Profetul mincinos
de Maria Stancan, lucrare prezentata la seminarul de Doctrine Politice, in1998, Facultatea de Jurnalistica, Universitatea Hyperion, anul II, grupa II(profesorului nu i-a convenit titlul lucrarii si a sugerat un altul:"Drepturile omului, drepturile natiunilor" si a notat lucrarea cu nota 9)Indiferent ce problema e adusa la un anumit moment in discutie, odimensiune mai profunda si mai clara a acesteia necesita o exploraretemeinica. Pentru o explicitare cat mai obiectiva a fenomenului stangist enecesara o scurta analiza retrospectiva. Deci, inapoi la izvoare, laconceptia filosofica si socio - politica ce a alimentat si inca maialimenteaza stangismul. Cunoscuta sub numele de marxism (de la numele parintelui sau spiritual, Karl Marx) s-a concretizat sub o forma extrem deinfluenta (in sensul cel mai negativ cu putinta) in epoca contemporana,caci pe baza sa au fost organizate societati intregi.Aparut pe fundalul crizei societatii moderne din secolul al XIX-lea,marxismul s-a axat pe problemele socio - politice ale lumpen - proletariatului, oferind o falsa solutionare a acestora. Astfel se explicaorientarea sa contra acelei societati moderne, careia ii opune planul creariiunei societati comuniste. Nemultumit fiind de filosofia clasica germana, care demult nu se maiocupase de problemele concrete ale existentei sociale, criticandsocialismul utopic francez, deoarece nu s-a implicat cum ar fi fost de doritin problemele muncitorilor, Karl Marx si-a dat frau liber frustrarilor inscrisorile sale adresate lui Engels. Insa o examinare mai atenta a acesteicorespondente lasa sa se intrevada ipocrizia acestui individ, interesat de proletariat doar in ipostaza lui de unealta a propriilor interese personale.Conceptia lui Marx e una tip "sandvis": in jurul "hot - dog - ului"filosofico - social se afla diverse proiecte si teorii economice, politice sifilosofice. Conform acestei conceptii, capitalul e suportul si rezultatulinstrainarii in procesul muncii, iar aceasta instrainare e fundamentulcelorlalte forme de instrainare aparute in societate. Spre a o anihila enecesara suprimarea capitalului, a proprietatii private si trecerea lacomunism.Atat teoretic cat si practic marxismul a intrat in conflict cu cele presupuse a fi drepturi si libertati fundamentale ale omului, ceea ce i-aadus reputatia de sistem nociv si distrugator de constiinte. Lupta lui KarlMarx (si a social - democratiei) impotriva economiei unei natiuni eilustrata cu consecventa in "Capitalul", "Biblia" stamgistilor. Aceastalupta urma sa defriseze terenul necesar dominatiei capitaluluiinternational asupra finantelor si bursei.Marxismul i-a tinut companie democratiei pana a izbutit, urmarindu-si
foarte subtil scopurile-i distructive, sa-si castige favoarea spirituluinational pe care l-a condamnat la distrugere. Insa, in loc de a invoca"constiinta democratica", stangistii au lansat o invitatie calduroasamaselor proletare de a starni razmerita in fabrici, uzine, ateliere, dar si pestrazi, pe scurt, peste tot unde era posibil. Astfel, coana Democratia fatacu reactiunea a fost imediat sugusata sub ochii, dar mai ales sub nasulmaselor surescitate, aratandu-i-se astfel lumii capitaliste cat de lipsit delogica e sa crezi in oprirea "conquistei" mondialiste cu mijloacele deatunci ale democratiei occidentale.Trebuie sa fii nespus de sarac cu duhul sa te increzi in astfel deindivizi precum marxistii, erijati in purtatorii de stindarde ale unor regulicare, pentru ei, nu sunt decat pacaleli si care le slujesc doar lor, fiindabandonate de indata ce nu le mai asigura vreun avantaj. Altfel spus,trebuie sa fii un naiv incurabil sa-ti poti imagina ca deliberarile partizanilor si profitorilor acestei ciume universale pot fi in vreun felinlaturate prin intermediul parlamentarismului democratic occidental. S-asinchisit vreodata cineva sa ia o decizie in temeiul presupusei conceptiioccidentale despre democratie ? In toate partidele asa - zis democraticeoccidentale lupta politica se face simtita doar la nivel de disputa asupraunor fotolii comfortabile in Parlament ori in Guvern. Intr-o astfel de lupta principiile sunt incalcate atunci cand e necesar, de aceea programele lor s-au resimtit si se resimt ca si propria lor putere. Le lipseste "magnetismulluciferic", exercitabil asupra maselor doar prin influenta unor mari idei,acea elocventa care ofera increderea oarba in