Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE ŞI

ADMINISTRATIVE

DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

BAEȘ CORINA

Practica de producție (Anul III)

COVID-19, NOUA PANDEMIE GLOBALĂ

Proiect de cercetare

Autorul: ______________
(semnătura)

Conducătorul practicii de inițiere: _____________ (semnătura)


Alexandru Roman, dr.hab . prof.univ.

Aprob: Șef Departament ______________


EJOV Cristina, dr., conf. univ.

CHIŞINĂU, 2020
CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................... 3-4
1.CELE MAI STRINGENTE PROBLEME GLOBALE CONTEMPORANE:
IERARHIZAREA ȘI PRIOTIZAREA LOR……………………………………………… 5-10

2.PROBLEMA GLOBALĂ A SĂNĂTĂȚII, A RĂSPÂNDIRII BOLILOR, INCLUSIV


PANDEMICE. CRIZA ACTUALĂ LEGATĂ DE PANDEMIA COVID 19:
CARACTERISTICI, PARTICULARITĂȚI, IMPACT………………………………… 11-16

3.MĂSURILE ȘI POSIBILITĂȚILE DE COMBATERE: NIVEL GLOBAL, REGIONAL,


LOCAL……………………………………………………………………………………... 17-20

4.ROLUL GUVERNELOR, STATELOR, ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE


(ONU, PNUD, OMS, UE ETC.), A POPULAȚIEI………………………………………. 21-24

5.EXPERIENȚELE, PRACTICILE DE SOLUȚIONARE, INCLUSIV COLABORAREA


INTERNAȚIONALĂ, ASISTENȚĂ, AJUTOR RECIPROC…………………………... 24-26

6.SITUAȚIA DIN REPUBLICA MOLDOVA: POLITICI, MĂSURI DE COMBATERE,


ASISTENȚA PARTENERILOR DE DEZVOLTARE, COLABORARE CU
ORGANISMELE INTERNAȚIONALE (ONU, PNUD, BM, OMS, UE)……………. 27-29

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI.............................................................. 30-


31
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................... 32-
33

2
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța studiului rezidă în specificarea celor mai stringente probleme
globale contemporane care după cum vom observa una din ele fiind noua pandemie COVID-19.
Problemele globale au afectat omenirea și ține de securitatea fiecărui individ în parte.
Problemele globale ale omenirii sunt probleme ale întregii omeniri, care afectează relația
dintre societate și natură, probleme de soluționare comună a furnizării resurselor, relațiile dintre
țările comunității mondiale. Problemele globale nu au granițe. Nici o singură țară și nici un
singur stat nu este capabil să rezolve în mod independent aceste probleme. Numai printr-o
cooperare internațională comună la scară largă, poate fi posibilă soluția lor. Conștientizarea
interdependenței universale și evidențierea sarcinilor societății sunt foarte importante, ceea ce va
preveni catastrofele sociale și economice. Problemele globale diferă prin caracteristicile lor.
Schimbarea a lumii în Era COVID, în cele 100 de zile marcate pe 9 aprilie 2020, de când
în China a fost semnalată prezența unui nou virus, a fost surprinsă de The Guardian, care a trecut
în revistă evoluția lucrurilor, de la primele cazuri din Wuhan până la tragediile din prezent.
Semnalul de alarmă a fost tras de guvernul de la Beijing în după-amiaza de 31 decembrie 2019,
pe site-ul oficial, unde au fost anunțate cazuri de “pneumonie virală de cauză necunoscută” în
zona unei piețe din Wuhan, un oraș cu 11 milioane de locuitori din provincia Hubei. A fost
începutul pandemiei care a paralizat întreaga lume, punând viețile tuturor pe pauză și economia
la pământ. Azi, numărul de bolnavi depășește 1,4 milioane, iar cel al deceselor sare de 83.000.
SUA are cei mai mulți infectați, peste 400.000, și aproape 13.000 de morți, Spania are peste
146.000 de bolnavi și peste 14.000 de decese, Italia, peste 135.000 de bolnavi de COVID-19 și
cel mai mare număr de fatalități din lume, peste 17.000, iar Franța, peste 109.000 de infectați și
peste 10.000 de victime.
Gradul de investigaţie a temei: În cercetarea dată am recurs la analiza mai multor lucrări
științifice publicate în țară și în străinătate. Astfel, remarcăm cercetatorii: Ungureanu R., Miroiu

3
A.1, Stiglitz J.2, Bauman Z.3, Bulatov A.C.4, Malinețkii G.G.5 Ejova C.6, Kenneth N. Waltz7, John
Baylis, Steve Smith8 și alții.
La analiza fenomenului supus cercetării ne-au servit actele normative naționale, cum ar fi:
Constituția Republicii Moldova, al art. 12 din Legea nr. 212/2004

Problema este pandemia de COVID-19 și masurile de protecție împotriva acestuia.


COVID-19 este mai mult decât o criză de sănătate. Parcurgând fiecare țară, epidemia are
potențialul de a crea crize sociale, economice și politice devastatoare, care vor lăsa cicatrici
profunde.
Scopul cercetării este de a:
 analiza problemele globale (terorismul international, globalizarea, problema Nord-
Sud, problema sărăciei, problema alimentelor, problema energiei, problema ecologiei și
dezvoltării durabile, problema demografică, problema dezvoltării umane, problema
dezvoltării oceanelor, a pandemiei de COVID-19 etc.)
 a determina impactul acestora asupra umanității
 a specifica rolul organizațiilor internaționale, guvernelor, statelor în lupta cu
aceste probleme globale
 a cerceta caracteristicile și particularitățile crizei actuale legate de pandemia
COVID-19.
 a schița măsurile de combatere.
 a analiza situația din Republica Moldova ceea ce ține de politici, măsuri de
combatere și asistența de dezvoltare, colaborare cu organismele internaționale (ONU,
PNUD, BM, OMS, UE)
Metodele cercetării științifice:
Mеtоdа аnаlizеi istоriсе, fоlоsită cu scopul cercetării problemelor globale în contextul
relaților internaționale.

1
Miroiu A., Ungureanu R.-S., s.a.Manual de relații internaționale. / coord. – Iasi, Ed. Polirom, 2006. 278 p.
2
Stiglitz J. Mecanismele globalizării. Iaşi: Polirom, 2008. 310 p.
3
Bauman Z. Globalizarea şi efectele ei sociale. Prahova: Antet, 2001. 128 p.
4
А.С. Булатов Мировая экономика. Учебник/ А.С. Булатова – М.: Экономистъ, 2005. – 734 с.
5
Г.Г. Малинецкий Теория риска и безопасности с точки зрения нелинейной динамики и системного
анализа / Международная конференция «Глобальные проблемы как источник чрезвычайных ситуаций».
Доклады и выступления / Под ред. Ю.Л. Воробьева. – М.: УРСС, 2000. – 216 с.
6
Evoja C., International Terrorism, course support-Chișinău, CEP USM,2017. -278 p.
7
Kenneth N. Waltz, Theory of International Politics,Paperback 1979. - 250 p.
8
John Baylis, Steve Smith, The Globalization of World Politics: An Introduction to International Relations,
Paperback, Published December 30th 2004 by Oxford University Press, USA. - 850 p.
4
Mеtоdа аnаlizеi lоgiсе (аnаlizа dеduсtivă, induсtivă, gеnеrаlizаrе, еtс.), utilizаtе соnstаnt
ре întrеgul соnţinut аl cercetării date şi în sресiаl, lа аnаlizа şi еfесtuаrеа sintеzеi informației
despe subiectul abordat.
Mеtоdа dе аnаlizа sistеmiсă а făсut роsibilă аnаlizа generală a religiei și influența acesteia
în diverse state.
Mеtоdа оbsеrvаţiеi а реrmis evidențierea cât mai calitativă a informației colectate şi
formularea concluziilor obiective.
Mеtоdа dе рrоgnоzаrе a avut drept scop sistematizarea perspectivelor răspândirii virusului
dat în Republica Moldova.
Noutatea ştiinţifică a lucrării rezidă în faptul că pandemia de COVID-19 este o problemă
globală nouă, recent apărută, astfel încât studiul reprezintă un suport veridic care are drept scop
informarea populației vizavi de această amenințare globală mondială ce afectează toate
domeniile de activitate.
1. CELE MAI STRINGENTE PROBLEME GLOBALE CONTEMPORANE:
IERARHIZAREA ȘI PRIOTIZAREA LOR

Fiecare epocă istorică, fiecare etapă a dezvoltării societății umane are propria sa
particularitate, în același timp sunt legate în mod inextricabil atât cu trecutul, cât și cu viitorul.
La sfârșitul secolului XX, civilizația umană intră într-un stat calitativ nou, unul dintre cei mai
importanți indicatori fiind apariția problemelor globale. Problemele globale, prin natura lor,
depășesc interesele diferitelor clase și sisteme sociale, însăși existența omenirii depinde decisiv
de soluția lor. Termenul „probleme globale” a intrat în vocabularul internațional în a doua
jumătate a anilor 60, provine din latinescul „glob”, adică de pe Pământ. Prin natura lor,
problemele globale de astăzi sunt diferite: de la amenințarea războiului nuclear la dezastru de
mediu, de la divizarea în creștere a lumii în țări și popoare „bogate” și „sărace”, până la
perspectiva epuizării tradiționale și nevoia de a găsi noi surse de energie.
Problemele globale sunt o combinație între problemele întregii omeniri, iar progresul
social și conservarea civilizației vor depinde de soluția lor: prevenirea celui de-al treilea război
mondial și asigurarea condițiilor pașnice pentru dezvoltarea tuturor popoarelor; prevenirea
poluării catastrofale a mediului, inclusiv a atmosferei, oceanelor, etc.; rezolvarea unui număr de
probleme demografice. Aceste probleme, care existau înainte ca locale și regionale, au dobândit
un caracter planetar în epoca modernă. De fapt, problemele globale sunt o expresie a globalizării,
ca un fenomen complex care nu poate fi controlat în principalele sale aspecte.
Globalizarea se numește procesul de creștere a interdependenței țărilor. Aceasta este o
recunoaștere a interdependenței crescânde a lumii moderne, a cărei consecință principală este o

