Studiul Informaional Privind Impozitele

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER-BUGET PUBLIC,
PIEȚE FINANCIARE, BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ
LUCRARE DE DISERTAȚIE
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC
prof. univ. dr. Cernușca Lucian
ABSOLVENT
Mureșan V. Ciprian
ARAD
2013
1
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
STUDIUL INFORMAȚIONAL
PRIVIND
IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC
prof. univ. dr. Cernușca Lucian
ABSOLVENT
Biț V. Ciprian
ARAD
2013
2
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD APROBAT
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE DECAN

Nr. __________ din ___________ VIZAT
Îndrumător ştiinţific
DATE PERSONALE ALE CANDIDATULUI
1. Date privind identitatea persoanei

Numele: BIȚ
Numele anterior: MUREȘAN
Prenumele: CIPRIAN VASILE
2. Sexul: (M)
3. Data şi locul naşterii:
05/11/1975
TÂRGU LĂPUȘ, JUD. MARAMUREȘ
4. Prenumele părinţilor:
Tata: VASILE
Mama: ROZALIA
5. Domiciliul permanent:
STR. MARNEI, NR.14, ARAD, JUD, ARAD
6. Sunt absolvent promoția: 2011 / 2013
7. Forma de învăţământ pe care am absolvit-o este: cu frecvenţă, fără taxă
8. Locul de muncă : GUALAPACK NĂDAB
9. Solicit înscrierea la examenul de disertaţie:

Sesiunea VARĂ anul 2013
3
10. Lucrarea de disertaţie pe care o susţin are următorul titlu:
STUDIUL INFORMAȚIONAL PRIVIND IMPOZITELE ȘI TAXELE

LOCALE
11. Îndrumător ştiinţific: prof. univ. dr. Cernușca Lucian
12. Menţionez că susţin examenul disertație finalizare a studiilor pentru prima oară, şi
declar pe propria-mi răspundere că am luat la cunoştinţă de prevederile art. 143 din
Legea 1/2011. Declar că prezenta lucrare nu este realizată prin mijloace frauduloase,
fiind conştient de faptul că, dacă se doveşte contrariul, diploma obţinută prin fraudă îmi
poate fi anulată, conform art. 146 din Legea 1/2011.
SEMNĂTURA
_________________________________
4
Cuprins
Pagina
Introducere................................................................................................................. 6
Capitolul 1. Aspecte teoretice privind impozitele și taxele locale ........................... 6
1.1. Scurt istoric și definiții ale impozitelor și taxelor ................................ 7
1.2. Noțiuni generale despre administrație publică, autonomie locală
și bugete publice.................................................................................. 8
1.3. Reglementări fiscale ale impozitelor și taxelor locale în România ..... 9
1.4. Impozitul şi taxa pe clădiri ………………………………………....... 9
1.5. Impozitul şi taxa pe teren ................................................................... 14
1.6. Taxa asupra mijloacelor de transport ………………………………. 17
Capitolul 2. Exemple de calcul ale impozitelor și taxelor locale.......................... 19
2.1. Impozitul pe clădiri pentru persoane fizice ....................................... 19
2.2. Impozitul pe clădiri pentru persoane juridice..................................... 22
2.3 Impozitul și taxa pe teren .................................................................... 23
2.4 Taxa asupra mijloacelor de transport .................................................. 23
Capitolul 3. Studiu de caz privind stabilirea impozitelor și taxelor locale
în comuna Vinga ...............................................................................-----.

24
Concluzii.................................................................................................................... 35
Bibliografie................................................................................................................. 37
Anexe ( tabele)............................................................................................................ 38
5
Introducere
Prin intermediul acestei lucrări voi încerca să evidenţiem rolul impozitelor și

taxelor locale in special a impozitului pe clădiri, impozitului pe teren, și a împozitului pe
mijoacele de transpot în bugetul local alunei primării; aspecte generale privind apariția,
evoluția impozitelor, cadrul legal, modul de calcul și teorii şi practici.
Primul capitol al lucrării cuprinde aspecte teoretice ce cuprind un scurt istoric

privind evoluția impozitelor și taxelor locale, definițiile acestora, pe urmă este prezentat
cadrul legal care prevăd reglementările fiscale ale impozitelor în România, articole si legi din
Codul Fiscal al României, cu privire la așezarea impozitelor și taxelor locale în România Tot
în acest capitol vom trece în revistă o clasificare a impozitelor percepute în România şi
reglementate fiscal.
Al doilea capitol al lucrării cuprinde câteva exemple pe fiecare categorie ale

modului de calcul al impozitului pe clădiri, teren și autovehicule .
Al treilea capitol al lucrării şi ultimul, cuprinde la început o scurtă prezentare a

comunei Vinga; localitate unde pe urmă se face o analiză a modului de stabilire a impozitelor
și taxelor locale, prezentând toți pașii pe care un consiliul local trebuie să îi parcurgă pentru a
stabili în condiții legale taxele și impozitele locale. Ultimele două capitole reprezintă studiul
de caz al lucrării de față.
Lucrarea de licenţă se încheie cu o serie de concluzii şi păreri personale despre

modalităţiile de stabilire a impozitelor și taxelor locale în România, despre consecinţele
acestora asupra comunităților locale.
6
Cap.1
Aspecte teoretice privind impozitele și taxele locale
1.1 Scurt istoric și definiții ale impozitelor și taxelor
Impozitul este o sursă financiară a bugetului de stat care și-au facut apăriția odată
cu instituirea statul de drept și a banilor ca mijloc de schimb. De la aparție, impozitele au fost
percepute şi aplicate diferit, în funcţie de nivelul de dezvoltarea economico-socială şi de
distribuția cheltuielile publice efectuate de fiecare stat.
Primele informaţii despre impozitele, taxele şi cheltuielile publice provin din

Antichitate, în special, din istoria statelor antice – grec şi roman.
La noi în românia primele informații despre taxe și impozite provin din perioada
Principatelor Române, îmbrăcând forma unor dări percepute de autoritățile de atunci și
avînd diferte denumiri în funcție de zonă și perioadă: birul, cisla. Acestea erau percepute
asupra unor activități cum era: văcăritul, vinăritul, tutunăritul, oieritul ş.a. Acestora
li s-au adăugat dări extraordinare – cum erau ploconul, steagului la urcarea pe tron a
domnitorului, ajutorniţele ş.a. Deseori, stabilirea şi perceperea acestor dări erau arbitrare şi
abuzive.
Etimologic, impozitul (impozitele) reprezintă o plată obligatorie stabilită prin lege,

pe care cetăţenii o varsă din venitul lor la bugetul statului (în trecut „bir”) – din latină
impositum1.
În marile enciclopedii şi dicţionare, impozitele sunt definite în mod original, în

funcţie de specificul naţional, dar conţinutul economic rămâne, în esenţă, acelaşi
Deşi în literatura de specialitate există mai multe definiţii date impozitelor,

considerăm că „la impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau
averea persoanelor fizice şi juridice obligatoriu, cu titlu definitiv (nerambursabil) şi fără
contraprestaţie directă din partea statului”2.
Din definiţie rezultă că impozitele au caracter obligatoriu, iar prelevarea acestora

se efectuează cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie directă din partea statului.
1
DEX – Dicţionarul explicativ al limbii române, Univers Enciclopedic, Academia Român ă, Institutul de
lingvistică Iorgu Iordan, Bucureşti, 1996, pag. 478.
2
Iulian Văcărel, Gh. D. Bistriceanu şi colectiv, „Finanţe Publice” ed. a IV-a, Editura Didactic ă şi Pedagogic ă
RA, Bucureşti 2004, pag. 358.
7
Caracterul obligatoriu al impozitelor rezultă din faptul că plata acestora către stat
constituie o sarcină impusă persoanelor fizice şi/sau juridice care realizează venit dintr-o
anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care datorează impozit. De
asemenea, impozitele se prelevă cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie directă din
partea statului, plătitorii acestora neputând solicita statului un contraserviciu de valoare egală
sau apropiată.
a) impozitul nu este un scop în sine, ci urmăreşte asigurarea satisfacerii sarcinii

publice, adică participarea tuturor cetăţenilor la cheltuielile publice;
b) scopul iniţial al impozitului îl reprezintă procurarea de resurse pentru autoritatea

publică dar, de regulă, lui i se asociază şi unul aflat dincolo de sfera financiară, anume faptul
că este folosit de stat pentru a-şi asigura intervenţia în viaţa social-economică;
Asociat impozitelor, există şi categoria de taxe. Şi taxele sunt instituite prin lege şi au
un caracter obligatoriu, dar au obiective precizate, colectându-se în scopuri precise. În cadrul
taxelor există şi taxe care sunt obligatorii numai dacă populaţia solicită un serviciu şi
presupun o contraprestaţie, adică sunt condiţionate. Putem exemplifica în acest sens cu unele
taxe administrative de genul celor notariale sau a taxelor de paşaport.
1.2 Noțiuni generale despre administrație publică,

autonomie locală și bugete publice
Potrivit Legii Administrației publice locale nr. 215/2001, autoritațile administrației

