegătorii lor, iar în
cazul în care încalcă aceste instrucţiuni alegătorii pot săi revoce fără vreo motivare.

2. Scrutinul reprezintă:

a) parte a sistemului electoral şi este definit ca a modalitate prin care alegătorii desemnează
autorităţile reprezentative;

3. Sistemele electorale au individualizat trei sisteme diferite de atribuire a mandatelor:

c) sistemul majoritar, reprezentarea proporţională şi sistemul cu două tururi de scrutin.

4. Reprezentarea proporţională apropiată presupune:

a) cadrul restrâns al unor circumscripţii electorale în care se face şi repartizarea resturilor;

5. Alegerile parlamentare se organizează şi se desfăşoară pentru desemnarea:

b) deputaţilor şi a senatorilor;

6. Listele electorale sunt de două feluri:

c) permanente şi speciale.

7. Alegerea preşedintelui României se poate desfăşura:

c) în două tururi de scrutin, dacă în primul tur nici un candidat nu a obţinut cel puţin majoritatea
votului alegătorilor înscrişi în listele electorale, prin scrutin uninominal.
Teste de autoevaluare Lectia 6

1. Principiul autonomiei parlamentului:

c) garantează forumului legislativ plenitudinea de acţiune şi decizie în orice domeniu, parlamentul


fiind, totodată, în unele state, singurul organism în măsură să tragă la răspundere pe membrii săi.

2. Forţa sistemului parlamentar constă însă în:

c) principiul suveranităţii naţionale, în ideea că parlamentul reprezintă poporul însuşi, iar


parlamentarii sunt delegaţii săi, care nu pot delega, în nici un caz, prerogativele lor unor funcţionari
ai statului.

3. Controlul parlamentar în România poate fi exercitat prin una dintre următoarele forme:

b) control exercitat prin întrebări si interpelări; control exercitat prin Avocatul Poporului;

4. Controlul parlamentar prezintă următoarele caracteristici:

a) este necesar, deplin, diferenţiat;

5. Camerele parlamentului reprezintă:

c) grupări parlamentare, cu o compoziţie numeroasă, care lucrează şi decid numai în plenul lor.

6. Constituţia României prevede că mandatul Camerei Deputaţilor şi Senatului este:

a) de patru ani şi că acest mandat poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau de
catastrofă.

7. Votul secret se exprimă prin:

b) buletine, bile, electronic;

8. Imunitatea parlamentară are drept scop:

c) punerea parlamentarului la adăpost împotriva unor urmăriri judiciare abuzive sau şicanatorii pe
perioada exercitării mandatului.
Etica si Organizare – Vintila Constantin

Teste grilă lectia 3 si 4

1. În mod excepțional, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de
judecată;

a. colegiul de conducere al instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții;

2. Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată:

b. la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului;

3. În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărîrii ce
urmează a se pronunța:

a. procesul se judecă în complet de divergență, în condițiile legii

4. Unul din rolurile Înaltei Curți de Casație și Justiție este:

b. de asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătoreşti,


potrivit competenței sale

5. Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit:

c. principiilor legalității, imparțialității şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, în


condițiile legi.
Lectia 6

Teste grilă

1. Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de:

a. judecători în scopul înfăptuirii justiției şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale
societății, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăților cetățenilor;

2. Judecătorii:

b. nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă putând fi
acuzați de denegare de dreptate

3. Judecătorii şi procurorii:

a. nu pot să facă parte din partide sau formațiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la
activități cu caracter politic;

4. Absolvenții Institutului Național al Magistraturii:

b. sunt obligați să îndeplinească timp de 6 ani funcția de judecător sau de procuror;

5. Există:

c. gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav,
neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.
Teste grilă 7

1. Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiți de:

b. Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii;

2. Judecătorii şi procurorii:

c. sunt liberi să organizeze sau să adere la organizații profesionale locale, naționale sau
internaționale, în scopul apărării intereselor lor profesionale

3. Judecătorii şi procurorii;

c. răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu și penal pentru faptele care
afectează prestigiul justiției

4. Statul:

c. răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

5. Există gravă neglijență atunci când:

b. judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele
de drept material ori procesual;