5
slăbire semnificativă a suveranității statului național sub presiunea altor actori din procesul lumii
moderne. Termenul „globalizare” a fost propus pentru prima dată de economistul american T.
Levitt în 1983.
Globalizarea are loc în mod conștient sau, mai degrabă, societatea își dă seama că are de-
a face cu un anumit proces. Din această conștientizare rezultă iluzia că poate fi cumva controlată.
Cele mai negative consecințe ale globalizării sunt asociate cu această iluzie - încercările țărilor
sărace de a-i forța pe cei bogați să se „împărtășească” și incapacitatea țărilor bogate de a face
orice care ar putea satisface săracii.
Problemele globale au apărut pe deplin în ultimul sfert al secolului XX, la întoarcerea a
două secole și chiar a mileniilor. Apariția problemelor globale a fost cauzată de o serie întreagă
de motive care s-au manifestat cel mai clar tocmai în perioada secolului XX. Aceste motive
includ o creștere accentuată a numărului omenirii, stresul situației de mediu etc. Procesul de
globalizare a fost cauzat de introducerea rapidă a progresului unui număr foarte mare de oameni,
răspândirea „civilizației” pe teritoriu, inaccesibilă anterior. Problemele complexe cu care se
confruntă umanitatea pot fi considerate globale, deoarece: în primul rând, acestea afectează
întreaga umanitate, atingând interesele și destinele tuturor țărilor, popoarelor și straturilor
sociale; în al doilea rând, problemele globale nu recunosc granițele; în al treilea rând, ele conduc
la pierderi semnificative de natură economică și socială și uneori la o amenințare la existența
civilizației în sine; În al patrulea rând, ele necesită o cooperare internațională extinsă pentru
rezolvarea acestor probleme, întrucât niciun stat, oricât de puternic ar fi, nu este capabil să le
rezolve independent.
Factorii care au contribuit la apariția și agravarea problemelor globale au fost:
 creștere accentuată a cheltuielilor cu resursele naturale;
 impactul antropic negativ asupra mediului, deteriorarea condițiilor ecologice ale vieții
umane;
 crearea armelor de distrugere în masă.

Pe de o parte, cauzele problemelor globale sunt scara enormă a activității umane, care a
schimbat radical natura, societatea și stilul de viață al oamenilor. Pe de altă parte, este
incapacitatea unei persoane de a dispune rațional de această forță. Astfel, globalizarea presupune,
de asemenea, o tendință spre unificarea lumii, spre trăirea după principii comune, respectarea
valorilor comune, după obiceiurile și normele de comportament comune. Globalizarea duce la
compararea reciprocă a practicilor sociale la nivelul vieții de zi cu zi.
Problemele globale ale timpului nostru nu pot fi rezolvate fără un studiu detaliat de
filosofii și reprezentanții științelor specifice. Specificitatea problemelor globale constă în faptul

6
că acestea necesită o organizare de cercetare științifică orientată pe program. În prezent,
problemele globale sunt studiate de multe științe - ecologiști, geografi, sociologi, politologi,
economiști etc. În anii 90, a apărut o nouă zonă de cercetare interdisciplinară, numită studii
globale. Problemele globale sunt, de asemenea, studiate de filozofie sub aspectul metodologic,
social și umanitar. La baza analizei filozofice a problemelor globale stau rezultatele științelor
private. În același timp, această analiză este necesară, pe lângă valoarea sa euristică, pentru
cercetări ulterioare, deoarece contribuie la integrarea științelor private care au nevoie de
coordonare în coordonarea în studiul problemelor globale. Filosofia devine o verigă de legătură
pentru reprezentanții diferitelor discipline științifice, deoarece se concentrează pe
interdisciplinaritate în analiza sa.
Fiecare epocă naște propria sa filozofie. Filosofia modernă ar trebui să devină, în primul
rând, o filozofie a supraviețuirii. Sarcina filozofiei moderne este de a căuta astfel de valori și
sisteme sociale care ar asigura supraviețuirea omenirii. Noua filozofie este concepută pentru a
dezvolta un model de rezolvare a problemelor globale, pentru a ajuta orientarea practică a omului
în lumea modernă în supraviețuirea civilizației.
Un nou impuls stă în dezvoltarea filozofiei aplicate care se ocupă de probleme practice.
Fără o viziune filosofică a întregii situații în ansamblu, nici o problemă globală nu poate obține o
soluție fundamentală.
Secolul nostru a devenit un secol al problemelor globale. Problemele globale sunt o
combinație dintre cele mai critice probleme de viață de care depinde progresul și supraviețuirea
omenirii: criza de mediu provocată de catastrofe în consecințele sale invazia umană a biosferei;
creșterea epuizării resurselor naturale neregenerabile, creșterea rapidă a populației în țările sărace
și o scădere accentuată a fertilității în țările dezvoltate.9
În prezent, la toate aceste probleme s-a adăugat un dezastru antropologic: deteriorarea
bazei de gene și, ca urmare a acesteia, apariția unui număr din ce în ce mai mare de copii cu
retard mental și fizic inferiori. Aceasta este cauzată de poluarea mediului, inclusiv radioactiv, și
consumul crescut de alcool și distrugerea celor mai buni oameni din societate.
O altă problemă globală a devenit terorismul internațional, care amenință întreaga
umanitate civilizată. În spatele focarelor de violență, ucideri de ostatici, bombardamente la
domiciliu cu oameni din diferite țări, poate exista o organizație întreagă și ramificată finanțată de
mari grupuri industriale sau chiar state întregi. Lupta împotriva terorismului internațional a
devenit cea mai importantă problemă globală a timpului nostru, toate țările democratice ale lumii
se unesc acum pentru a o rezolva.10
9
Africa, https://www.un.org/en/sections/issues-depth/africa/index.html (vizitat 23.04.2020, 12:14).
10
Haruța V.,Terorismul international — un factor destabilizator al securităţii internationale
http://dspace.aap.gov.md/bitstream/handle/123456789/853/17.Terorismul%20International%20%281%29.pdf?
7
Mass-media modernă de comunicare a devenit o problemă globală. Televiziunea și
radioul nu numai că difuzau informații, dar erau și un instrument puternic pentru educația
culturală a oamenilor. În ultimii 20 de ani, în toate țările dezvoltate, s-a format un astfel de
sistem de comunicare în masă, în care totul este centralizat și monopolizat.
Așadar, problemele globale sunt o împletire bizară la nivel planetar, global și universal
de contradicții socio-economice, politice și ideologice, culturale, biosociale și socio-naturale din
lumea modernă. Această teză va deveni mai înțelegătoare atunci când luăm în considerare
cauzele problemelor globale ale timpului nostru. Ar fi greșit să credem că doar în a doua
jumătate a secolului XX umanitatea a întâlnit fenomenul problemelor globale. Cauzele apariției
lor trebuie căutate în procesul istoric de dezvoltare umană.
Problemele globale ale timpului nostru includ:
 problema Nord-Sud;
 problema sărăciei;
 problema alimentelor;
 problema energiei;
 problema ecologiei și dezvoltării durabile;
 problema demografică;
 problema dezvoltării umane;
 problema dezvoltării oceanelor.

Acest set de probleme nu este constant și, pe măsură ce civilizația umană se dezvoltă,
înțelegând schimbările existente la nivel global, prioritatea lor este ajustată și apar noi probleme
globale (explorare spațială, climat și control climatic etc.).
Problema Nord-Sud este o problemă a relațiilor economice dintre țările dezvoltate și
țările în curs de dezvoltare. Esența sa este că, pentru a reduce decalajul dintre nivelurile de
dezvoltare socio-economică între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, acestea din urmă
necesită concesii dezvoltate pentru diverse concesii, în special, extinderea accesului bunurilor lor
pe piețele țărilor dezvoltate, crescând fluxul de cunoștințe și capital (în special sub forma de
asistență), scutirea datoriilor și alte măsuri în legătură cu acestea.
Problema energetică globală este problema furnizării omenirii de combustibil și energie
acum și în viitorul prevăzut. Motivul principal al problemei energetice globale ar trebui să fie
considerat o creștere rapidă a consumului de combustibil mineral în secolul XX În timp ce țările
dezvoltate rezolvă acum această problemă în primul rând prin încetinirea creșterii cererii prin
reducerea intensității energetice, în alte țări există o creștere relativ rapidă a consumului de

sequence=1&isAllowed=y (vizitat 23.04.2020, 12:40), p.118-126.