publice locale, respectiv consiliile locale și cele județene sunt organizate și funcționează pe
baza principiului autonomiei locale și a eligibilității autoritaților publice , principii care de
altfel îsi regasesc consacrarea în art.119 din Constituție. În acest scop, Constitutia prevede
constituirea bugetelor locale aflate la dispozitia consiliilor locale și județene, bugete a căror
sursă de constituire o reprezinta si impozitele și taxele locale.
În virtutea acestor principii s-au produs mutații profunde în ceea ce priveste locul și
mai ales rolul administrației publice în sistemul statului de drept. Prin dispozițiile
constituționale, dezvoltate prin reglementarile cuprinse în legea organică a administrației
publice, s-a acordat acestor autorități o largă competență și responsabilitate în tot ceea ce
priveste rezolvarea problemelor de interes local.
Legea privind finantele, publice locale stabileste normele privind formarea,
administrarea, utilizarea și controlul resurselor financiare, ale unităților administrativ-
teritoriale și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local.
Potrivit legii, resursele financiare locale sunt constituite din impozite taxe si alte
venituri fiscale,venituri nefiscale,venituri din capital cote si sume defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri, ale bugetului de stat și ale bugetelor
locale, transferuri cu destinație specială.
Autonomia locala permite ca fundamentarea, dimensionarea și repartizarea
cheltuielilor publice locale, pe destinații și ordonatori de credite să se efectueze în
concordanță cu atribuțiile care revin autorităților administrației publice locale și prioritățile
stabilite de acestea, în vederea funcționării lor în interesul comunității respective
Consiliilor locale și județene le revine sarcina de a organiza și executa lucrările
edilitare și de gospoăarie comunală, de a dezvolta rețeaua de învatamânt, sănătate, cultură si
artă, de a crește gradul de urbanizare a orașelor și municipiilor, sarcini care nu pot fi
8
îndeplinite în lipsa unor fonduri bănești care să fie gestionate de aceste autorități publice
locale.
1.3 Reglementări fiscale ale impozitelor și taxelor locale în România
Impozitele și taxele locale în Rmânia sunt reglementate prin Codul fiscal 3, care
stabileşte cadrul legal pentru toate impozitele şi taxele care constituie venituri la bugetul de
stat şi bugetele locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite şi
taxe, precum şi modul de calcul şi de plată al acestora. Codul fiscal cuprinde de asemenea
procedura de modificare a acestor impozite şi taxe. De asemenea, autorizează Ministerul
Finanţelor Publice să elaboreze norme metodologice, instrucţiuni şi ordine în aplicarea
prezentului cod şi a convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
În materie fiscală, dispoziţiile codului fiscal prevalează asupra oricăror prevederi din alte
acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului fiscal.
Impozitele și taxele locale sunt reglementate alături de celelalte impozite și taxe de

Codul fiscal mai exact de art. 2, pct.1 litera h.
Conform art. 9 din Codul fiscal moneda de plată şi de calcul a impozitelor şi taxelor
locale este moneda națională a României iar sumele înscrise în declarații se trec tot în monedă
națională.
Conform art. 248 din Codul fiscal Impozite şi taxe locale prevazute în codul fiscal
sunt:
a) impozitul pe clădiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelieră;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
În prezenta lucrare vor fi prezentate și analizate doar impozitul pe clădiri, teren, taxa
pe mijloacele de transport
3
CODUL FISCAL*) adoptat prin Legea Nr. 571 din 22 decembrie 2003
O.U.G. Nr. 127/08.10.2008 Publicată în M.Of. Nr. 705/16.10.2008
9
1.4 Impozitul şi taxa pe clădiri
Impozitul şi taxa pe clădiri este reglementat de art. 249 din Codul fiscal4, carei
precizează următoarele aspecte:
- Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual
impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit.
- Impozitul pe clădiri, precum şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al
comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. În cazul municipiului
Bucureşti, impozitul şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este
amplasată clădirea.
- Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor
administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după
caz, persoanelor juridice, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care
reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare
sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri.
- În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe
persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile
situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile
individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală
din impozitul pentru clădirea respectivă.
- Prin clădire se înțelege orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul
acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce
pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii,
echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi
acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spaţiul din
interiorul unei clădiri.
La art. 250 sunt prezentate clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul
legii, sunt, după cum urmează:
- clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror
instituţii publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, altele
decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public;
- clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau
arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de
administrare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
- clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase
recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor
care sunt folosite pentru activităţi economice;
- clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat,
confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia
încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
- clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru
activităţi economice;
- clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice şi nuclearo-
electrice, staţiilor şi posturilor de transformare, precum şi staţiilor de conexiuni;
- clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome
"Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepţia încăperilor care sunt folosite
pentru activităţi economice;
4
10
- clădirile funerare din cimitire şi crematorii;
- clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;
- clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- clădirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excepţia încăperilor care
sunt folosite pentru activităţi economice;
- clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din
România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice,
hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea
împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi
staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru
activităţi economice;
- clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru
furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia
încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;
- clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în
lipsă de moştenitori legali sau testamentari;
- clădirile utilizate pentru activităţi social-umanitare de către asociaţii, fundaţii şi culte,
potrivit hotărârii consiliului local.
La art. 251 este prevazut modul de calcul al impozitului pentru persoane fizice:
În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de
impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.
În cazul unei clădiri care are pereţii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii
impozabile a clădirii se identifică în tabelul prevăzut la alin. (3) valoarea impozabilă cea mai mare
corespunzătoare tipului clădirii respective.
Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei
construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare,
exprimată în lei/mp, din tabelul ANEXA1:
Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea
suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale
celor situate la subsol, exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţă şi
suprafeţele scărilor şi teraselor neacoperite.
Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în
care este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate conform alin. (3) cu
coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în tabelul din ANEXA II:
În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8
apartamente, coeficientul de corecţie prevăzut la alin. (5) se reduce cu 0,10.
Valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1) -
(6), se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:
a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referinţă;
b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani
inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.
În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de
metri pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia, determinată în urma aplicării prevederilor alin.
(1) - (7), se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia.
În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare,
modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, anul terminării se
11
actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care au fost terminate aceste ultime
lucrări.
Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul
exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea
suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.
Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce deţin mai multe clădiri se face
după cum urmează:
Persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un
impozit pe clădiri, majorat după cum urmează:
a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de
domiciliu.
Nu intră sub incidenţa alin. (1) persoanele fizice care deţin în proprietate clădiri
dobândite prin succesiune legală.
În cazul deţinerii a două sau mai multe clădiri în afara celei de la adresa de domiciliu,
impozitul majorat se determină în funcţie de ordinea în care proprietăţile au fost dobândite,
aşa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar.
Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) au obligaţia să depună o declaraţie specială la
compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în raza cărora îşi
au domiciliul, precum şi la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora.
Modelul declaraţiei speciale va fi cel prevăzut prin norme metodologice aprobate prin
hotărâre a Guvernului.
Pentru persoanele juridice modul de calcul este prevazut la art 253 astfel
În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.
Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între
0,25% şi 1,50% inclusiv.
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu,
înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare.
În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare,
modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are
obligaţia să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi
declaraţii fiscale, în termen de 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective.
În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării,
valoarea impozabilă se reduce cu 15% .
În cazul unei clădiri care a fost reevaluată, conform reglementărilor contabile,
valoarea impozabilă a clădiri este valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată
ca atare în contabilitatea proprietarului - persoană juridică.
În cazul clădirilor care aparțin instituțiilor de credit ce aplică Standardele
internaționale de raportare financiară și aleg ca metodă de evaluare ulterioară modelul bazat
pe cost, valoarea impozabilă a acestora este valoarea rezultată din raportul de evaluare emis
de un evaluator autorizat, depus la compartimentul de specialitate al administrației publice
locale.
În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabileşte
de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între:
a) 10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori
anului fiscal de referinţă;
b) 30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori
anului fiscal de referinţă .
12
Cota impozitului pe clădiri prevăzută la alin. (6) se aplică la valoarea de inventar a
clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a
efectuat prima reevaluare. Fac excepţie clădirile care au fost amortizate potrivit legii, în cazul
cărora cota impozitului pe clădiri este cea prevăzută la alin. (2).
În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga
durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar;
b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea din
contract a clădirii, aşa cum este ea înregistrată în contabilitatea locatorului sau a locatarului,
conform prevederilor legale în vigoare;
c) în cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la
scadenţă, impozitul pe clădiri este datorat de locator.
Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică aflată
în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe
calea amortizării.
Cota de impozit pentru clădirile cu destinaţie turistică ce nu funcţionează în cursul
unui an calendaristic este de minimum 5% din valoarea de inventar a clădirii, stabilită prin
hotărâre a consiliului local.
Sunt exceptate de la prevederile alin. (9) structurile care au autorizaţie de construire în
perioada de valabilitate, dacă au început lucrările în termen de cel mult 3 luni de la data
emiterii autorizaţiei de construire.
La art.. 254 este prevăzut modul în care se dobândeste, înstrăinează şi modifică o
clădirire
În cazul unei clădiri care a fost dobândită sau construită de o persoană în cursul anului,
impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu începere de la data de întâi a
lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită.
În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în cursul
anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere de
la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost înstrăinată, demolată sau distrusă.
În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe clădiri se recalculează pentru a
reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.
În cazul extinderii, îmbunătăţirii, distrugerii parţiale sau al altor modificări aduse unei
clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâi a lunii
următoare celei în care a fost finalizată modificarea.
Orice persoană care dobândeşte, construieşte sau înstrăinează o clădire are obligaţia de
a depune o declaraţie fiscală la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei
publice locale în a cărei rază de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data
dobândirii, înstrăinării sau construirii.
Orice persoană care extinde, îmbunătăţeşte, demolează, distruge sau modifică în alt
mod o clădire existentă are obligaţia să depună o declaraţie în acest sens la compartimentul de
specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile de la data la care
s-au produs aceste modificări.
Declararea clădirilor pentru stabilirea impozitului aferent nu este condiţionată de
înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
Atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice, pentru clădirile
construite potrivit Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează:
a) pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în
autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15
zile de la data terminării efective a lucrărilor;
13
b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire,
data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul
prevăzut de lege;
c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul
prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii
autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa
construită desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speţă pereţi şi
acoperiş. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în
autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită
desfăşurată în raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri.
Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidenţele
autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care
deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de
construire.
Plata impozitului se face în conformitate cu art.255
Impozitul/taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31
martie şi 30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către
contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la
10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această
atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane
fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de
plată. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza
aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe clădiri
cumulat.
1.5 Impozitul şi taxa pe teren
Impozitul pe teren este reglementat de art. 249 din Codul fiscal5 și precizează