principiile sale si hotarreade a le purta pe aripile triumfului.Dar Marxismul nu e decat transformarea de catre Marx a uneiconceptii deja existente intr-o doctrina filosofica exacta. In alte conditiisuccesul politic nemaipomenit al acesteia n-ar fi existat. Marx a fostunicul in centrul unei lumi corupte, care a recunoscut (profetic ar zice unii,treaba lor) pericolul vatamator al unor chestiuni. El le-a atins si, precumun alchimist medieval, le-a combinat intr-o doza masiva spre a lichidaindependenta natiunilor libere, asa cum le-a lasat Dumnezeu pe aceastalume. Si din toate acestea, de altfel, se stie cine a tras folos, nu incapediscutie.Marxismul a negat si neaga diferenta intre rase, in privinta aptitudiniilor de a crea civilizatii, impunand egalitarismul odios si barbar si cinesubscrie acestui unghi de abordare se perverteste si atunci cand judecaindivizii. Acceptarea egalitatii inter - rasiale atrage dupa sine judecarea inaceeasi maniera revoltatoare a popoarelor si fiintelor umane.E ca si cumai cauta sa aduci toate destele unei maini la aceleasi proportii (lungime,grosime etc.). Pe scurt, doctrina patronata de Karl Marx reprezinta insasiesenta sistemului filosofic, slavit in mod semiconstient si de catre lumeaoccidentala, profund intoxicata, ale carei conceptii se diferentiaza doar
prin nuante si probleme legate de persoane. Lumea asa - zis"democratica" e marxista, desi crede posibila dominatia unor grupurideterminate (capitaliste), in timp ce insusi marxismul tinteste deliberataceasta lume, care crede in egalitatea raselor, carora insa nu le recunoastenici diversitatea si nici valoarea. Nu numai ca nu are capacitatea (ori vointa) de a vedea diferenta dintrevalorile, sub - valorile si nonvalorile bio - etno - rasiale, dar nu vede nicidiversitatea valorilor indivizilor. Iar intr-o lume metisata si omogenizatatoate conceptiile umane despre frumusete, noblete, altruism, loialitate, casi speranta intr-un viitor mai bun se duc pe apa sambetei. De aceea KarlMarx e un profet mincinos, un fals umanitarist, ale carui profetii nu s-auadevarit. El se face vinovat de inducerea in eroare si pervertirea unor oameni de elita, facandu-i sa creada ca profetiile sale reprezinta caleastiintifica de abordare a problemelor sociale. Este, de asemenea, culpabilfiindca si-a exercitat diabolica-i influenta a metodologiei sale asupramaselor dispuse a promova cauza unei societati deschise.Filosofia marxista a beneficiat de o conducere centralizata, bineorganizata, lasand loc liber internationalismului si mondializarii. Cauzademonicei influente marxiste in "domesticirea" maselor nu rezida in produsul formal, scris, al gandirii lui Marx. Dimpotriva, este vorba desprevalul de propaganda orala care, de-a lungul vremii, a pus stapanire pemasele lumpen - proletare. Si cel mai elocvent exemplu e UniuneaSovietica: din peste o suta de mii de lumpen - proletari, sa zicem, nu s-ar fi gasit nici macar zece care sa fi luat cunostinta despre opera sa, studiatainsa de o mie de ori mai mult de unii intelectuali, decat de adeptii reali aiacestei miscari, proveniti din marea masa. Caci aceasta opera n-a fostconceputa pentru masele largi, ci in exclusivitate pentru gasca deconquistadori ai lumpen - proletariatului. Milioane de oameni au fostcuceriti de marxism, nu prin intermediul scrierilor lui Marx, ci prin cel al propagandei neintrerupte a zecilor de mii de agitatori neosteniti, a sutelor de mii de adunari unde oratorii populari isi expuneau maselor ideile lor,asaltand opinia publica. Au urmat apoi importante miscari stradale,marsuri si defilari, prin care li se insufla oamenilor de rand convingerea simandria ca ei, niste viermi neadormiti, reprezinta picioarele unui imensmiriapod (vai de fabricile de incaltaminte) care poate strivi acea lumemult detestata de ei si ca dictatura lumpen - proletariatului isi va celebracandva victoria finala.Acest tip de propaganda forma oamenii, care deveneau pregatiti saciteasca o presa stangista. Marxismul s-a bazat mai mult pe oratorii propagandisti decat chiar pe ganditorii sai. Si iata de ce lumea capitalista(care si asa nu avea vreun interes sa educe masele) nu putea avea nicioinfluenta asupra opiniei paturilor celor mai joase ale societatii. E foartegrea lupta cu prejudecatile, starile sufletesti, senzatiile, traditiile,
Răsplătiți-vă curiozitatea
Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.