8
energie. La aceasta se poate adăuga concurența tot mai mare pe piața mondială a energiei între
țările dezvoltate și noile mari țări industriale (China, India, Brazilia). Toate aceste circumstanțe,
combinate cu instabilitatea politico-militară în unele regiuni, pot provoca fluctuații semnificative
la nivelul prețurilor energetice mondiale și pot afecta serios dinamica ofertei și a cererii, precum
și producția și consumul de bunuri de energie, creând uneori situații de criză.11
Potențialul ecologic al economiei mondiale este din ce în ce mai subminat de activitățile
economice ale omenirii. Răspunsul la acest lucru a fost conceptul de dezvoltare durabilă pentru
mediu. Ea implică dezvoltarea tuturor țărilor lumii, ținând cont de nevoile reale, dar nu
subminând interesele generațiilor viitoare.
Una dintre principalele probleme globale este problema sărăciei. Sărăcia se referă la
incapacitatea de a oferi cele mai simple și mai accesibile condiții de viață pentru majoritatea
oamenilor dintr-o anumită țară. Nivelurile mari de sărăcie, în special în țările în curs de
dezvoltare, reprezintă un pericol grav nu numai pentru dezvoltarea națională, dar și pentru
dezvoltarea durabilă globală.12 Problema alimentară mondială constă în incapacitatea omenirii de
a se oferi pe deplin cu produse alimentare vitale. Această problemă apare în practică ca fiind o
lipsă absolută de alimente (malnutriție și foame) în țările cel mai puțin dezvoltate, precum și o
nutriție dezechilibrată în țările dezvoltate. Soluția sa va depinde în mare măsură de utilizarea
eficientă a resurselor naturale, de progresul științific și tehnologic în domeniul agriculturii și de
nivelul de sprijin al statului.
Dincolo de malnutriție, există multe alte probleme care afectează sănătatea globală. În
trecut, bolile infecțioase precum hepatita, holera, malaria, tuberculoza și HIV au fost principalul
punct de atenție. Accesul sporit la apă curată și educația îmbunătățită în domeniul igienizării
bune au dus la o scădere generală a prevalenței bolilor transmise la nivel mondial. În timp ce
strategiile actuale de prevenire a bolilor funcționează, eforturile de îmbunătățire a igienizării ar
trebui să încetinească.
În timp ce o pregătire bună pentru igienă este încă utilă, în prezent este subliniată
importanța unei bune educații nutriționale și prevenirea daunelor personale. De exemplu, o
explicație a pericolelor unei alimentații dulci, a consumului excesiv de alcool, a fumatului de
tutun, a consumului de combustibil nesigur pentru gătit, a conducerii imprudente și a mersului pe
o autostradă aglomerată este o condiție prealabilă. În mod similar, multe țări cu venituri mici nu
au resurse pentru a răspunde la situații de urgență. Aceasta înseamnă că oferirea membrilor
comunității de posibilitatea de a învăța abilități de prim ajutor poate ajuta la salvarea de vieți.
11
Energia, problemă globală, capitolul 1 în Resurse și conversia energiei,
http://www.tti.ieeia.tuiasi.ro/materiale/rce/curs/Cap%201%20-%20Energia%20problema%20globala.pdf (vizitat
25.04.2020, 11:30) p.2-5.
12
Cum se măsoară sărăcia, https://www.theworldcounts.com/stories/Poverty-in-the-World-Today (vizitat
25.04.2020, 10:02).
9
Dar, în timp ce în centrul comunității medicale globale s-a mutat acum către boli
necomunicabile, precum cancerul, diabetul, bolile cronice ale căilor respiratorii și
cardiovasculare, bolile infecțioase rămân o povară în condițiile cu venituri mici.
Bolile infecțioase reprezintă încă 71% din decese, iar țările cu venituri mici suferă cel
mai mult. ONU abordează sănătatea și bunăstarea în Obiectivul 3: sănătate bună și bunăstare.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) supraveghează obiectivele stabilite pentru acest
obiectiv.
GVI ajută la avansarea obiectivelor acestui obiectiv prin proiecte de sănătate publică.
Proiectele noastre de sănătate publică sunt disponibile în Thailanda, Africa de Sud, Nepal, Mexic
și India. Toate aceste proiecte promovează sănătatea și bunăstarea prin educație și nu prevăd
activități medicale practice sau diagnostice în conformitate cu principiile noastre etice.13
Soluția acestor probleme este astăzi o sarcină urgentă pentru toată omenirea.
Supraviețuirea oamenilor depinde de momentul și modul în care acestea vor fi decise. Există
următoarele modalități de a rezolva problemele globale ale timpului nostru.
 Prevenirea războiului mondial cu utilizarea armelor termonucleare și a altor mijloace de
distrugere în masă, amenințând cu moartea civilizației. Aceasta implică limitarea cursei
armamentare, interzicerea creării și folosirii armelor sistemelor de distrugere în masă, a
resurselor umane și materiale, eliminarea armelor nucleare, etc;
 Depășirea inegalității economice și culturale între popoarele care locuiesc în țările
dezvoltate industrial din vest și est și țările în curs de dezvoltare din Asia, Africa și
America Latină;
 Depășirea stării de criză a interacțiunii dintre omenire și natură, care se caracterizează
prin consecințe catastrofale sub formă de poluare a mediului fără precedent și epuizarea
resurselor naturale. Acest lucru face necesară dezvoltarea de măsuri care vizează
utilizarea economică a resurselor naturale și reducerea poluării din producția de deșeuri
de soluri, apă și aer;
 Încetinirea creșterii populației în țările în curs de dezvoltare și depășirea crizei
demografice din țările capitaliste dezvoltate;
 Prevenirea consecințelor negative ale revoluției științifice și tehnologice moderne;
 Depășirea tendinței de scădere a sănătății sociale, care implică lupta împotriva
alcoolismului, dependenței de droguri, cancer, SIDA, tuberculoză și alte boli.

13
GVI, https://www.gvi.co.uk/blog/6-critical-global-issues-what-are-the-worlds-biggest-problems-and-how-i-can-
help/ (vizitat 23.04.2020, 15:10)
10
2. PROBLEMA GLOBALĂ A SĂNĂTĂȚII, A RĂSPÂNDIRII BOLILOR,
INCLUSIV PANDEMICE. CRIZA ACTUALĂ LEGATĂ DE PANDEMIA
COVID 19: CARACTERISTICI, PARTICULARITĂȚI, IMPACT.

După cum am menționat mai sus, problema sănătății este la fel o problemă globală. În
prezent multe state se confruntă cu o pandemie foarte dură COVID-19. Epidemia provocată de
noul tip de coronavirus ce a apărut în luna ianuarie în provincia chineză Wuhan și s-a răspândit
într-o perioadă scurtă de 3 luni în întreaga lume pare a fi zguduit profund sistemul global. Timp
de ultimii zece ani politica mondială a fost scena evoluțiilor globale. După 11 septembrie
sistemul global a fost nevoit să se înfrunte cu o criză de securitate, iar prin urmare odată cu
apariția și răspândirea Daesh, criza de securitate la scara globală s-a aprofundat. În anul 2008,
întreaga lume s-a confruntat cu o criză financiară / monetară globală. În pofida unei perioade de
un deceniu ce a trecut de atunci, sistemul global în loc de a se îmbunătăți a avut o tendință
negativă; indicatorii economici au început să se inverseze din nou. Și în cele din urmă în timp ce
războaiele comerciale dintre SUA și China în ultimii ani amenințau ordinea economică globală,
așteptările legate de o nouă criză globală au crescut. Crizele politice globale, tendința crescândă a
extremei drepte, faptul că instituțiile internaționale au început să nu mai funcționeze și
problemele profunde, cum ar fi criza siriană, au pus sub semnul întrebării viitorul sistemului
global. Cu toate acestea, nimeni nu a interpretat aceste probleme, estimând un viitor pesimist și
incert pentru sistemul global.  Însă epidemia de coronavirus sugerează o criză mult mai profundă
decât cea așteptată și aparentă și face viitorul sistemului global din ce în ce mai nesigur. 

11
Cum se transmite COVID-19?
De la om la om, dacă persoanele se află la o distanță mai mică de 2m, prin picăturile lui
Flügge. Se presupune că transmiterea este similară cu cea a MERS-CoV şi SARS, pe cale
respiratorie, prin picături de secreţie produse când o persoană infectată tuşeşte sau strănută.
Transmiterea este posibilă şi prin contactul direct cu fluide (sânge, materii fecale, urină,
salivă, spermă) de la o persoană infectată.
Transmiterea de la animale la om, prin contactul cu animale bolnave sau cu produse de la
acestea. Se recomandă evitarea contactului cu animale bolnave şi pregătirea corespunzătoare a
alimentelor înainte de a fi consumate.
Atingerea suprafețelor obiectelor contaminate de virus – nu se cunoaște rezistența
virusului pe suprafețele obiectelor și acest tip de transmitere nu reprezintă o cauză principală de
infectare. Este posibil ca o persoană să contacteze virusul COVID-19 prin atingerea unor
suprafețe contaminate și apoi prin atingerea propriei guri, a nasului sau a ochilor să se infecteze.
În aceste condiții se recomandă măsuri de precauție și dezinfectarea cu alcool.
Persoanele cu risc crescut sunt:
 vârstnici;
 pacienți cronici diagnosticați cu boli cardiovasculare, diabet, boli de plămâni;
 copiii și gravidele rămân o categorie vulnerabilă, însă până în prezent nu au fost declarate
cazuri confirmate.
Tratament
Nu există un tratament specific (antiviral), de aceea se tratează simptomatic, în funcție
de starea pacientului. Tratamentul de susținere (de exemplu oxigenoterapia, administrarea de
lichide și tratamentul empiric) pentru persoanele infectate poate fi foarte eficient.
Coronavirusul este, în primul rând, o problemă globală de sănătate care privește în mod
direct siguranța umană. Securitatea umană a fost considerată una dintre problemele centrale ale
politicii mondiale și securității mondiale încă din anii '80. Epidemia de coronavirus a început să
producă efecte dincolo de siguranța umană și sănătatea publică globală. Primul și cel mai
important efect este, fără îndoială, resimțit în economia globală. Se pare că incertitudinile privind
problemele precum cât se va mai răspândi această boală, când aceasta va putea fi luată sub
control, daunele care vor fi provocate din perspectiva sănătății umane și dacă virusul va reapărea
deja zguduie economia globală.
Faptul că cifrele de creștere ale Chinei au fost inversate, că producția în anumite sectoare
în China s-a oprit, oprirea motoarelor economiei europene precum Italia, Franța, Germania și
Spania, din cauza epidemiei de coronavirus, de asemenea, au mobilizat jucătorii precum SUA. În
ciuda intervenției uriașe de 700 de miliarde de dolari făcută de banca centrală americană FED,
12
piețele nu au dat un răspuns pozitiv la această intervenție. Kennet Rogoff, un expert proeminent
din domeniu, care fusese anterior consultantul principal al organizațiilor economice
globale precum FMI, a susținut că economia mondială se va micșora treptat și va intra în
recesiune. Institutul de cercetare Oxford Economics a mai notat că țările în curs de dezvoltare cu
datorii externe vor avea dificultăți în plata datoriilor.
Pe de altă parte, banca centrală a SUA va implementa o politică de extindere monetară,
metodă la care nu se recurge prea des, iar Franța a anunțat că intenționează să aloce un buget
imens de 500 de miliarde de euro pentru combaterea coronavirusului. Măsurile luate nu
încetinesc recesiunea în economie, deoarece piețele reale s-au oprit. Dacă va continua așa, este
puțin probabil ca economia globală se va redresa în următorii doi ani. Această situație poate duce
la o criză economică globală și poate cauza falimentul țărilor cu economii fragile. Prin urmare,
epidemia de coronavirus poate induce economia globală într-o deprimare istorică în loc de o
criză, provocând o problemă structurală în economia globală.14
Jurnaliștii străini analizează situația cu COVID-19. Cei mai mulți dintre ei evaluează
acțiunile guvernelor lor pe teren și indică, de asemenea, o criză economică severă cu care se vor
confrunta multe state. TASS a adunat cele mai vii recenzii ale presei străine despre starea lumii
în care se află epidemia.
The Washington Post: "Odată ce virusul va fi terminat, va veni timpul pentru calculare.
Rambursări din cauza eșecului politicii interne și externe. Acest lucru s-a manifestat înainte de
coronavirus, a expus doar eșecul catastrofal al strategiei de securitate națională a SUA. După
prăbușirea URSS, Statele Unite s-au bucurat de rolul singura superputere, oamenii de știință au
observat apoi că modelul american al democrației liberale și al fundamentalismului de piață a
devenit punctul final al progresului uman ...”15
The New York Times: „În ciuda neglijării pe care președintele Trump a arătat-o în raport
cu organizațiile internaționale precum OMS (a căror contribuție americană la buget a încercat să
o reducă cu doar două luni în urmă) și în ciuda acțiunilor inconsistente ale administrației interne
ca răspuns la pandemie, trebuie să procedăm fără întârziere pentru a forma o coaliție largă și
hotărâtă de țări pentru combaterea crizei, care ar trebui să creeze centre speciale pentru schimbul
de informații științifice, pentru testarea vaccinurilor, precum și pentru folosiți experiența fiecărei
țări în studiul distribuției coronavirusului.Pentru deciziile rapide este necesar să se facă contacte
politice frecvente și regulate la un nivel ridicat, precum și să se rezolve probleme asociate cu
achiziția și distribuția resurselor. Coaliția trebuie să facă presiuni asupra acelor state care nu pot
fundamentarea datelor privind numărul de persoane infectate cu coronavirus și, în plus, coaliția
14
Coronavirusul și viitorul sistemului global, https://www.trt.net.tr/romana/programe/2020/03/19/coronavirusul-si-
viitorul-sistemului-global-1381527 (vizitat 23.04.2020, 17:59).
15
Ibidem, (vizitat 24.04.2020, 18:35)
13
ar trebui să poată crea mecanisme de atragere a voluntarilor, resurselor financiare și
contribuțiilor din țările membre ONU etc. reprezentanți ai afacerilor și fundațiilor caritabile
pentru a oferi sprijin specific grupurilor cele mai vulnerabile. Nici secretarul general al ONU,
nici șeful OMS nu au autoritatea sau mijloacele de a juca un astfel de rol, cu excepția cazului în
care Statele Unite oferă sprijin în aceasta ...”16
COVID-19 nu numai că va schimba curentul general al istoriei lumii, dar va accelera
schimbarea Atât pandemia în sine, cât și măsurile luate în condițiile sale au relevat principalele
caracteristici ale geopoliticii actuale și le-au consolidat. Drept urmare, actuala criză nu este atât
un punct de cotitură, cât o etapă intermediară pe calea pe care a urmat-o lumea în ultimele
decenii ...
Una dintre principalele caracteristici ale crizei actuale este lipsa foarte importantă de
conducere din partea Washingtonului. Statele Unite nu au reușit să mobilizeze lumea pentru a
face eforturi colective pentru a lupta împotriva virusului și pentru a depăși consecințele
economice ale pandemiei. De asemenea, Statele Unite nu au reușit să convingă alte țări să ia un
exemplu de la acestea cu privire la măsurile de combatere a pandemiei din țară. Acțiunile lente,
inconsecvente și adesea ineficiente ale guvernului federal ca răspuns la răspândirea
coronavirusului nu vor face decât să consolideze ideea că Statele Unite și-au pierdut punctele de
referință ... Adevărul amar, dar irefutabil, este că expresia „comunitate internațională” este
folosită ca și cum există, dar în realitate acest termen este aplicabil numai anumitor aspecte ale
geopoliticii. Pentru a rezolva problemele globale, este necesară cooperarea celor două cele mai
puternice state, dar relațiile dintre Statele Unite și China s-au deteriorat de-a lungul anilor. În
mod ideal, pentru a depăși actuala criză, sunt necesare noi eforturi pentru a crea o ordine
mondială mai puternică, așa cum a fost cazul după cel de-al doilea război mondial.
Cu toate acestea, există puține șanse ca trecutul să se repete în actuala criză globală.
Lumea de azi nu răspunde pur și simplu la încercările de schimbare a acesteia. Puterea în lume
este dispersată, nu există consens, noile tehnologii și noile provocări sunt mai mari în comparație
cu eforturile colective de a le face față. Nici o țară nu ocupă acum o astfel de poziție ca Statele
Unite în 1945.17
Conform informațiilor oferite de PNUD, pandemia de coronavirus reprezintă criza
globală de sănătate definitorie pentru timpurile noastre și una din cele mai mari provocări de
după cel de-al doilea război mondial. De la apariția sa la sfârșitul anului trecut, virusul s-a
răspândit pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. Zi de zi, în Africa, America și Europa
crește numărul de cazuri raportate. Statele sunt implicate în cursa de încetinire a ritmului de
16