următoarele aspecte:
Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta
un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel.
Impozitul pe teren, precum şi taxa pe teren prevăzută la se datorează către bugetul
local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasat terenul. În cazul
municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe teren se datorează către bugetul local al sectorului
în care este amplasat terenul.
Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-
teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, se stabileşte taxa pe
teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de
administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe teren.
În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare
proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care
nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun
datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.
În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga
durată a acestuia, impozitul pe teren se datorează de locatar.
5
14
În cazul în care contractul de leasing încetează, altfel decât prin ajungerea la scadenţă,
impozitul pe teren este datorat de locator.
La art. 257 sunt prevazute persoanele și cazurile în care nu se datorează impozit și taxă
pe teren
a) terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o
clădire;
b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia,
cu personalitate juridică;
c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;
d) orice teren al unei instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar, autorizată
provizoriu sau acreditată;
e) orice teren al unei unităţi sanitare de interes naţional care nu a trecut în patrimoniul
autorităţilor locale;
f) orice teren deţinut, administrat sau folosit de către o instituţie publică, cu excepţia
suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;
g) orice teren proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a altor
instituţii publice, aferent unei clădiri al cărui titular este oricare din aceste categorii de
proprietari, exceptând suprafeţele acestuia folosite pentru activităţi economice;
h) orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioada
cât durează ameliorarea acestuia;
i) terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru
agricultură sau silvicultură, orice terenuri ocupate de iazuri, bălţi, lacuri de acumulare sau căi
navigabile, cele folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea
apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite
ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din
subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează
folosirea suprafeţei solului;
j) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigaţie, terenurile
aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare
aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, pe baza
avizului privind categoria de folosinţă a terenului, emis de oficiul judeţean de cadastru şi
publicitate imobiliară;
k) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri
principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din
România - S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile din jurul pistelor
reprezentând zone de siguranţă;
l) terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;
m) terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în
lipsă de moştenitori legali sau testamentari;
n) terenurile aferente clădirilor prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 6 şi 7, cu excepţia
celor folosite pentru activităţi economice;
o) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 pe durata
pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea de interes public;
p) terenul aferent clădirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină
afectaţiunea de interes public;
r) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 83/1999 pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină afectaţiunea
de interes public.
15
Modul de calcul este prevăzut la art. 258din Codul fiscal6
Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren,
rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului,
conform încadrării făcute de consiliul local.
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria
de folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei
terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în tabel ANEXA III;
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă
categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin
înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la
alin. (4), iar acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la
alin. (5).
Pentru stabilirea impozitului pe teren, potrivit alin. (3), se folosesc sumele din tabelul
(ANEXA IV)
Suma stabilită conform alin. (4) se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie
corespunzător prevăzut în următorul tabel ANEXA V:
Ca excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul contribuabililor persoane juridice,
pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de
folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se calculează conform
prevederilor alin. (3) - (5) numai dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
a) au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură;
b) au înregistrate în evidenţa contabilă venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului
de activitate prevăzut la lit. a).
În caz contrar, impozitul pe terenul situat în intravilanul unităţii administrativ-
teritoriale, datorat de contribuabilii persoane juridice, se calculează conform alin. (2).
În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin
înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în
următorul tabel,(ANEXA VI) înmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut
la art. 251 alin. (5)
La art. 259 din Codul fiscal7este prevăzut modul cum se procedează în situația în care
se dobândeste, înstrăinează sau apar alte modificări de încadrare sau categorie a terenurilor.
Pentru un teren dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe teren se
datorează de la data de întâi a lunii următoare celei în care terenul a fost dobândit.
Pentru orice operaţiune juridică efectuată de o persoană în cursul unui an, care are ca
efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana încetează a mai datora
impozitul pe teren începând cu prima zi a lunii următoare celei în care a fost efectuat
transferul dreptului de proprietate asupra terenului.
În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe teren se recalculează pentru a
reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.
Dacă încadrarea terenului în funcţie de poziţie şi categorie de folosinţă se modifică în
cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care modifică impozitul datorat pe
teren, impozitul datorat se modifică începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a
intervenit modificarea.
6
7
16
Dacă în cursul anului se modifică rangul unei localităţi, impozitul pe teren se modifică
pentru întregul teren situat în intravilan corespunzător noii încadrări a localităţii, începând
cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit această modificare.
Orice persoană care dobândeşte teren are obligaţia de a depune o declaraţie privind
achiziţia terenului la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale
în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data achiziţiei.
Orice persoană care modifică folosinţa terenului are obligaţia de a depune o declaraţie
privind modificarea folosinţei acestuia la compartimentul de specialitate al autorităţii
administraţiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data
modificării folosinţei.
Modul de plată si termenele sunt aceleași ca și în cazul impozitului pe clădiri
1.6 Taxa asupra mijloacelor de transport
Taxa asupra mijloacelor de transport este reglementată de art. 261 din Codul fiscal8l și
precizează următoarele aspecte:
Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie
înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport,
cu excepția cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel.
Taxa asupra mijloacelor de transport, se plăteşte la bugetul local al unităţii
administrativ-teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după
caz.
În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar,
pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.
În cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă,
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator.
Până la prima înmatriculare/înregistrare în România, în înțelesul prezentului titlu,
mijlocul de transport este considerat marfă. După prima înmatriculare/înregistrare, mijlocul de
transport, în înțelesul prezentului titlu, nu mai poate fi considerat marfă și pentru acesta se
datorează impozit pe mijloacele de transport.
La art. 257din Codul fiscal9 sunt prevazute persoanele și cazurile în care nu se
datorează taxă pe mijloacele de transport după cum urmează:
a) autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu
handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor
fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;
c) mijloacele de transport ale instituţiilor publice;
d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de
transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în
afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public;
e) vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de
transport,după cum urmează:
8
9
17
În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport
se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei rupe de
200 cmc sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul (ANEXA VII)
În cazul unui ataş, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru
motocicletele, motoretele şi scuterele respective.
În cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală autorizată egală sau mai
mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare
prevăzută în tabelul (ANEXA VIII):
În cazul unei combinații de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de
transport de marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul
pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul ANEXA
IX:
În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o
combinaţie de autovehicule prevăzută la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport este
egală cu suma corespunzătoare din tabelul (ANEXA X)
În cazul mijloacelor de transport pe apă, impozitul pe mijlocul de transport este egal
cu suma corespunzătoare din tabelul următor (ANEXA XI):
În înţelesul prezentului articol, capacitatea cilindrică sau masa totală maximă
autorizată a unui mijloc de transport se stabileşte prin cartea de identitate a mijlocului de
transport, prin factura de achiziţie sau un alt document similar.
La art. 259 din Codul fiscal10 este prevăzut modul cum se procedează în situația în care
se dobândeste, înstrăinează sau apar alte modificări de încadrare sau categorie a terenurilor.
În cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoană în cursul unui an, taxa asupra
mijlocului de transport se datorează de persoană de la data de întâi a lunii următoare celei în
care mijlocul de transport a fost dobândit.
În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an
sau este radiat din evidenţa fiscală a compartimentului de specialitate al autorităţii de
administraţie publică locală, taxa asupra mijlocului de transport încetează să se mai datoreze
de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport
a fost înstrăinat sau radiat din evidenţa fiscală.
În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), taxa asupra mijloacelor de transport se
recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane.
Orice persoană care dobândeşte/înstrăinează un mijloc de transport sau îşi schimbă
domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală cu privire la
mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice
locale pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de
zile inclusiv de la modificarea survenită.
Modul de plată si termenele sunt aceleași ca și în cazul impozitului pe clădiri și teren
Deţinătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea temporară
a mijloacelor de transport în România, în condiţiile legii, au obligaţia să achite integral, la
data solicitării, impozitul datorat pentru perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare
celei în care se înmatriculează şi până la sfârşitul anului fiscal respectiv.
În situaţia în care înmatricularea priveşte o perioadă care depăşeşte data de 31
decembrie a anului fiscal în care s-a solicitat înmatricularea, deţinătorii prevăzuţi la alin. 1) au
obligaţia să achite integral impozitul pe mijlocul de transport, până la data de 31 ianuarie a
fiecărui an, astfel:
a) în cazul în care înmatricularea priveşte un an fiscal, impozitul anual;
10
18
b) în cazul în care înmatricularea priveşte o perioadă care se sfârşeşte înainte de data
de 1 decembrie a aceluiaşi an, impozitul aferent perioadei cuprinse între data de 1 ianuarie
şi data de întâi a lunii următoare celei în care expiră înmatricularea.
Cap II Exemple de calcul ale impozitelor și taxelor locale
2.1 Impozitul pe clădiri pentru persoane fizice
Exemplul. 1.
O clădire cu pereți exteriori din cărămidă arsă, cu instalațiide apă, canalizare, electrice
și încălzire are:
-un parter cu o suprafață construită desfașurată de 120 m²și
-o pivniță nelocuită cu o suprafață construită desfașurată de 10 m².
Să se determine impozitul pe clădire.
Valoare impozabilă unitară a clădirii este de 806 lei/ m2. Pentru subsolurile nelocuite,
valoarea impozabilă unitară este de 50% din cea a clădirii din care face parte.
• Valoarea impozabilă parter = 806 lei/m² x 120 m²= 96.720 lei ;
• Valoarea impozabilă pivniță = 806 lei/m² x 10m² x 0,5 = 4030 lei ;
• Valoarea impozabilă totală= 96.720 lei + 4030 lei = 100.750 lei.
Impozitul calculat este de 100.750 x 0,1% =100,75 lei
Exemplul 2.
O clădire cu pereți exteriori din piatră naturală cu instalații de apă, canalizare, electrice
și încălzire, are:
-un parter cu o suprafață construită desfășurată de 120 m² ;
-o mansardă locuibilă cu o suprafață construită desfașurată de 20 m² și
-o pivniță nelocuită cu o suprafață construită desfășurată de 10 m².
Să se determine impozitul pe clădire.
Valoare impozabilă unitară este de 219 lei/ m². Pentru mansarde locuibile, valoarea
impozabilă unitară este de 75% din cea a clădirii din care face parte.
•Valoarea impozabilă parter = 219 lei/ m² x 120 m²= 26.280 lei ;
•Valoarea impozabilă mansardă = 219 lei/ m² x 20 m² x 0,75 = 3.285 lei ;
19
•Valoare impozabilă pivniță = 219 lei/ m² x 10 m²= 219 lei/ m² x 10 m² x 0,5 = 1.095 lei ;
•Valoare impozabilă totală = 26.280 lei + 3.285 lei + 1.095 lei = 30.660 lei.
Exemplul 3.
Un apartament aflat într-un bloc cu 5 etaje și 20 de apartamente este situat în zona A a
unei localități de rang I.
Să se determine coeficientul de corecție.
Coeficienții de corecție:
Zona în cadrul localității Rangul localității