17
Странам предстоит сделать выбор между экономикой и человеческими жизнями, отмечают издания,
https://tass.ru/mezhdunarodnaya-panorama/8198925 ( vizitat 25.04.2020, 16:33).
14
răspândire a bolii provocate de virus prin testarea și tratarea pacienților, prin urmărirea
parcursurilor contactelor pe care le-au avut cei infectați, prin limitarea călătoriilor, instalarea
carantinei și anularea evenimentelor care ar implica mulțimi de oameni, precum evenimente
sportive, concerte, dar și lecțiile din școli.
Raspunsul PNUD la criza provocată de COVID-19 “Fiecare țară trebuie să
reacționeze imediat pentru a se pregăti, a răspunde și a se recupera. Sistemul ONU va sprijini
statele la fiecare etapă, cu accent pe cei mai vulnerabili.În baza experienței noastre cu alte
focare de infecții precum Ebola, HIV, SARS, tuberculoză și malarie, precum și a parcursului
de durată de colaborare cu sectorul public și privat, PNUD va ajuta țările să răspundă
urgent și eficient la COVID-19, ca parte a misiunii sale de a eradica sărăcia, de a reduce
inegalitățile și de a edifica rezistența față de crize și șocuri. Împreună cu AMV, una dintre
cele mai mari agenţii de publicitate din lume, și cu actorul, scriitorul și comediantul Stephen
Fry, am lansat campania Tweet Zero, care promovează acțiuni simple care vă ajută să
rămâneți în siguranță, precum: spălarea frecventă a mâinilor; izolarea la domiciliu când
sunteți bolnav și evitarea atingerii feței. Va fi nevoie ca toată societatea să limiteze
răspândirea COVID-19 și să amortizeze impactul potențial devastator pe care îl poate avea
asupra oamenilor și economiilor vulnerabile. Trebuie să reconstruim încrederea și cooperarea
în interiorul fiecărei țări și între națiuni, între oameni și guvernele lor. Sprijinul PNUD va
contribui, de asemenea, la asigurarea ca răspunsurile fiecărei țări să fie cuprinzătoare,
echitabile și incluzive, astfel încât nimeni să nu fie exclus și țările să poată continua să
progreseze în îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. În timp ce ne concentrăm pe
contracararea COVID-19, trebuie să luăm în considerare și modalități de a preveni o
pandemie similară. Pe termen lung, PNUD va analiza modalități de a ajuta țările să prevină și
să gestioneze mai bine astfel de crize și să se asigure că lumea va folosi pe deplin aceste
lecții învățate. “Un răspuns global acum este o investiție în viitorul nostru.” 18
Previziuni economice ale Băncii Mondiale pentru Moldova: experții au spus când
economia republicii va începe să se redreseze din situația cu coronavirus. Chișinău, 9 aprilie
- Sputnik. Banca Mondială prezice o scădere economică a Moldovei în 2020, cu o recuperare
treptată preconizată începând cu trimestrul al treilea al acestui an. Potrivit experților
organizației internaționale, același scenariu așteaptă și alte țări din regiune. Pe lângă
încetarea temporară a activităților economice majore și pierderea de venituri asociată,
impactul răspândirii virusului în Moldova va fi asociat în principal cu o scădere a cererii de
export din cauza perturbării lanțurilor de aprovizionare globale și regionale, a călătoriei

18
Pandemia Covid-19, https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/coronavirus.html (vizitat 25.04.2020,
19:18)
15
reduse, a numărului de turiști care sosesc, precum și a transferuri de bani, se arată în raportul
Băncii Mondiale.
Dacă răspândirea coronavirusului continuă în al treilea trimestru al anului 2020,
atunci, potrivit experților WB, consecințele COVID-19 vor fi mai grave, ceea ce va duce la o
recesiune profundă și pierderea pe termen lung a locurilor de muncă și a volumelor de
producție. "Recuperarea economică este așteptată în 2021, deoarece economia globală se va
recupera după pandemie. Banca Mondială finalizează un program de măsuri care va ajuta
Moldova să facă față mai puțin dureros consecințelor crizei", a spus organizația. Inclusiv
banca intenționează să aloce 57,4 milioane de dolari SUA ca parte a unui nou proiect de
urgență. Banii vor veni pentru a sprijini nevoile urgente ale sectorului sănătății pentru lupta
eficientă împotriva coronavirusului, precum și pentru asistență socială pentru gospodării și
cetățeni care pierd locuri de muncă. Conform rezultatelor reuniunii Consiliului Suprem de
Securitate, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a spus că economiile din aproape
toate țările lumii sunt în regres. Acest lucru afectează economia Moldovei.
Mai mult, după cum a menționat președintele, declinul economic poate fi și mai mare.
Potrivit lui Dodon, acum prioritatea pentru stat rămâne plata salariilor, pensiilor, asistenței
sociale și a prestațiilor de șomaj, precum și sprijinul instituțiilor medicale și al altor
departamente implicate în lupta împotriva coronavirusului. În plus, autoritățile se vor
concentra să ajute întreprinderile care continuă să plătească salariile angajaților în condițiile
actuale. "Costurile rămase vor fi reduse la minimum", a spus Dodon. Șeful statului a
menționat că autoritățile intenționează să găsească rezerve pentru a investi în economie,
infrastructură și crearea de locuri de muncă. 19
Pe lângă efectele asupra sănătății, pandemia COVID-19 va avea consecințe sociale și
economice negative semnificative. Blocajul deja a dus la constrângeri pe piața forței de
muncă din Republica Moldova, a lovit în afacerile locale și a afectat grupurile vulnerabile,
inclusiv persoanele care mizează pe remitențe.
Femeile din Moldova vor fi și mai afectate, aflându-se în prima linie în domeniile
cele mai afectate de COVID-19, cum ar fi medicina, educația, sau industriile care au fost
nevoite să se închidă din cauza pandemiei. Prin urmare, este important să înțelegem
amploarea efectelor COVID-19 pentru a pregăti măsuri bazate pe dovezi în
atenuarea impactului pandemiei.
Concluziile și recomandările privind evaluarea impactului socio-economic vor fi
prezentate Guvernului și publicului pentru consultări și vor fi folosite pentru a elabora
19
Ce așteaptă Moldova: cum va afecta țara criza provocată de COVID-19?
https://ru.sputnik.md/economics/20200409/29820703/chto-zhdet-moldova-kak-otrazitsya-na-strane-krizis-
sprovotsirovannyy-covid-19.html (vizitat 25.04.2020, 19:13).
16
măsuri și programe de recuperare post-COVID-19, pentru a proteja progresele realizate până
în momentul de față a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă la nivel național.

3. MĂSURILE ȘI POSIBILITĂȚILE DE COMBATERE: NIVEL GLOBAL,


REGIONAL, LOCAL.
A doua dimensiune a epidemiei de coronavirus, care afectează viitorul sistemului global,
privește în mod direct securitatea globală. După cum menționează guvernul Republicii Turcia
„problemă este globală, iar lupta – națională.” Aceasta împinge toate țările să adopte o metodă
de luptă pentru a se salva pe sine însuși. Fiecare țară se mobilizează în cele din urmă pentru a
salva pe sine și pe cetățenii săi. China, Italia, Franța, SUA, Spania și multe țări din Europa au
început să ia măsuri drastice. Turcia de asemenea se numără de la început printre țările care au
luat cele mai dure măsuri. Toate țările sunt aproape să închidă conexiunile aeriene între ele.
Franța a anunțat că a închis toate frontierele terestre. Marea Britanie, pe de altă parte, urmează o
strategie diferită de cea a Europei și a lumii. Cu toate acestea, știrile arată că atmosfera de panică
se răspândește cu fiecare zi ce trece în rândul britanicilor. Cea de-a doua rundă a alegerilor locale
din Franța a fost amânată; Spania a anunțat că majoritatea spitalelor private a trecut sub controlul
statului. În Olanda, pentru prima dată de după criza petrolului din 1973, un prim ministru s-a
adresat cu un discurs poporului. În zonele cel mai mult afectate de epidemia de coronavirus în
SUA a crescut considerabil vânzarea de arme de foc individuale.  În această situație atmosfera de
panică poate duce mai întâi la probleme de securitate națională profunde și prin urmare declanșa
rezultate care ar provoca probleme în țară și interstatale.
Recomandările OMS pentru publicul larg privind răspândirea infecției cu coronavirus
(COVID-19) sunt următoarele:
“Fiți la curent cu cele mai recente informații despre focarul COVID-19, care pot fi găsite
pe site-ul OMS, precum și de la autoritățile și comunitatea de sănătate publică din țara dvs. Cel
mai mare număr de cazuri COVID-19 este încă detectat în China, în timp ce în alte țări apar
focare de natură locală. În majoritatea cazurilor, boala este caracterizată printr-un curs ușor și se
termină în recuperare, deși apar complicații. Vă puteți proteja sănătatea și sănătatea altora
respectând următoarele reguli:
17
-Spălați-vă regulat pe mâini
-Tratează-ți mâinile în mod regulat cu un produs pe bază de alcool sau spală-le cu săpun.
De ce este nevoie de asta? Dacă un virus este prezent la suprafața mâinilor, tratarea mâinilor cu
un produs care conține alcool sau spălarea acestora cu săpun îl va ucide.
-Păstrează-ți distanța în public
-Stați la cel puțin 1 metru distanță de oameni, mai ales dacă au tuse, nas curgător sau febră.

De ce este nevoie de asta?


-Tuse sau strănut, o persoană cu o infecție respiratorie, cum ar fi 2019-nCoV, răspândește
picături minuscule care conțin virusul din jurul său. Dacă sunteți prea aproape de o astfel de
persoană, puteți obține virusul prin inhalarea de aer.
-Dacă este posibil, nu atinge ochii, nasul și gura.
De ce este nevoie de asta?
-Mâinile ating multe suprafețe pe care poate fi prezent virusul. Atingerea mâinilor care conțin
infecția către ochi, nas sau gură poate transfera virusul de la pielea mâinilor la corp.
-Urmați Igiena Respiratorie
-Când tușiți și strângeți, acoperiți gura și nasul cu un țesut sau îndoit de cot; arunca imediat
șervețelul în recipientul de gunoi cu un capac și tratează-ți mâinile cu un antiseptic care conține
alcool sau spală-le cu apă și săpun.
De ce este nevoie de asta?
- Acoperirea gurii și nasului cu tuse și strănut ajută la prevenirea răspândirii virusurilor și a altor
agenți patogeni. Dacă îți acoperi nasul și gura cu mâna când tușești sau strănut, germenii pot
cădea pe mâinile tale, apoi pe obiecte sau persoane pe care le atingi.
-Dacă aveți febră, tuse sau dificultăți de respirație, solicitați asistență medicală cât mai curând
posibil. Dacă ați vizitat zone din China în care este înregistrat 2019-nCoV sau ați fost în contact
strâns cu cineva care prezintă simptome ale unei boli respiratorii după o călătorie din China,
anunțați-vă furnizorul de asistență medicală.
De ce este nevoie de asta?
*Febra, tusea și dificultățile de respirație necesită îngrijiri medicale imediate, deoarece pot fi
cauzate de o infecție respiratorie sau de alte boli grave. Simptomele de leziuni respiratorii
combinate cu febră pot avea o varietate de motive, dintre care, în funcție de călătoriile și
contactele pacientului, pot exista 2019-nCoV.
-Urmați cele mai recente informații și urmați recomandările specialiștilor medicali.

18
Fiți la curent cu cele mai recente informații despre COVID-19. Urmați recomandările
specialiștilor, autorităților de sănătate publică centrale și locale, precum și ale organizației în care
lucrați, pentru a vă proteja pe voi și pe ceilalți de COVID-19.
De ce este nevoie de asta?
-Autoritățile medicale centrale și locale au cele mai actualizate informații despre dinamica
COVID-19 din zona dvs. Acestea pot oferi cele mai potrivite măsuri de protecție personală
pentru persoanele din zona dvs.”20
Pe 16 martie 2020, Comisia Europeana a prezentat orientări statelor membre cu privire la
măsurile de gestionare a frontierelor legate de sănătate în contextul situațiilor de urgență
COVID-19. Scopul este de a proteja sănătatea cetățenilor, de a asigura tratamentul adecvat al
persoanelor care trebuie să călătorească și de a vă asigura că bunurile și serviciile esențiale
rămân disponibile. Comisarii Kyriakides și Johansson au prezentat liniile directoare miniștrilor
Sănătății și Afacerilor Interne ale UE la prima lor reuniune video comună începând cu ora 11
dimineața. Președintele Von Der Leyen a spus: „Măsurile noastre pentru a conține focarul de
Coronavirus vor fi eficiente numai dacă ne coordonăm la nivel european. Trebuie să luăm măsuri
excepționale pentru a proteja sănătatea cetățenilor noștri. Dar să ne asigurăm că bunurile și
serviciile esențiale continuă să curgă pe piața noastră internă. Acesta este singurul mod de a
preveni lipsa de echipamente medicale sau alimente. Nu este doar o problemă economică: piața
noastră unică este un instrument cheie al solidarității europene. Sunt în discuție cu toate statele
membre, pentru a face față acestei provocări împreună, ca Uniune”.21
“Liniile directoare stabilesc principii pentru o abordare integrată a unui management
eficient al frontierei pentru a proteja sănătatea, păstrând totodată integritatea pieței interne.
Persoanele identificate ca fiind expuse riscului de a răspândi COVID-19 ar trebui să aibă acces la
îngrijiri medicale adecvate, fie în țara de sosire, fie în țara de plecare, iar acest lucru ar trebui să
fie coordonat între cei doi.
Este posibil să se impună tuturor persoanelor care intră pe teritoriul național controlul de
sănătate fără introducerea oficială a controalelor la frontierele interne. Diferența dintre
controalele normale de sănătate și controalele la frontieră este riscul de refuz a intrării la
persoane individuale. Persoanelor care sunt bolnave nu trebuie să li se interzică intrarea, ci să
aibă acces la servicii medicale.
Statele membre pot reintroduce controale la frontiera internă din motive de politică
publică, care, în situații extrem de critice, pot include sănătatea publică. Astfel de controale la
frontieră ar trebui organizate pentru a preveni apariția unor adunări mari (de exemplu, cozi), care
20
Regulile de protecție împotriva Covid-19,https://www.who.int/ru/emergencies/diseases/novel-coronavirus-
2019/advice-for-public (vizitat 01.05.2020, 17:41).
21
Ibidem (vizitat 01.05.2020, 17:59).
19
riscă să crească răspândirea virusului. Statele membre ar trebui să se coordoneze pentru a efectua
screeningul de sănătate doar pe o parte a frontierei. Toate controalele la frontieră ar trebui
aplicate în mod proporțional și ținând cont de sănătatea oamenilor. Statele membre trebuie să își
recunoască întotdeauna propriii cetățeni și rezidenții și ar trebui să faciliteze tranzitul altor
cetățeni UE și rezidenți care se întorc acasă. Cu toate acestea, pot lua măsuri, cum ar fi
necesitatea unei perioade de autoizolare, dacă impun aceleași cerințe propriilor lor resortisanți.
Statele membre ar trebui să faciliteze trecerea lucrătorilor de frontieră, în special, dar nu numai a
celor care lucrează în sectorul îngrijirii sănătății și a alimentelor și a altor servicii esențiale (de
exemplu, îngrijirea copilului, îngrijirea vârstnicilor, personalul critic pentru utilități).
Libera circulație a mărfurilor este crucială pentru a menține disponibilitatea mărfurilor.
Acest lucru este esențial în special pentru bunurile esențiale, cum ar fi livrările de hrană, inclusiv
animale, echipamentele medicale și de protecție vitale. Mai general, măsurile de control nu ar
trebui să provoace perturbări grave ale lanțurilor de aprovizionare, ale serviciilor esențiale de
interes general și ale economiilor naționale și ale economiei UE în ansamblu. Statele membre ar
trebui să desemneze benzile prioritare pentru transportul de marfă (de exemplu, pe „benzile
verzi”).
În aceeași ordine de idei, mișcarea sigură pentru lucrătorii de transport, inclusiv șoferii de
camioane și trenuri, piloții și șuruburile aeriene este un factor cheie pentru a asigura circulația
adecvată a mărfurilor și a personalului esențial. Nu trebuie să se impună certificări suplimentare
mărfurilor care circulă legal pe piața unică a UE. Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța
Alimentelor, nu există dovezi că alimentele sunt o sursă sau o sursă de transmisie de COVID-
19.”22

22
Guidelines for border management measures to protect health and ensure the availability of goods and essential
services, https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-
migration/20200316_covid-19-guidelines-for-border-management.pdf (vizitat 25.04.2020, 20:19) p.2-5.
20
4. ROLUL GUVERNELOR, STATELOR, ORGANIZAȚIILOR
INTERNAȚIONALE (ONU, PNUD, OMS, UE ETC.), A POPULAȚIEI

Abordarea globală reprezintă singurul mod de a combate COVID-19, conform ONU care
lansează un plan privind răspunsul umanitar. Coordonatorul operațiunilor umanitare din cadrul
ONU avertizează că, în cazul în care țările vulnerabile nu sunt ajutate să lupte împotriva
coronavirusului acum, milioane de persoane ar putea fi expuse riscului, iar virusul va circula
necontrolat în toată lumea.  
 ONU lansează un răspuns umanitar la nivel global, finanțat cu 2 miliarde de dolari, pentru
combaterea COVID-19 în 51 de țări din America de Sud, Africa, Orientul Mijlociu și Asia.
 Guvernele sunt îndemnate să sprijine cu toate forțele planul global privind răspunsul
umanitar și să aloce fonduri apelurilor umanitare în curs.