0 I II III IV V
A 2,60 2,50 2,40 2,30 1,10 1,05
Extras din Codul fiscal art.251 alin. (5)
În conformitate cu art. 251 alin. (6) din Codul fiscal, „ în cazul unui apartament
amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, coeficientul de corecție
prevăzut la alin. (5) se reduce cu 0,10.”
Ca urmare, în cazul exemplului de față, coeficientul de corecție folosit va fi: 2,50–0,1=
2,40
Exemplul 4:
O clădire cu pereți exteriori din cărămidă arsă cu instalații de apă, canalizare, electrice
și încălzire are o suprafață construită desfășurată de 100 m². Clădirea a fost construită în anul
1972 și nu a mai fost modernizată ulterior.
Să se determine valoarea impozabilă a clădirii.
În conformitate cu art. 251 alin. (7) din Codul fiscal „valoarea impozabilă a clădirii,
determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(6), se reduce în funcție de anul
construcției, după cum urmează:
a) Cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referință;
b) Cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani și 50 de ani
inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință.
Clădirea din exemplul de față a fost construită în anul 1972, adică are o
vechime cuprinsă între 30 de ani și 50 de ani inclusiv, la data de 01.01.2013 și nu a
mai fost modernizată.
Valoarea impozabilă a clădirii este = 806 lei/ m² x 100 m² - 806 lei/m²x 100 m² x 10%
= 72.540 lei
Exemplul 5:
20
O clădire cu pereți exteriori din cărămidă arsă cu instalații de apă, canalizare,
electrice și încălzire are o suprafață construită desfășurată de 200 m². Clădirea este
utilizată ca locuință.
Să se determine valoarea impozabilă.
În conformitate cu art. 251, alin (8) din Codul fiscal „în cazul clădirii utilizate ca
locuință, a cărei suprafață construită depășește 150 de metrii pătrați, valoarea
impozabilă a acesteia, determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(7), se
majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 de metrii pătrați.”.
Valoarea impozabilă a clădirii este = 806 lei/m² x 150 m² + 806 lei/m² x 50 m² x
1,05 = 163.215 lei.
Exemplul 6:
O persoană fizică deține în proprietate la începutul anului 2013 un apartament
reprezentând locuința de domiciliu cu o suprafață utilă de 75 m², situat într-un bloc de
locuință construit în anul 1975.
Clădirea are pereți exteriori din cărămidă arsă cu instalații de apă, canalizare,
electrice și încălzire. Blocul are 20 de apartamente și 4 etaje aflat în zona B a unei
localități de rang I.
Să se determine impozitul pe clădire datorat de persoana fizică.
a) Determinarea valorii impozabile:
Valoarea impozabilă = 75 m² x 1,2 x 806 lei/m² = 72.540 lei.
În conformitate cu art. 251, alin. (9) din Codul fiscal „ dacă dimensiunile
exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci
suprafața construită desfășurată a clădirii se determină prin înmulțirea suprafeței
utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.”
b) Se majoarează valoarea impozabilă cu coeficientul de corecție.
Valoarea impozabilă = 72.540 lei x (2,40-0,1) = 166.842 lei.
c) Corectarea valorii impozabile cu vechimea imobilului
Valoarea impozabilă = 166.842 lei x 90% = 150.158 lei.
d) Determinarea impozitului anual
Impozit pe clădire = 150.158 lei x 0,1% = 150 lei
Exemplul 7:
O persoană fizică deține o clădire cu pereți exteriori din cărămidă, are o
suprafață construită desfășurată de 100 m² și este situată în zona A a unei localități
de rang III.
Să se determine:
a) Valoarea impozabilă;
b) Impozitul de plată datorat;
c) Prezentați modalitatea de plată a impozitului.
a) Valoarea impozabilă =806 lei/m² x 100 m² x 2,30 = 185.380 lei.
b) Impozitul de plată datorat = 185.380 lei x 0,1% = 185 lei.
c) Conform prevederilor Codului fiscal, impozitul pe clădiri se achită în două rate egale,
astfel:
Rata I, până la data de 31 martie în cuantum de 92,50 lei;
Rata II, până la data de 30 septembrie inclusiv în cuantum de 92,50 lei.
21
2.2 Impozitul pe clădiri pentru persoane juridice
Exemplul 1:
O entitate deține un imobil cu valoare de inventar la 31.12.2012 în sumă de 150.000 lei.
Cladirea nu a fost reevaluată în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referință.
Prin hotărârea Consiliului local al localității în care este situat imobilul, s-a stabilit o
cotă de impozit pe clădirile deținute de persoanele juridice de 1% și respectiv de 30% pentru
clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referință.
Să se determine impozitul pe clădire datorat.
Impozitul pe clădire datorat = 150.000 lei x 30% = 45.000 lei
Exemplul 2:
O entitate deține o clădire înregistrată la costul de 150.000 lei, iar amortizarea cumulată
este de 50.000 lei. Se decide reevaluarea imobilizării, valoarea justă stabilită de către un
evaluator independent este de 160.000 lei
Cota impozitului pe clădire este de 1,5%
Să se determine impozitul pe clădire:
Vom determina impozitul pe clădire în două situații:
Cazul A) surplusul din reevaluare se înregistrează prin metoda valorii nete
Cazul B) surplusul din reevaluare se înregistreazăprin metoda actualizării valorii brute.
Cazul A) Metoda valorii nete
-lei-
Indicatori Situația înaintea Situația după reevaluare

reevaluării
Valoarea contabilă brută 150.000 160.000
Amortizarea cumulată 50.000 0
Valoarea netă contabilă 100.000 160.000
2812 = 212 50.000

„Amortizarea construcțiilor” „Construcții”
212 = 105 60.000
„Construcții” „Rezerve din reevaluare”
Impozitul pe clădire = 160.000 lei x 1,5%= 2.400 lei
Cazul B) Metoda actualizării valorii brute
Indicatori Situația înaintea Situația după reevaluare

reevaluării
22
Valoarea contabilă brută 150.000 150.000 x 1,6= 240.000
Amortizarea cumulată 50.000 50.000 x 1,6= 80.000
Valoarea netă contabilă 100.000 160.000
Indicele de actualizare = Valoarea justă / Valoarea netă contabilă = 160.000 lei /

100.000 lei =1.6
212 = 105 80.000
”Contrucții” ”Rezerve din evaluare ’
105 = 2812 30.000
”Rezerve din evaluare”= ”Amortizarea construcțiilor”
Impozitul pe clădire = 240.000 lei 1,5% = 3.600 lei
Constatăm că prin aplicarea metodei actualizării valorii brute entitatea va plăti în plus
la bugetul local suma de 3600 lei – 2400 lei = 1200 lei
2.4. Impozitul și taxa pe teren
Exemplu 1:
O persoană fizică deține un teren de 1000 m2 pe care este construită o cotă a cărei
amprentă la sol este de 100 mp. Terenul este amplasat în intravilan, in zona A a unei localități
de rang II și înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții.
Să se determine impozitul pe teren în conformitate cu art.257, lit a) din Codul fiscal,
impozitul pe teren nu se datoreaza pentru „terenul aferent unei clădiri, pentru suprafața de
teren care este acoperită de o clădire”.
Impozitul pe teren = ( ( 1000- 100) / 10.000) ha X 6508lei/ha = 587,72 lei
Exemplul 2:
O persoană fizică deține un teren de 800 mp amplasat în extravilanul unei localitați de
rang I, în zona A, și înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință ....
Să se determin impozitul pe teren.
Impozitul unitar este de 24 lei/ha iar coeficientul de corecție este 5,00.
Impozitul pe teren = ( 800 / 10.000)ha x 24lei/ha x 5 = 9 lei
2.3 Taxa asupra mijloacelor de transport
23
Exemplul 1:
O persoană fizică deține un autoturism cu capacitate cilindrică de 2000cmc.
Să se determine taxa asupra mijlocului de transport.
Taxa unitară pentru autoturisme cu capacitatea cilindrică intre 1601 cmc si 2000 cmc
inclusiv este de 18 lei/200 cmc sau fracțiune din aceasta.
Se determină numărul de fracțiuni a 200cmc. Capacitatea cilindrică a mijlocului de
transport se împarte la 200 cmc, după care se determină prin înmulțirea numărului de frațiuni
cu taxa unitară.
Taxa asupa mijlocului de transport = 2000cmc/200 cmc X 18lei = 180lei
Exemplul 2
O persoană fizică deține un microbuz cu capacitate cilindrică de 2500 cmc.
Să se determine taxa asupra mijlocului de transport.
Taxa unitară pentru microbuz este de 24 lei / 200cmc sau fracțiune din aceasta
Taxa asupra mijlocului de transport = 2500cmc/200cmc x 24 lei =312lei.
.
Cap III
Studiu de caz privind stabilirea impozitelor și taxelor locale

în comuna Vinga
Situată în partea sudică a județului Arad , la hotar cu judeţul Timiş, pe DN 69,

localitatea Vinga, reşedinţa comunei cu acelaşi nume, se află la o distanţă de 33 km de
municipiul Timişoara şi 25 km de municipiul Arad, oraşul cel mai apropiat.
Comuna Vinga este atestată documentar în anul 1212 cu o populație de 6388 locuitori
se întinde pe o suprafaţă de 12801 ha, din care 11695 ha reprezintă terenul agricol. În
componenţa acestui teritoriu administrativ se regăsesc localităţile: Vinga, Mailat şi Mănăştur.
Autoritatea deliberativă a administrației publice locale în speță Consiliul Local al
comunei Vinga, la propunerea autorității executive-primarul, poate majora și indexa
impozitele și taxele locale, în funcție de următoarele criterii: economice, sociale, geografice,
precum și de necesitățile bugetare locale, cu excepția taxelor prevăzute la art. 295 Codul
fiscal11 alin. (11) lit. c) și d).
11
24
Conform art. 292 Codul fiscal12 indexarea impozitelor şi taxelor locale se face în cazul
oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este
stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează o dată la 3 ani,
ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare.
Sumele indexate se iniţiază în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul

Administraţiei şi Internelor şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, emisă până la data de 30
aprilie, inclusiv, a fiecărui an. Astfel pentru anul 2013 Finanţelor Publice şi Ministerul
Administraţiei şi Internelor au emis O.G. 1309/2012 care conferă cadrul legal administrațiilor
locale în cazul de față Consiliului Local comumei Vinga de a adopta o Hotărâre de Consiliul
în care să se stabiliască împozitele și taxele locale.
Demararea procedurii de adoptare a acestei hotărâri de consiliul pornește de la

referatul pe care îl face responsabilul compartimentului de venituri și expunerea de motive a
primarului care sunt trimise consilierilor si afișate în locuri publice pentru dezbatere publică.
Acestea sunt dezbătute și în comisia economică care își va da avizul favorabil sau nefavorabil
cu aceste propuneri Referat și expunerea de motiveeste prezentat mai jos:
REFERAT
privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2013in Comuna Vinga
- in atentia comisiei economice si a primarului Comunei Vinga
In conformitate cu prevederile art. 287 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare "Autoritatea deliberativa a administratiei publice locale, la propunerea autoritatii executive, poate
stabili cote aditionale la impozitele si taxele locale prevazute in prezentul titlu, in functie de urmatoarele criterii:
economice, sociale, geografice, precum si de necesitatile bugetare locale, cu exceptia taxelor prevazute la art. 295 alin.
(11) lit. c) si d). Cotele aditionale stabilite conform alin. (1) nu pot fi mai mari de 20% fata de nivelurile aprobate prin
hotarare a Guvernului potrivit art. 292.”
Nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si
amenzile aplicabile incepand cu anul fiscal 2013 sunt prevazute in anexa nr. 1 la Hotararea de Guvern nr. 1309 din 27
decembrie 2012.
In baza prevederilor Legii nr. 571/2003 consiliul local are competenta sa stabilească cote aditionale la
impozitele si taxele locale, când acestea se determina pe baza de cota procentuala, prin lege fiind stabilite limitele
minime si maxime, stabilirea cuantumului impozitelor si taxelor locale prevăzute in suma fixa, stabilirea altor taxe locale
ţinând cont de prevederile cap. X Titlul IX din Codul Fiscal, stabilirea nivelului bonificaţiei de pana la 10% conform
prevederilor art. 255 alin. 2, art. 260 alin. 2, si art. 265 alin. 2 din Codul fiscal, majorarea impozitelor si taxelor locale
conform art. 287 cu pana la 20 % din Codul fiscal, procedura de acordare a facilitaţilor fiscale categoriilor de persoane
fizice si juridice prevăzute la art. 286 din Codul fiscal aşa cum a fost completat si modificat de Legea nr. 343/2006.
In conformitate cu prevederile art. 282 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, modificată,
domeniile în care consiliile locale pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum si cuantumul
acestora se stabilesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. Potrivit art. 30
din Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale, pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create în interesul
persoanelor fizice si juridice, consiliile locale aproba taxe speciale, al căror cuantum se stabileşte anual.
12
25
Având in vedere cele prezentate mai sus,
PROPUNEM:
Art1. Stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2013, după cum urmează :
a) nivelurile in sume fixe cum sunt prevăzute in anexa nr. l care cuprinde impozitele si taxele
locale pentru anul 2013, conform H.G. nr. 1309 din 27 decembrie 2012;
b) taxa pe cladiri pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a Comunei Vinga
concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, care reprezinta sarcina fiscala a
concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, persoanelor
juridice, altele decat cele de drept public sa fie stabilit la nivelul impozitului pe cladiri stabilit pentru anul
2013, conform cu prevederile art. 249 alin (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
c) taxa pe teren pentru terenurile proprietate publica sau privata a statului ori a Comunei Vinga
concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, care reprezinta sarcina fiscala a
concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, persoanelor
juridice sa fie stabilit la nivelul impozitului pe teren stabilit pentru anul 2013, conform cu prevederile art.
256 alin (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
2. Pentru plata cu anticipaţie, până la data de 31 martie 2013, a impozitului pe clădiri,

terenuri sau a impozitului asupra mijloacelor de transport, datorate pe întregul an 2013 de către
contribuabilii persoane fizice si juridice, se acorda o bonificaţie de 5%.
3. Valoarea impozitelor si taxelor locale care se determina in urma inmultirii unor sume fixe cu suprafete in
mp, coeficienti de corectie, fractiuni dintr-un intreg sau cote parti va fi rotunjita in conformitate cu prevederile Legii nr.
348/2004 privind denominarea monedei nationale, modificata.
4. Se aprobă anularea creanţelor fiscale restante aflate în sold la 31.12.2012, mai mici decât 40 lei, pentru
poziţiile de rol care au restanţe şi sunt mai vechi de 01.01.2012. Plafonul se aplică totalului creanţelor fiscale
datorate şi neachitate de debitori
Anexa nr. 1 privind stabilirea nivelului impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2013 în Comuna Vinga
1. Delimitarea zonelor in comuna Vinga, astfel:
- in localitatea Vinga:
Zona A: 26-33; 85-86, 112, 470 – Biserica catolica – școala;
Zona B: Toate cladirile de pe raza soselei asfaltate;
Zona C: Tot ce nu este cuprins in zonele A, B si D;
Zona D: 1383-1412; 1007-1025, 1231-1263, 1181-1230.
- in localitatea Mailat:
Zona A: Biserica, fosta Primarie, scoala, casa din colt (Sipos);
Zona B: Pana la biserica tot ce este de-a lungul soselei asfaltate;
Zona C: De la biserica pana la capat (Sinpetru German), cimitir de la scoala pana la nr. 601;
Zona D: Tot ceea ce nu este cuprins in zonele A, B si C;
26
- in localitatea Manastur:
Zona A: Parohia, gradinita, bar, dispensar, fost C.A.P.;
Zona B: Zona de la scoala – castel – de-a lungul soselei asfaltate;
Zona C: de la dispensar pe strada camin pana la primul colt;
Zona D: tot ceea ce nu este cuprins in zonele A, B si C.
2. cota de impozitare care se aplica valori de inventar a clădirii in cazul persoanelor juridice conform
art. 253 alin (2) - 1,5%;
3. cota de impozitare care se aplica la valoarea de inventar a unei clădiri in cazul persoanelor juridice
care nu a fost reevaluata în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţa conform art. 253 alin (6) - 20%, iar
în cazul unei clădiri care nu a fost reevaluata în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinta - 30%;
4. cota impozitului pe clădiri, in cazul persoanelor juridice pentru clădirile a căror valoare a fost
recuperată integral pe calea amortizării conform art. 253 alin (4) - 1,5%;
5. Valoarea impozitelor si taxelor locale care se determina in urma inmultirii unor sume fixe cu
suprafete in mp, coeficienti de corectie, fractiuni dintr-un intreg sau cote parti va fi rotunjita in conformitate cu
prevederile Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, modificata.
6. Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice.
Nivelul prevazut de Cota de Nivelul pentru anul 2013

Art. 251 alin (3) majorare
cu instalatiiHG
de956/2009
fara instalatii de cu instalatii de fara instalatii
Tipul cladirii apa, canal, apa, canal, x apa, canal, de apa, canal,
electr,incalzile electr,incalzile electr,incalzile electr,incalzile
Cladiri cu cadre din beton armat sau cu 806 478 18 951 564
pereti exteriori din caramida arsa
Cladiri cu pereti exteriori din lemn, din 219 137 18 258 162
piatra naturala,caramida nearsa,
valatuci
Cladire-anexa cu cadre din beton
137 123 18 162 145
armat sau cu pereti exteriori din
caramida arsa
Cladire-anexa cu pereti exteriori din
lemn,din piatra naturala, caramida 82 54 18 97 64
nearsa,valatuci
7. Impozitul pe terenuri cu constructii amplasate in intravilan
Nivelul prevazut de HG 956/2009 Nivelul pentru anul 2013

Art. 258 alin (2)Loc. Vinga Cota de majorare (%)
Valoare impozabila lei/ha Valoare impozabila lei/ha
Zona A 766 18 904

Zona B 613 18 723
Zona C 460 18 543
Zona D 300 18 354
Art. 258 alin (2) Loc. Mailat, Manastur Nivelul prevazut deHG 956/2009 Cota de Nivelul pentru anul 2013
27
majorare
Valoare impozabila lei/ha Valoare impozabila lei/ha
(%)
Zona A 613 18 723

Zona B 460 18 543
Zona C 306 18 361
Zona D 153 18 181
8. Impozitul pe terenuri amplasate in intravilan altele decat cele cu constructii
Nivelul prevazut de Nivelul pentru anul 2013

Art. 258 alin (4) Cota de
HG 956/2009 majorar Valoare impozabila
e (%) lei/ha pe zone
Valoare impozabila lei/ha pe zone
Tip teren A B C D X A B C D
Arabil 24 18 16 13 18 28 21 19 15
Pasune 18 16 13 11 18 21 19 15 13
Fanete 18 16 13 11 18 21 19 15 13
Vie 40 30 24 16 18 47 35 28 19
Livada 46 40 30 24 18 54 47 35 28
Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera 24 18 16 13 18 28 21 19 15
Teren cu apa 13 11 7 X 18 15 13 8 X
Drumuri si cai ferate X X X X X X X X X
Teren neproductiv X X X X X X X X X
9. Impozitul pe terenuri amplasate in extravilan
Nivelul prevazut de HG Nivelul pentru anul

Art. 258 alin (6) 956/2009 x coeficientul Cota 2013
de
de corectie (1,10) majorare (%)
Tip teren, Vinga Valoare impozabila
Valoare impozabila lei/ha lei/ha
Teren cu constructii 29,70 18 35

Arabil 47,30 18 56
Pasune 26,40 18 31
Fanete 26,40 18 31
Vie 52,80 18 62
Livada 52,80 18 62
Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera 15,40 18 18
Teren cu apa 5,50 18 6
Teren cu amenajari piscicole 31,90 18 38
Teren neproductiv X X X
Nivelul prevazut de HG Nivelul pentru anul