Secretarul General al Națiunilor Unite, António Guterres, a lansat azi un plan global
privind răspunsul umanitar coordonat, în valoare de 2 miliarde de dolari, pentru combaterea
COVID-19 în unele dintre cele mai vulnerabile țări ale lumii, în efortul de a proteja milioane de
oameni și de a opri răspândirea necontrolată a virusului pe glob. În contextul pandemiei COVID-
19, ONU mobilizează țările și mediul academic să promoveze știința deschisă și să consolideze
cooperarea, precum și cele mai noi tehnologii pentru combaterea infecției cu coronavirus.
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a
declarat că 74 de țări participă în prezent sau și-au exprimat dorința de a participa la inițiativa
OMS de testare a potențialelor tratamente pentru infecții. OMS desfășoară cercetări legate de
COVID-19 cu experți de top din domeniul sănătății din întreaga lume, care au sarcina de a
evalua cantitatea de cunoștințe disponibile despre noua infecție cu COVID-19, identificarea
lacunelor de cercetare existente și unirea forțelor pentru accelerarea organizării și finanțării
Cercetare prioritară care ajută la blocarea focarului actual și pregătirea pentru viitoarele focare.
Astăzi, OMS colectează informații COVID-19 pentru a crea baza de date de infecție cu
coronavirus din 2019.
Măsurile luate în Republica Coreea

21
Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT) încurajează companiile de tehnologie
a informațiilor și comunicațiilor să ia parte la răspunsul la pandemia COVID-19. Ca parte a
mesei rotunde a UIT privind utilizarea inteligenței artificiale, Republica Coreea a introdus un
program de combatere a focarelor de boli infecțioase, care folosește tehnologii inovatoare. În
2015, în timpul apariției sindromului respirator din Orientul Mijlociu, în țară a fost implementat
un sistem de carantină pentru pacienți. „Persoanele care intră în Republica Coreea ar trebui să fie
verificate de febră, precum și să completeze un chestionar special”, explică Song Koo Lee,
directorul Diviziei de Evaluare a Riscurilor și Cooperare Internațională la Centrul pentru
Controlul și Prevenirea Bolilor din Republica Coreea. Potrivit lui Lee, călătorii cu simptome care
vin în țară, reprezentanții grupurilor de risc, precum și turiștii din țările cu risc, sunt în carantină
și trebuie să descarce o aplicație mobilă pe smartphone-ul lor pentru a verifica starea lor și a
trimite datele de sănătate în această aplicație pentru 14- perioada zilnică de incubație. În Coreea
de Sud a fost creat un sistem de inteligență artificială care clasifică cazurile confirmate în patru
categorii: ușoare, medii, grele și foarte severe. „Fiecare categorie primește diferite tipuri de
tratament și merge la diferite instituții, în funcție de gravitatea cazului”, a spus dr. Lee. De
asemenea, autoritățile pot folosi date de geolocalizare de pe telefoanele mobile, înregistrările
tranzacțiilor cu cardul de credit și video de la camerele de supraveghere pentru a urmări
persoanele care ar fi putut intra în contact recent cu o persoană infectată. În multe locuri, sunt
publicate hărți detaliate care arată mișcările persoanelor infectate, astfel încât cei care intră în
contact cu aceștia să poată beneficia de testare și tratament.
Roboți de livrare lansați în China
Printr-un parteneriat între Centrul Național al Dezvoltării Industriale al Națiunilor Unite
pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) din Shanghai și White Rhino Auto cu sediul la Beijing,
vehicule de livrare fără echipaj au fost lansate pentru a funcționa la spitalul Wuhan Field.
Directorul general al companiei și doi ingineri au livrat două vehicule fără pilot la Beijing de la
Wuhan și le-au instalat pentru a transporta medicamente, a livra mâncare medicilor și pacienților
și a îndeplini alte sarcini urgente în spital. Utilizarea acestora nu numai că a ajutat la evitarea
infecțiilor încrucișate, dar a redus și volumul de muncă al personalului medical.
Un alt partener UNIDO din Shanghai, care oferă și soluții de inteligență artificială pentru
a combate pandemia coronavirusului, este CloudMinds. La începutul lunii martie, a fost deschis
un spital de teren în care serviciile medicale sunt furnizate de roboți și alte gadgeturi care
folosesc Internet of Things. Pacienții din instituție au purtat brățări inteligente și inele
sincronizate cu platforma de inteligență artificială, ceea ce a făcut posibilă controlarea
temperaturii, pulsului și a nivelului de oxigen din sânge. Al doilea tip de roboți le-a oferit

22
pacienților alimente, băuturi, medicamente și informații, în timp ce al treilea a pulverizat
dezinfectantul și a curățat podelele.
Directorul general, White Rhino Auto, Zhu Li, a exprimat recunoștința pentru asistența
UNIDO de la Shanghai. „În timpul acestei lupte globale împotriva epidemiei, angajații de birou
integrează activ resursele publice și eforturile organizaționale din toate părțile, ceea ce ne arată
rolul crucial al organizațiilor internaționale în crearea unei rețele de cooperare public-privat în
procesul de gestionare a crizelor.”
Între timp, UNESCO a organizat o întâlnire online a reprezentanților ministerelor științei
din întreaga lume. La întâlnire au participat reprezentanți ai 122 de țări, inclusiv 77 de miniștri și
secretari de stat. Scopul evenimentului a fost de a discuta rolul important al cooperării științifice
internaționale și investițiile sporite în știință în contextul pandemiei COVID-19. Directorul
general UNESCO Odre Azoulé a cerut guvernelor să consolideze colaborarea științifică și să
includă științele deschise în programele lor de cercetare pentru a preveni și a atenua efectele
crizelor globale. Pandemia COVID-19 ne face să realizăm rolul important al științei atât pentru
cercetare, cât și pentru colaborarea internațională. Criza actuală demonstrează, de asemenea,
necesitatea unui schimb de informații mai eficient prin intermediul științei deschise. Este timpul
să ne unim toate eforturile”, a spus directorul general.
Potrivit doamnei Sumiya Swaminathan, om de știință principal OMS, „colaborarea este
într-adevăr importantă pentru schimbul de cunoștințe și date, precum și pentru promovarea
cercetării COVID-19. Într-un moment în care barierele comerciale și logistice împiedică fluxul
de mărfuri esențiale, este important să subliniem că știința trebuie să conducă răspunsul global la
această pandemie.”23
COVID-19 a provocat deja decesul a peste 16.000 de peroane în lumea întreagă,
raportându-se aproape 400.000 de cazuri de infectare. Virusul s-a extins în toate colțurile lumii,
iar acum începe să se răspândească și în țările care se confruntă deja cu crize umanitare din cauza
conflictelor, dezastrelor naturale și schimbărilor climatice.
Planul de răspuns va fi implementat de către agențiile ONU, împreună cu ONG-urile
internaționale și consorțiile neguvernamentale ce joacă un rol direct la nivelul răspunsului.
Acesta va permite:
 livrarea de echipamente de laborator esențiale pentru testare și echipamente medicale
pentru tratarea pacienților;
 instalarea unor dotări pentru spălarea mâinilor în tabere și amplasamente;

23
ООН мобилизует научные круги на борьбу с COVID-19,
https://www.un.org/ru/coronavirus/un-mobilizes-global-cooperation-science-based-covid-19-responses (vizitat
25.04.2020, 23:45).
23
 lansarea unor campanii de informare a populației cu privire la modul în care se poate
proteja pe sine și pe ceilalți împotriva virusului;
 crearea unor poduri și noduri aeriene în Africa, Asia și America Latină pentru transportul
lucrătorilor umanitari și al proviziilor acolo unde este cea mai mare nevoie.

Secretarul General al Națiunilor Unite, António Guterres, a afirmat:


„COVID-19 amenință întreaga omenire, prin urmare întreaga omenire trebuie să
riposteze. Răspunsurile individuale ale țărilor nu vor fi suficiente. Trebuie să oferim ajutor
persoanelor celor mai vulnerabile, milioane și milioane care nu se pot proteja singure. Un astfel
de demers ține de solidaritatea umană. De asemenea, este crucial pentru combaterea virusului.
Acesta este momentul în care trebuie să facem un pas înainte spre cei vulnerabili”.
Subsecretarul General pentru Afaceri Umanitare, Mark Lowcock, a declarat:
„COVID-19 a bulversat complet viața populației în unele dintre cele mai bogate țări ale lumii.
Acum, virusul ajunge în locurile în care oamenii sunt prinși în zone de război, nu au acces facil
la apă curată și săpun și nu pot spera la un pat de spital în cazul în care se vor îmbolnăvi și vor
ajunge în stare critică. Ar fi crud și imprudent să lăsăm țările cele mai sărace și mai vulnerabile
în voia sorții. Dacă permitem coronavirusului să se răspândească liber în aceste locuri, vom
expune milioane de oameni la un risc crescut, regiuni întregi se vor afunda în haos, iar virusul va
putea face din nou înconjurul lumii.  Statele ce luptă împotriva pandemiei pe propriul teritoriu
acordă prioritate persoanelor din propriile comunități, așa cum e de așteptat. Însă cruntul adevăr
este că nu vor reuși să își protejeze populația dacă nu acționează acum pentru a ajuta țările cele
mai sărace să se protejeze. Prioritatea noastră este să ajutăm aceste țări să se pregătească și să
continuăm să sprijinim milioanele de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența
umanitară furnizată de ONU. Finanțate corespunzător, eforturile noastre de implementare a unui
răspuns la nivel global vor pune la dispoziția organizațiilor umanitare instrumentele necesare
pentru a lupta împotriva virusului, pentru a salva vieți și pentru a contribui la oprirea răspândirii
COVID-19 pe întreg mapamondul”.
Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a afirmat:
„Virusul se răspândește acum în țările cu sisteme sanitare deficitare, inclusiv în unele care se
confruntă deja cu crize umanitare. Aceste state au nevoie de sprijinul nostru, nu numai din
motive de solidaritate, ci și pentru a ne proteja pe noi toți și pentru a suprima această pandemie.
Totodată, nu trebuie să combatem pandemia ignorând celelalte urgențe sanitare și umanitare”. 
Directorul executiv al UNICEF, Henrietta H. Fore, a declarat:
„Copiii sunt victimele ascunse ale pandemiei de COVID-19. Izolarea obligatorie și închiderea
școlilor afectează educația, sănătatea mintală și accesul acestora la servicii medicale de bază.

24
Riscul de exploatare și abuz este mai mare ca oricând, atât în cazul băieților, cât și în cel al
fetelor. Pentru copiii migranți sau cei care trăiesc în zone de conflict, consecințele vor fi unele
fără precedent. Nu trebuie să îi abandonăm”.
La lansarea virtuală a Planului global privind răspunsul umanitar în contextul COVID-
19, Secretarului General al ONU i s-au alăturat, prin legătură video, dl Lowcock, dr. Tedros și
dna. Fore. Împreună, au făcut apel la statele membre ale ONU să contribuie la reducerea
impactului COVID-19 în țările vulnerabile și la oprirea răspândirii virusului la nivel mondial,
prin oferirea unui sprijin cât mai solid acestui plan, susținând totodată apelurile umanitare
existente ce ajută peste 100 de milioane de oameni a căror supraviețuire depinde de asistența
umanitară furnizată de ONU. 24
Statele membre au fost avertizate că orice deturnare a fondurilor rezervate operațiunilor
umanitare în curs ar duce la crearea unui mediu în care holera, rujeola și meningita ar putea lua
amploare, în care și mai mulți copii ar putea deveni subnutriți și în care extremiștii ar putea
prelua controlul – un mediu ce ar constitui un teren extrem de fertil pentru coronavirus.   Pentru
demararea planului de răspuns, dl. Lowcock a alocat alte 60 de milioane de dolari din Fondul
central de răspuns în situații de urgență al ONU (CERF). Astfel, sprijinul acordat de CERF
acțiunilor umanitare întreprinse ca răspuns la pandemia de COVID-19 a ajuns la 75 de milioane
de dolari. În plus, din fondurile comune grupate în funcție de țară s-au alocat peste 3 milioane de
dolari până în prezent.
Această nouă alocare CERF – una dintre cele mai consistente realizate vreodată – va
ajuta Programul Alimentar Mondial (PAM) să asigure continuitatea lanțurilor de aprovizionare și
transportul lucrătorilor umanitari și al ajutoarelor umanitare, OMS să oprească răspândirea
pandemiei, precum și alte agenții să acorde ajutor umanitar și protecție persoanelor celor mai
afectate de pandemie, inclusiv femeilor și fetelor, refugiaților și persoanelor strămutate intern.
Sprijinul va include demersuri în domeniul securității alimentare, al sănătății fizice și mintale, al
apei și salubrității, al nutriției și al protecției.25
Răspunsul UE la pandemia de COVID-19 se asigură pentru a face față priorității:
limitarea răspândirii virusului asigură furnizarea de echipamente medicale pentru promovarea
cercetării pentru tratamente și vaccinuri sprijinirea locurilor de muncă, întreprinderilor și
economiei.
Înainte de a acorda priorități UE pentru a conduce liderii UE, îngrijirea se reînnoiește
prin videoconferință pentru a discuta și a evalua răspunsul UE la pandemia de COVID-19.
24
Global humanitarian response plan covid-19 https://reliefweb.int/sites/reliefweb.int/files/resources/Global
%20Humanitarian%20Response%20Plan%20COVID-19.pdf (vizitat 26.04.2020, 13:04) p. 14-25.
25
Planul global privind răspunsul umanitar privind Covid-19, https://www.unicef.org/moldova/comunicate-de-pres
%C4%83/planul-global-privind-r%C4%83spunsul-umanitar-%C3%AEn-contextul-covid-19 (vizitat 26.04.2020,
13:55)
25
La 23 aprilie 2020, liderii UE au aprobat un pachet de 540 de miliarde EUR compus din
trei poziții de siguranță pentru lucrări, întreprinderi și membri ai membrilor. Liderii au mai
convenit să se acționeze în instituțiile instituționale pentru a le face redresare.
UE, împreună cu OMS și cu alți parteneri, găzduiește o conferință internațională a
donatorilor care începe la 4 mai 2020, cu scopul de a obține o finanțare inițială de 7,5 miliarde
EUR pentru demararea unei cooperări globale în domeniul cercetării. Fondurile colectate vor fi
direcționate către trei linii de acțiune: diagnosticare, tratamente și vaccinuri.
Pandemia de COVID-19 reprezintă o provocare globală și necesită un răspuns global.
Această inițiativă face parte dintr-un răspuns multilateral la criza provocată de COVID-19 și dă
curs unui angajament asumat de liderii UE în cadrul reuniunilor G20 și G7.
În paralel, UE a angajat deja peste 380 de milioane EUR sub forma unor măsuri în
domeniul cercetării și inovării pentru a dezvolta vaccinuri, noi tratamente, teste de diagnosticare
și sisteme medicale cu scopul de a preveni răspândirea virusului.

26
5. SITUAȚIA DIN REPUBLICA MOLDOVA: POLITICI, MĂSURI DE
COMBATERE, ASISTENȚA PARTENERILOR DE DEZVOLTARE,
COLABORARE CU ORGANISMELE INTERNAȚIONALE
(ONU, PNUD, BM, OMS, UE ETC.).

La 7 martie 2020, Moldova a anunțat primul său caz confirmat de COVID-19 (cunoscut
și sub numele de noul coronavirus) în limitele sale. La 30 aprilie, în Moldova au fost înregistrate
aproximativ 4.000 de cazuri confirmate, inclusiv de la persoana la persoană. Moldova a anunțat
prima moarte de la COVID-19 pe 18 martie 2020.
Guvernul Moldovei a declarat starea de urgență timp de 60 de zile de la 16 martie 2020.
În prezent, toate instituțiile de învățământ, instituțiile publice, piețele deschise și centrele
comerciale rămân închise. Parcurile sunt deschise, dar nu sunt permise grupuri de peste trei
persoane. Restricții suplimentare pot fi impuse cu puțin sau fără notificare. Moldova a închis
Aeroportul Chișinău până pe 15 mai. Frontierele terestre sunt închise pentru transportul feroviar
internațional, iar Ucraina și România au interzis accesul cetățenilor străini.
Pe 15 martie, Departamentul de Stat a autorizat plecarea autorizată la nivel mondial a
personalului minor și a membrilor familiei din orice birouri diplomatice sau consulare din
întreaga lume, care se găsesc cu un risc mai mare de rezultate slabe atunci când sunt expuși la
COVID-19.
Cerințe de intrare și ieșire:
Moldova, precum și Ucraina și România, au refuzat intrarea cetățenilor străini, închizând
efectiv frontierele pentru tot traficul de pasageri. Vehiculele comerciale continuă să treacă.26
Potrivit informațiilor de pe site-ul oficial a Parlamentului Repuplicii Molodva, în temeiul
art. 66 lit. m) din Constituția Republicii Moldova, al art. 12 din Legea nr. 212/2004 privind
regimul stării de urgență, de asediu și de război, având în vedere declararea de către Organizația
Mondială a Sănătății a pandemiei de coronavirus (COVID-19) la 11 martie 2020 și instituirea de
către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică la 13 martie 2020 a codului roșu la
nivel național în legătură cu situația epidemiologică prin infecția cu COVID-19,
26
Covid-19 Information, https://md.usembassy.gov/u-s-citizen-services/covid-19-information/ (vizitat 02.05.2020,
17:56).
27
Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. –  Se declară stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17
martie – 15 mai 2020.
Art. 2. – Pe perioada stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii
Moldova va emite dispoziții în vederea punerii în executare a următoarelor măsuri:
1) instituirea unui regim special de intrare și ieșire din țară;
2) instituirea unui regim special de circulație pe teritoriul țării;
3) introducerea regimului de carantină și luarea altor măsuri sanitaro-antiepidemice
obligatorii;
4) stabilirea unui regim special de lucru pentru toate entitățile;
5) interzicerea desfășurării adunărilor, manifestațiilor publice și a altor acțiuni de masă;
6) dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de alimente și de alte produse de
strictă necesitate;
7) coordonarea activității mijloacelor de informare în masă privind:
a) informarea populației despre cauzele și proporțiile situației excepționale, despre
măsurile întreprinse pentru prevenirea pericolului, lichidarea urmărilor acestei situații și protecția
populației;
b) familiarizarea populației cu regulile de comportare în timpul situației excepționale;
c) introducerea unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații;
8) modificarea procedurii de numire în funcție și de destituire a conducătorilor agenților
economici și ai instituțiilor publice;
9) interzicerea demisiei lucrătorilor, cu excepția cazurilor prevăzute de actele normative,
pentru această perioadă;
10) chemarea cetățenilor pentru prestări de servicii în interes public în condițiile legii;
11) efectuarea, în modul stabilit de lege, a rechizițiilor de bunuri în scopul prevenirii și
lichidării consecințelor situațiilor care au impus declararea stării de urgență;
12) efectuarea altor acțiuni necesare în vederea prevenirii, diminuării și lichidării
consecințelor pandemiei de coronavirus (COVID-19).
Art. 3. – Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova sunt
obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale,
ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe
teritoriul Republicii Moldova.
Art. 4. – Toate dispozițiile emise de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii
Moldova intră în vigoare din momentul emiterii.