Art. 258 alin (6) 956/2009 x coeficientul Cota 2013
de
de corectie (1,05) majorare (%)
Tip teren, Mailat, Manastur Valoare impozabila
Valoare impozabila lei/ha lei/ha
28
Teren cu constructii 28,35 18 33
Arabil 45,15 18 53
Pasune 25,20 18 30
Fanete 25,20 18 30
Vie 50,04 18 59
Livada 50,04 18 59
Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera 14,70 18 17
Teren cu apa 5,25 18 6
Teren cu amenajari piscicole 30,45 18 36
Teren neproductiv X X X
4. Taxa pentru mijloacele de transport – autovehicole
Nivelul prevazut de HG
Nivelul pentru anul 2013
956/2009
Cota de Suma in lei pt fiecare
Art. 263 alin (2) Tipuri de autovehicule Suma in lei pt fiecare majorare (%)
200 cmc sau fractiune
200 cmc sau fractiune
din aceasta
din aceasta
I. Vehicule inmatriculate
Motorete, scutere, motociclete si autoturisme cu
8 18 9
capacitate de pana la 1600 cmc inclusiv
Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 18 18 21

cmc si 2000 cmc inclusiv
Autoturisme cu capacitatea cilindrica de peste 145 18 171
3001 cm
Autobuze,autocare,microbuze 24 18 28
Alte autovehicule cu masa totala maxima 30 18 35
autorizata de pana la 12 tone inclusiv
Tractoare inmatriculate 18 18 21
II. Vehicule inregistrate (Vehicule lente)

Vehicule inregistrate cu capacitate cilindrica < 2-4 X 4
4.800 cm3
Vehicule inregistrate cu capacitate cilindrica > 4-6 X 6
4.800 cm3
Vehicule fara capacitate cilindrica evidentiata 50-150 X 50
15. Taxa pentru mijloacele de transport – remoci, semiremorci sau rulote
Art. 263 alin (6) Nivelul pentru

Nivelul prevazut de Cota de majorare anul 2013
HG 956/2009 (%)
Masa totala maxima autorizata
Pana la 1 tona 8 18 9
Peste 1 tona ,dar nu mai mult de 3 tone 29 18 34
29
Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone 45 18 53
Peste 5 tone 55 18 65
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ SECRETAR,
Dellin Petru CONSTANTIN EMILIA
Comisia economică întrunită înainte de sedința în care va fi dezbătut proectul de

hotărâre a analizeat referatul întocmit de biroul de specialitate, proectul de hotărâre propus de
primar și a dat avizul favorabil .
În cazul în care avizul nu este favorabil comisia va trimite o notificare primarului cu
punctele care un au primit avizul. În urma notificării primarul va reface proectul de hotărâre.
În cazul avizului favorabil referatul împreună cu proectul de hotărâre și expunerea de motive
este prezentată de către responsabilul biroului de venituri, respectiv primar în sedința de
consiliul local unde pe urmă este dezbătută și analizată de către aceștia.
PROIECT DE HOTĂRÂRE
privind stabilirea nivelului impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2013 în Comuna Vinga
Având în vedere:
- expunerea de motive a Primarului comunei Vinga;
- prevederile Legea nr. 273/2006, privind finanţele publice locale;
- prevederile Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
- prevederile Hotărârii Guvernului nr.44/2004, privind normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare
- prevederile Ordonanţei Guvernului nr.92/2003, privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările
ulterioare;
- prevederile Hotărârii Guvernului nr.1050/2004, primind Normele de aplicare a Codului Fiscal;
- referatul compartimentului de specialitate nr.6467/ 26.11.2012;
- prevederile art. 56 din Constituţia României, republicată;
În temeiul prevederilor art. 36, alin.(2), lit. b), şi ali,n.(4), lit. c) şi art. 45, alin.(1) şi (2), din Legea
nr.215/2001, republicată, privind administraţia publică locală,
Hotărăşte,
Art. 1. Se aprobă nivelul impozitelor şi taxelor locale în Comuna Vinga, pentru anul 2013, conform Anexei nr.1,
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Primarul Comunei Vinga, prin aparatul de specialitate, respectiv Compartimentul Contabilitate, vor aduce la
îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.
Art.3. Prezenta hotărâre se comunică cu:
30
- Compartimentul Contabilitate;
- Instituţia Prefectului – Judeţul Arad.
INIŢIATOR:
PRIMAR NEGREI IOAN
Împreună cu proectul de hotărâre privind stabilirea nivelului impozitelor şi taxelor local primarul
prezintă și un document denumit ” Expunere de motive” care reprezintă o prezentare a motivelor
primarului care au stat la baza propunerilor făcute în proectul de hotărâre; argumentele de natură
economică, socială și politică care au inluențat deciziile primarului
Expunere de motive
În temeiul prevederilor art. 45, alin. 6, din Legea nr. 215/ 2001, republicată şi actualizată, privind
administraţia publică locală, îmi exprim initiativa de promovare a unui proiect de hotărâre cu urmatorul obiect:
privind stabilirea nivelului impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2013 în Comuna Vinga , în suţinerea căruia
formulez prezenta,
Consiliul Local adoptă hotărâri privind stabilirea de impozite şi taxe locale în limitele şi în condiţiile
prevederilor legale, având în vedere prerogativele pe care le are în domeniul stabilirii impozitelor şi taxelor locale,
prevăzute la art. 36, alin.4, lit.c, din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, coroborat cu
prevederile Legii nr.571/2003, privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare şi a Hotărârii
Guvernului nr.44/2004 – privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003, cu modificările şi
completările ulterioare.
Impozitele şi taxele locale datorate de contribuabilii, cu domiciliul, sediul sau punctul de lucru în Comuna
Vinga, constituie sursă importantă de venituri, utilizate pentru cheltuielile publice a căror finanţare se asigură de
la bugetul local, în condiţiile legii.
Nivelul impozitelor şi taxelor constituie un aspect esenţial de care depinde consimţământul la plata
acestora şi gradul de civism fiscal, cu impact direct asupra gradului de evaziune fiscală şi asupra gradului de
încasare a veniturilor bugetului local.
Potrivit prevederilor punctului 255, din Hotărârea Guvernului nr.44/2003 privind Normele metodologice
de aplicare a Legii nr.571/2003, o dată la 3 ani, prin Hotărâre de Guvern, impozitele şi taxele locale care constau
într-o anumită sumă în lei sau care sunt stabilite pe baza unei anumite sume în lei, se indexează ţinând cont de
evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare.
În baza celor expuse mai sus, am elaborat prezentul proiect de hotărâre pe care, împreună cu întreaga
documentaţie, îl supun studiului şi votului dumneavoastră.
Initiator proiect
PRIMAR NEGREI IOAN
31
În cazul de față, al comunei Vinga, proectul de hotărâre propus de primar a fost
adoptat fără a suferi modificări însă conform procesului verbal al ședințe discuțiile purtate în
plenul Consiliului local nu sunt deloc de neglijat deoarece această hotărâre afectează direct
locuitorii comunei care nu vor fi prea încântați să afle că noul primar l-a mărit taxele cu
aproape 20%.
. CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VINGA – JUDEŢUL ARAD
Proces Verbal
Încheiat în data de 27.12.2012, cu ocazia şedinţei ordinare a Consiliului Local al comunei Vinga
La şedinţă participă consilierii:Golovescu Miroslav Daniel, Istoc Anamaria, Siel Adrian, Nemeth Stefan, Romanov
Nicolae, Stepanescu Aurel, Dellin Petru, Marina Sebastian, Popovici Petru, Salamon Francisc, Silaghi Dumitru,
Andresz Iosif, Bogosel Florin Daniel,Micu Cosmin Radu, Ursu Laurentiu şi domnul primar Negrei Ioan.
Din partea executivului Primăriei comunei Vinga participa doamna secretar Constantin Emilia.
Publicitatea şedinţei a fost asigurată prin afişarea pe panoul de informaţii de la intrarea în sediul primăriei comunei
Vinga, a Dispoziţiei nr.784 din 20.12.2012 a Primarului Comunei Vinga.
Şedinţa are la ordinea de zi :
1. Aprobarea Procesului Verbal al şedinţei Consiliului Local Vinga din 07 Decembrie 2012.
2. Proiect de hotărâre privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2013 in Comuna Vinga.
Domna Constantin Emilia, secretarul Consiliului local deschide lucrările şedinţei arătând că este legal
constituită . Se trece la alegerea preşedintelui de sedintă, care cu unanimitate de voturi pentru este ales domnul
consilier Dellin Petru. Preşedinte de sedinţă,dă citire ordinii de zi. Se supune la vot şi este adoptată în
unanimitate.
Punctul 1 al ordinii de zi - Se prezintă Procesul verbal al şedinţei Consiliului Local Vinga din 07.12.2012,
care apoi este supus votului consiliului local. Acesta este aprobat în unanimitate.
Punctul 2 al ordinii de zi – Preşedintele de şedinţă prezintă proiectul de hotărâre privind stabilirea

impozitelor si taxelor locale pentru anul 2013 in Comuna Vinga.
După prezentarea proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor si taxelor locale pentru anul 2013
are loc dezbaterea în plen a acestuia:
Dl. Preşedinte:
Eu o să fiu scurt în sensul că am o propunere de 3 amendamente pe articole. Vreau să apreciez faptul

că deşi impozitele şi taxele puteau să fie indexate conform propunerii Guvernului cu 18%, prin hotărâre de
Guvern s-a lăsat la dispoziţia primăriei acest lucru.
Amendamentul nr. 1 se referă la art. 1 lit.(a) prin care eu cer ca pentru persoanele fizice în anul 2013 să
se meargă cu aceleași valori ca și în anul 2012. Motive sunt suficiente. Vreau să vă spun că în ultimii trei ani de
zile 2010, 2011, 2012, valoarea locuinţelor la care ne referim a scăzut cu peste 30%. Dacă ar fi să ne raportăm la
valoarea locuinţelor acum sau să le calculăm, atunci v-aţi da seama că am multă dreptate.
Amendamentul nr. 2 se referă la art. 1, lit. (b) mai exact impozitul taxa pe clădiri în cazul persoanelor
juridice şi al altor contribuabili, alţii decât persoanele fizice care au clădiri în proprietate se stabileşte prin
aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii de impozitare. Părerea mea este dacă la persoanele fizice aprobăm
grila stabilită de guvern pentru calcularea impozitelor pe clădiri aceste împozite se majorează cu 18% iar la
persoane juridice se merge cu cota de 1,5% la valoare clădirilor înregistrate în contabilitatea acestora, impozitul
32
acestora din urmă rămâne același cu cel din anul 2012 în cazul în care aceștia nu fac nici o reevalueare. Am vrut
să fim echitabili şi la persoane fizice şi la persoane juridice.
Amendament nr. 3 este de fapt o rogăminte la d-l primar ca să încercăm în 2013, ştiu că este foarte
greu pentru bugetul local, dar dacă vrem într-adevăr să strângem banii la bugetul primăriei, eu propun următorul
articol şi anume vă rog să fie luat în seamă şi propus inclusiv dacă se poate către guvern. Să se anuleze
majorările şi penalităţile datorate de persoanele fizice la plata impozitelor. Vă spun de ce. La ora actuală sunt
foarte multe persoane care au penalităţi şi majorări foarte multe. Se numesc acele arierate. Aceleaşi lucruri sunt
şi la persoanele juridice. Îmi pare rău că nu am studiat bine tema la persoanele juridice dar ne încărcăm cu
aceste arierate şi nu ştiu dacă vreodată vor putea oamenii să le plătească. Acestea sunt amendamentele mele.
D-ra Marina Sebastian:
Dintre amendamentele propuse anteriror, în ceea ce aţi propus dvs. , dl. consilier Pană,
amendamentele 1, 2 privesc efectiv chestiuni care ţin de efectul legii. În momentul în care a fost redactat
proiectul de buget pentru aceste probleme s-a făcut o aplicare directă a dispoziţiilor legale. Restul chestiunilor ţin
în parte de oportunitate, iar dezbaterile s-au făcut şi anterior în privinţa formei de reglementare pe care noi am
însuşit-o pniţial şi pe care executivul şi-a însuşit-o şi o propune astăzi.
În privinţa ultimului amendament, v-aş ruga să avem în vedere că faceţi vorbire despre datorii şi nu
arierate şi să nu confundăm termenii care sunt de specialitate şi pot induce confuzii grave. Iar reglementarea
legală ţine de disciplină şi buna funcţionare a societăţii, ca atare nu putem să mergem mai jos decât a funcţionat
societatea cu foarte mult timp aproape de 2000 de ani ca acum.
Dl. Micu Cosmin Radu:
Eu vin cu propunerea ca impozitele pentru anul 2013 să se majoreze doar cu 5% față de cele din anul
2012 bazându-mă pe faptul ca și rata inflației pe anul 2012 calculată de Institutul Național de Statistică este de
4,95%. Vreau să vă asigur că amendamentul pe care eu l-am propus astăzi în plen l-am propus şi discutat
inclusiv în comisia economică din care fac parte, el a fost supus la vot şi într-adevăr şi acolo, cu excepţia votului
meu, nu a întrunit majoritatea voturilor colegilor, dar am făcut-o în comisie şi nu în plen.
Dl. Preşedinte:
Alte propuneri sau amendamente mai sunt?
Dacă nu supun la vot amendamentul d-lui Micu Cosmin Radu . Cine este pentru? Votat cu 3 voturi
pentru (Micu Cosmin Radu, Ursu Laurentiu, Dellin Petru), 2 abţineri (Siel Adrian, Marina Sebastian) şi 10 voturi
împotrivă. A fost respins.
Amendamentele mele sunteţi de acord să le votăm în bloc? Cine este pentru amendamentele propuse
de mine? Votat cu 3 voturi pentru (Dellin Petru, Ursu Laurentiu, Micu Cosmin Radu) şi 12 voturi împotrivă.
D-na Secretar:
Datorită faptului că amendamentele propuse de cei doi consilieri au fost respinse propun aprobarea
variantei inițiale a proectului de hotărâre cu precizarea că la art. 1, lit.(4) vă propunem o reformulare care are în
vedere un text legal pe care noi aşa l-am avut redactat până în 2012, dar pe care de data asta direcţia respectivă
l-a reformulat dar nu era foarte clar. ”Avem în vedere aprobarea anulării creanţelor fiscale restante aflate în sold
la 31 decembrie 2012, mai mici decât 40 lei pentru poziţiile de rol care au restanţe şi sunt mai vechi de
01.01.2012. Plafonul se aplică totalului creanţelor fiscale datorate şi neachitate de debitori. Este un articol care a
fost în permanenţă în puterea consiliului local, dar în forma dată în acest an se crea o ambiguitate legată de
33
modul de determinare al acestor creanţe de anulare. Acestea sunt modificările pe care vi le propunem şi au în
vedere numai elemente de redactare şi nu neapărat de condiţia de legalitate nedepăşind cuantumul lui 2012”.
Dl. Preşedinte:
Supun la vot propunerile făcute de d-na secretar din punct de vedere al reformulării acestor articole.
Cine este pentru? Votat cu unanimitate de voturi.
Avand in vedere expunerea făcută de domnul presedinte de sedinta, prezentarea raportului

compartimentului de specialitate si raportul comisiei economice se trece la vot si proiectul este aprobat in
varianta propusa de primar și anume: Se aprobă nivelul impozitelor şi taxelor locale în Comuna Vinga, pentru
anul 2013, conform Anexei nr.1, 12 voturi PENTRU si 3 ABTINERI (Dellin Petru, Ursu Laurentiu, Micu Cosmin
Radu).
Ordinea de zi fiind epuizată, şedinţa se încheie. Drept pentru care s-a încheiat prezentul procesul verbal.
PREŞEDINTE SECRETAR
DELLIN PETRU CONSTANTIN EMILIA
Cap IV
Concluzii
Încasarea taxelor şi impozitelor la bugetele locale a constituit o preocupare

permanentă a administraţiei publice şi a contribuabililor. Pe de o parte, edilii doresc o
colectare cât mai apropiată de sută la sută, pe de alta contribuabilul se plânge de dificultăţile
cărora trebuie să le facă faţă pentru a putea achita aceste taxe.
Impozitele și taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale ale unităților
administrativ teritoriale unde contribuabilii își au domiciliul, sediul sau punctul de lucru și se
stabilesc în baza prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, a H.G nr.44/2003 privind Normele metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003, cu modificările și completarile ulterioare.
34
Impozitele și taxele locale reprezintă, în cazul comunei Vinga cea mai importantă
sursă de venituri la bugetul local, reprezentând pe anul 2012 60% din bugetul de venituri.
Resursele financiare constituite din impozite și taxe locale este cea mai sigură sursă de
venituri pe care consiliul local le are la dispoziție pentru acoperirea cheltuielile publice a caror
finanțare se asigura din bugetul local De asemenea în vederea cofinanțării proiectelor aflate în
derulare și pentru ca sursele bugetului local să satisfacă într-o proporție cât mai mare nevoile
actuale ale cetatenilor comunei Vinga dar și cerințele Uniunii Europene, pentru anul 2013 este
necesară cresterea surselor actuale ale bugetului local, precum și atragerea de noi surse
extrabugetare, precum și valorificarea judicioasă și eficientă a patrimoniului comunei Vinga.
Adoptarea hotărârii consiliu local de a majora impozitele şi taxele locale pentru anul
2013 s-a făcut în condiții mai speciale deoarece este condiţionată Hotărârea de Guvern. nr.
1309/2012 prin care grilele prevăzută în vechea Hotărârea Guvernului nr. 956/2009 sunt
indexate. Astfel deși consiliile locale au adoptat deja hotărâri prin care au stabilit deja
impozitele pe anul 2013 cum este și cazul comunei Vinga, prin Hotărârea de Guvern. nr.
1309/2012 este obligată să adopte o nouă Hotărâre de Consiliul Local (H.C.L) pentru
stabilirea impozitelor și taxelor locale. Inițial nivelul impozitelor si taxelor locale a fost
stabilit prin Hotărârea de Consiliul Local nr. 47/2012 din luna iunie prin care împozitele și
taxele pentru 2013 se majorau doar cu 15% față de 2012. Apariția H.G 1309/2012 prin care
grilele pentru calculul impozitelor pe 2013 sunt cu 16% mai mari decît cele din 2012 precum
și Ordonanța Guvernului nr. 1/2013 face ca face H.C.L.47/2012 să nu mai fie valabilă.
Pentru a pune în aplicare H.G 1309/2012 Consiliul Local al comunei Vinga a adoptat
o nouă hotărîre pentru stabilirea impozitelor și taxelor care vor fi cu 18% mai mari decît cele
din 2012. Aceasta majorare de la 15% la 18% este explicată prin faptul că prima hotărâre a
fost adoptată de vechiul Consiliul Local inainte de alegerile din iunie 2012 iar cea de a doua
de noul Consilul Local care a refăcut unele calcule privind cheltuelile pe 2013 și a considerat
ca un 3% în plus ar acoperi aeste cheltuel.
Acest cadru legislativ instabil care se modifica destul de des face ca unitățile
administrativ teritoriale care sunt implicate în proiecte ce se desfășoară pe parcursul mai
multor ani să revizuiască în fiecare an prin H.C.L. sumele alocate acestora iar în unele cazuri
să suspende alocarea de fonduri pentru aceste proiect. Un cadru legislativ stabil ar ajuta mult
mai mult autoritățile locale în finalizarea proectelor începute
Un alt aspect care crează unele nemulțumiri în rîndul contribuabililor este cel al valori
de impozitare la clădiri în cazul persoanelor fizice. Începînd din 2008 valoarea de piață a
imobilelor a fost într-o continuă scădere ajungîndu-de în unele cazuri conform prețurilor
publicate de agențiile imobiliare, să fie cu 40% mai mici în 2012 decît cele din 2008. În
schimb valorile impozabile stabilite de grile publicate prin H.G sunt cu 25% mai mari în 2012
față de 2008 cea ce conduce la o discrepanță foarte mare între valoarea de piață și valoarea de
impozitare. O impozitare care să aibă la bază pretul de piață al imobilelor ar fi mult mai
echitabilă pentru contribuabil.
Ca și concluzie finală nivelul de stabilire a impozitelor şi taxelor locale constituie un