28
Art. 5. –  Parlamentul Republicii Moldova va informa, în termen de 3 zile, Secretarul
General al ONU și Secretarul General al Consiliului Europei despre prezenta hotărâre și cauzele
adoptării acesteia.
Art. 6. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se aduce de îndată la
cunoștința populației prin mijloacele de informare în masă și se publică în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova.27
Guvernul Republicii Moldova a alocat aproximativ 5,9 milioane de lei (328,7 mii USD)
din fondul de intervenție pentru combaterea pandemiei, transmite NewsMaker.md,10 aprilie.
Potrivit jurnaliștilor, 5,4 milioane de lei (300,8 mii de dolari) vor fi trimiși Ministerului Sănătății
Republicii pentru a achiziționa costume de protecție pentru personalul medical. 464 de mii de lei
vor fi folosiți pentru a plăti beneficii pentru sume forfetare lucrătorilor medicali care s-au infectat
cu coronavirus la locul de muncă (16 mii lei sau 890 dolari fiecare). Beneficiile vor fi primite de
29 de lucrători din domeniul sănătății cu COVID-19.28
În Republica Moldova la ora actuala 03.04.2020 sunt 69 cazuri de infecție cu noul
Coronavirus, au fost confirmate astăzi, după procesarea a 368 de probe, dintre care 1 caz de
import (Federația Rusă) și 68 cu transmitere locală. Bilanțul persoanelor infectate cu noul
Coronavirus a ajuns la 4121 cazuri.
 Distribuția cazurilor COVID-19 după teritorii administrative: Chișinău – 26, Căuşeni –6,
Dubăsari – 6, Donduşeni – 4, Ialoveni – 4, Ceadîr-Lunga – 2, Comrat – 2, Bălţi – 1, Criuleni – 1,
Orhei – 1, Sîngerei – 1, Ştefan-Vodă – 1. Totodată, alte 14 cazuri de infecție cu virusul COVID-
19 au fost confirmate astăzi în Transnistria. Din numărul total de cazuri din această zi, 9 sunt
lucrători medicali: medici – 1, asistenți medicali – 2, farmacişti – 1, personal auxiliar – 5.29

27
Parlamentul a declarat stare de urgență pe perioada 17 martie – 15 mai 2020,
http://parlament.md/Actualitate/Noutati/tabid/89/NewsId/2374/language/ro-RO/Default.aspx (vizitat 02.05.2020,
18:30).
28
Правительство Молдавии выделило 5,9 млн леев на борьбу с COVID-1,
https://regnum.ru/news/society/2912995.html (vizitat 23.04.2020, 18:03).
29
Guvernul Republicii Moldova
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, https://msmps.gov.md/ro/content/69-cazuri-noi-de-covid-19-
inregistrate-ultimele-24-de-ore (vizitat 03.05.2020, 23:20).
29
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

Pandemia de Coronvirus a zguduit doi piloni sistemici fundamentali, cum ar fi economia


globală și securitatea globală. Acești doi piloni pot afecta în mod direct modul în care se va
contura viitorul sistemului global. Se pare că ceea ce va urma se va transforma într-un proces de
rezistență pentru toți actorii. Prima rezistență va fi la nivel individual bazată pe economiile
țărilor. Economiile puternice nu vor avea un deficit de bani pentru măsurile de precauție, dar
fluctuațiile economiei globale vor afecta în cele din urmă mai mult economiile mari.
Economiile slabe oricum nu vor avea mult de pierdut. Al doilea test de rezistență se va
baza pe psihologii sociale și individuale. Pe măsură ce numărul indivizilor ce intră în panică
crește, psihologia socială se va baza pe comportamentul de panică și va produce un rezultat care
poate provoca haos politic.
Astfel, societățile cu rezistență socială puternică vor supraviețui acestui proces cu mai
puține daune. Al treilea test se va baza pe rezistența statului. Statele care sunt instituționalizate,
au proceduri standarde și au un mecanism puternic de luare a deciziilor vor depăși această
perioadă cu mai puține pagube.  Statele slabe vor slăbi și mai mult; și poate se vor transforma în
state complet neajutorate.
Efectele devastatoare ale COVID-19 la nivel mondial, inclusiv în economiile avansate și
democrațiile occidentale ale Statelor Unite, Spania, Italia, Franța și Germania, demonstrează
vulnerabilitatea unora dintre cele mai stabile state la eșecurile sistemice cauzate de o pandemie
neprevăzută. Ne confruntăm cu o criză globală de sănătate, spre deosebire de oricare dintre cei
75 de ani de istorie a Națiunilor Unite, care ucide oamenii, răspândește suferințele umane și
distruge viețile oamenilor. Dar este mult mai mult decât o criză de sănătate. Aceasta este o criză
umană, economică și socială. Boala Coronavirus (COVID-19), pe care Organizația Mondială a
Sănătății (OMS) a descris-o ca o pandemie, afectează societatea.
Focarul COVID-19 afectează toate segmentele populației și este în special în detrimentul
reprezentanților acestor grupuri sociale în situațiile cele mai vulnerabile, continuă să afecteze
populația, inclusiv persoanele care trăiesc în sărăcie, persoanele în vârstă, persoanele cu
dizabilități, tinerii și popoarele indigene. popoare. Dovezile timpurii sugerează că oamenii săraci
afectează în mod disproporționat sănătatea și economia virusului. De exemplu, persoanele fără
adăpost, pentru că s-ar putea să nu poată adăposti în siguranță în loc, sunt foarte expuse
pericolului virusului. Oamenii fără acces la apă conductă, refugiați, migranți sau persoane
strămutate pot suferi, de asemenea, în mod disproporționat atât de pandemie, cât și de
30
consecințele acesteia - fie ca urmare a mișcării limitate, mai puține oportunități de muncă,
creșterea xenofobiei etc.
Nerespectând politicile adecvate, criza socială cauzată de pandemia COVID-19 poate
crește, de asemenea, inegalitatea, izolarea, discriminarea și șomajul global pe termen mediu și
lung. Sistemele de protecție socială complete, universale, atunci când există, joacă un rol mult
mai puternic în protejarea lucrătorilor și în reducerea incidenței sărăciei, deoarece acționează ca
stabilizatori automati. Adică aceștia oferă întotdeauna o garanție de bază a veniturilor, crescând
astfel capacitatea oamenilor de a face față șocurilor și de a le depăși.
După cum a subliniat secretarul general al ONU, în timpul lansării Planului Global de
Răspuns Umanitar COVID-19 pe 23 martie 2020, „Trebuie să venim la salvarea ultra-
vulnerabililor - milioane și milioane de oameni care sunt cel mai puțin capabili să se protejeze.
Aceasta este o problemă de solidaritate umană. De asemenea, este important pentru combaterea
virusului. Acesta este momentul pentru a face un pas pentru cei vulnerabili.”
Lumea se confruntă cu o amenințare fără precedent, iar OMS are oportunitatea de a ieși
din această situație cu mai sisteme de sănătate mai durabile și cele mai bune la nivel global
pentru a face față următoarei amenințări de sănătate. Atunci când ne concentrăm asupra
răspunsului imediat la criza cauzată de COVID-19, este important să luăm în considerare
amploarea și profunzimea efectelor care se simt deja în întreaga lume. Trebuie să învățăm din
această pandemie în prezent și, în același timp, să ne asigurăm că răspunsul OMS la ea va duce,
pe cât posibil, la un rezultat pozitiv pe termen lung care va face un viitor mai sigur.

31
BIBLIOGRAFIE

1. Bauman Z. Globalizarea şi efectele ei sociale. Prahova: Antet, 2001. 128 p.


2. Evoja C., International Terrorism, course support-Chișinău, CEP USM,2017. -278 p.
3. Miroiu A., Ungureanu R.-S., s.a. Manual de relații internaționale. / coord. – Iasi, Ed.
Polirom, 2006. 278 p.
4. Stiglitz J. Mecanismele globalizării. Iaşi: Polirom, 2008. 310 p.
5. А.С. Булатов Мировая экономика. Учебник/ А.С. Булатова – М.: Экономистъ, 2005.
– 734 с.
6. А.Г. Володин, Г.К. Широков Глобализация: начала, тенденции, перспективы / А. Г.
Володин, Г. К. Широков; Ин-т востоковедения РАН. – М., 2002. – 280 с.
7. Г.Г. Малинецкий Теория риска и безопасности с точки зрения нелинейной
динамики и системного анализа / Международная конференция «Глобальные
проблемы как источник чрезвычайных ситуаций». Доклады и выступления / Под
ред. Ю.Л. Воробьева. – М.: УРСС, 2000. – 216 с.
8. С.А. Нижников. Философия: курс лекций. Глобальные проблемы современности.
С.А. Нижников – М.: Экзамен, 2006. – 383 с.
9. Министерство здравоохранения Российской Федерации,
https://www.rosminzdrav.ru/news/2020/02/02/13258-koronavirusnaya-infektsiya-
2019ncov-vnesena-v-perechen-opasnyh-zabolevaniy, (vizitat 25.04.2020, 15:17).
10. Министерство здравоохранения Российской Федерации,
https://covid19.rosminzdrav.ru/#r3, (vizitat 29.04.2020, 22:45).
11. BMC Part of Springer Nature,
https://idpjournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s40249-020-00646-x (vizitat
28.04.2020, 16:19).
12. Guidelines for border management measures to protect health and ensure the availability
of goods and essential services,
https://ec.europa.eu/homeaffairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-
agenda-migration/20200316_covid-19-guidelines-for-border-management.pdf, (vizitat
25.04.2020, 20:19) p.1-4.
13. The Lancet, https://www.thelancet.com/coronavirus, (vizitat 30.04.2020, 10:10)
14. The Lancet https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-
6736(20)303743/fulltext, (vizitat 28.04.2020, 10:04).
32
15. The New English Journal of Medicine. Nicholas J. Beeching, Tom E. Fletcher, Robert
Fowler, https://bestpractice.bmj.com/topics/engb/3000168/pdf/3000168/COVID-19.pdf
(vizitat 29.04.2020, 22:00) p.34-39.
16. Site oficial Parlamentul Republicii Moldova,
http://parlament.md/Actualitate/Noutati/tabid/89/NewsId/2374/language/roRO/Default.as
px (vizitat 02.05.2020, 18:30).
17. Unicef https://www.unicef.org/moldova/comunicate-de-pres%C4%83/planul-
globalprivindr%C4%83spunsul-umanitar-%C3%AEn-contextul-covid-19, (vizitat
26.04.2020, 13:55).
18. World Healt Organization https://www.who.int/ru/emergencies/diseases/novel-
coronavirus-2019/technicalguidance/naming-the-coronavirus-disease-(covid-2019)-and-
the-virus-that-causes-it, (vizitat 25.04.2020, 13:27).
19. World Healt Organization http://www.euro.who.int/en/health-
topics/healthemergencies/novel-coronavirus-2019-ncov_old, (vizitat 26.04.2020, 20:45).

33

S-ar putea să vă placă și