aspect esenţial de care depinde consimţământul la plata acestora, gradul de civism fiscal, cu
35
impact direct asupra gradului de evaziune fiscală şi asupra gradului de încasare a veniturilor
bugetului local.
Bibliografie:
36
1. Iulian Văcărel, Gh. D. Bistriceanu şi colectiv, „Finanţe Publice” ed. a IV-a, Editura
Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti 2004, pag. 358
2. Dicţionarul explicativ al limbii române, Univers Enciclopedic, Academia Română,
Institutul de lingvistică Iorgu Iordan, Bucureşti, 1996, pag. 478.
3. CODUL FISCAL*) adoptat prin Legea Nr. 571 din 22 decembrie 2003, O.U.G. Nr.
127/08.10.2008 Publicată în M.Of. Nr. 705/16.10.2008
4. Referatul, proiectul de hotărâre și expunerea de motive privind stabilirea nivelului
impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2013 în Comuna Vinga
5. www.primariavinga.ro
ANEXA I
Valoarea impozabilă
- lei/m2 -
Tipul clădirii Cu instalaţii de apă, Fără instalaţii de apă,
canalizare, electrice şi canalizare, electrice
încălzire (condiţii sau încălzire
cumulative)
37
A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din 806 478
cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui
tratament termic şi/sau chimic
B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, din 219 137
cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale
nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic
C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori 137 123
din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma
unui tratament termic şi/sau chimic
D. Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn, din piatră naturală, 82 54
din cărămidă nearsă, din vălătuci sau din orice alte materiale
nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic
E. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi 75% din suma care s-ar 75% din suma care s-
amplasate la subsol, demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca aplica clădirii ar aplica clădirii
locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A - D
F. În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi 50% din suma care s-ar 50% din suma care s-
amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate în aplica clădirii ar aplica clădirii
alte scopuri decât cel de locuinţă, în oricare dintre tipurile de
clădiri prevăzute la lit. A - D

ANEXA II
Zona în cadrul Rangul localităţii
localităţii
0 I II III IV V

A 2,60 2,50 2,40 2,30 1,10 1,05
B 2,50 2,40 2,30 2,20 1,05 1,00
C 2,40 2,30 2,20 2,10 1,00 0,95
D 2,30 2,20 2,10 2,00 0,95 0,90
ANEXA III
Zona în cadrul localităţii Nivelurile impozitului/taxei, pe ranguri de localităţi

- lei/ha -
0 I II III IV V
A 8.921 7.408 6.508 5.640 766 613
B 7.408 5.600 4.540 3.832 613 460
C 5.600 3.832 2.874 1.821 460 306
D 3.832 1.821 1.519 1.060 300 153
ANEXA IV
Nr. Zona
crt A B C D
. Categoria de folosinţă
1. Teren arabil 24 18 16 13
2. Păşune 18 16 13 11
3. Fâneaţă 18 16 13 11
38
4. Vie 40 30 24 16
5. Livadă 46 40 30 24
6. Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră 24 18 16 13
7. Teren cu ape 13 11 7 x
8. Drumuri şi căi ferate x x x x
9. Teren neproductiv x x x x
ANEXA V
Rangul localităţii Coeficientul de corecţie
0 8,00
I 5,00
II 4,00
III 3,00
IV 1,10
V 1,00
ANEXA VI
Nr. Zona
crt. A B C D
Categoria de folosinţă
1. Teren cu construcţii 27 24 22 19
2. Teren arabil 43 41 39 36
3. Păşune 24 22 19 17
4. Fâneaţă 24 22 19 17
5. Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5.1 48 46 43 41
5.1 Vie până la intrarea pe rod x x x x
.
6. Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 6.1 48 46 43 41
6.1 Livadă până la intrarea pe rod x x x x
.
7. Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră, cu excepţia celui 14 12 10 7
prevăzut la nr. crt. 7.1
7.1 Pădure în vârstă de până la 20 de ani şi pădure cu rol de protecţie x x x x
.
8. Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări piscicole 5 4 2 1
8.1 Teren cu amenajări piscicole 29 27 24 22
.
9. Drumuri şi căi ferate x x x x
10. Teren neproductiv x x x x
ANEXA VII
Nr. Tipuri de autovehicule lei/200 cmc sau fracţiune
crt. din aceasta
1 Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 8
1600 cmc inclusiv
2 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 cmc şi 2000 cmc inclusiv 18
5 Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cmc 290
6 Autobuze, autocare, microbuze 24
7 Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone inclusiv 30
8 Tractoare înmatriculate 18
ANEXA VIII
Numărul de axe şi greutatea brută încărcată maximă Impozitul
admisă (în lei / an)
39
Ax(e) motor(oare) cu sistem de Alte sisteme de
suspensie pneumatică sau suspensie pentru
echivalentele recunoscute axele motoare
I două axe
1 Masa de cel puţin 12 tone, dar mai mică de 13 tone 0 133
5 Masa de cel puţin 18 tone 517 1169
II 3 axe
III 4 axe
ANEXA IX
Numărul de axe şi greutatea brută încărcată maximă Impozitul
admisă (în lei / an)
Ax(e) motor(oare) cu sistem de Alte sisteme de
suspensie pneumatică sau suspensie pentru
echivalentele recunoscute axele motoare
I două axe
II 2 + 2 axe
III 2 + 3 axe
40
IV 3 + 2 axe
V 3 + 3 axe
ANEXA X
Masa totală maximă autorizată Impozit
- lei -
a) Până la 1 tonă inclusiv 8
b) Peste 1 tonă, dar nu mai mult de 3 tone 29
c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone 45
d) Peste 5 tone 55
ANEXA XI
Mijloc de transport Impozit
- lei -
1. Luntre, bărci fără motor, folosite pentru pescuit şi uz personal 18
2. Bărci fără motor, folosite în alte scopuri 48
3. Bărci cu motor 181
4. Nave de sport şi agrement*) Între 0 şi 964
5. Scutere de apă 181
6. Remorchere şi împingătoare: x
a) până la 500 CP inclusiv 482
b) peste 500 CP şi până la 2.000 CP inclusiv 783
c) peste 2.000 CP şi până la 4.000 CP inclusiv 1.205
d) peste 4.000 CP 1.928
7. Vapoare - pentru fiecare 1.000 tdw sau fracţiune din acesta 157
8. Ceamuri, şlepuri şi barje fluviale: x
a) cu capacitatea de încărcare până la 1.500 de tone inclusiv 157
b) cu capacitatea de încărcare de peste 1.500 de tone şi până la 3.000 241
de tone inclusiv
c) cu capacitatea de încărcare de peste 3.000 de tone 422
41

Studiul Informaional Privind Impozitele

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul Informaional Privind Impozitele

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU” DIN ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE DECAN

PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER-BUGET PUBLIC,

Nr. __________ din ___________ VIZAT

DATE PERSONALE ALE CANDIDATULUI

1. Date privind identitatea persoanei

Numele anterior: MUREȘAN

Prenumele: CIPRIAN VASILE

TÂRGU LĂPUȘ, JUD. MARAMUREȘ

STR. MARNEI, NR.14, ARAD, JUD, ARAD

6. Sunt absolvent promoția: 2011 / 2013

7. Forma de învăţământ pe care am absolvit-o este: cu frecvenţă, fără taxă

8. Locul de muncă : GUALAPACK NĂDAB

9. Solicit înscrierea la examenul de disertaţie:

STUDIUL INFORMAȚIONAL PRIVIND IMPOZITELE ȘI TAXELE

11. Îndrumător ştiinţific: prof. univ. dr. Cernușca Lucian

Capitolul 1. Aspecte teoretice privind impozitele și taxele locale ........................... 6

1.1. Scurt istoric și definiții ale impozitelor și taxelor ................................ 7

1.2. Noțiuni generale despre administrație publică, autonomie locală

1.3. Reglementări fiscale ale impozitelor și taxelor locale în România ..... 9

1.4. Impozitul şi taxa pe clădiri ………………………………………....... 9

1.5. Impozitul şi taxa pe teren ................................................................... 14

1.6. Taxa asupra mijloacelor de transport ………………………………. 17

Capitolul 2. Exemple de calcul ale impozitelor și taxelor locale.......................... 19

2.1. Impozitul pe clădiri pentru persoane fizice ....................................... 19

2.2. Impozitul pe clădiri pentru persoane juridice..................................... 22

2.3 Impozitul și taxa pe teren .................................................................... 23

2.4 Taxa asupra mijloacelor de transport .................................................. 23

Capitolul 3. Studiu de caz privind stabilirea impozitelor și taxelor locale

în comuna Vinga ...............................................................................-----.

Prin intermediul acestei lucrări voi încerca să evidenţiem rolul impozitelor și

Primul capitol al lucrării cuprinde aspecte teoretice ce cuprind un scurt istoric

Al doilea capitol al lucrării cuprinde câteva exemple pe fiecare categorie ale

Al treilea capitol al lucrării şi ultimul, cuprinde la început o scurtă prezentare a

Lucrarea de licenţă se încheie cu o serie de concluzii şi păreri personale despre

Primele informaţii despre impozitele, taxele şi cheltuielile publice provin din

Etimologic, impozitul (impozitele) reprezintă o plată obligatorie stabilită prin lege,

În marile enciclopedii şi dicţionare, impozitele sunt definite în mod original, în

Deşi în literatura de specialitate există mai multe definiţii date impozitelor,

Din definiţie rezultă că impozitele au caracter obligatoriu, iar prelevarea acestora

a) impozitul nu este un scop în sine, ci urmăreşte asigurarea satisfacerii sarcinii

b) scopul iniţial al impozitului îl reprezintă procurarea de resurse pentru autoritatea

1.2 Noțiuni generale despre administrație publică,

Potrivit Legii Administrației publice locale nr. 215/2001, autoritațile administrației

1.3 Reglementări fiscale ale impozitelor și taxelor locale în România

Impozitele și taxele locale sunt reglementate alături de celelalte impozite și taxe de

1.5 Impozitul şi taxa pe teren

Impozitul pe teren este reglementat de art. 249 din Codul fiscal5 și precizează

1.6 Taxa asupra mijloacelor de transport

Cap II Exemple de calcul ale impozitelor și taxelor locale

2.1 Impozitul pe clădiri pentru persoane fizice

Zona în cadrul localității Rangul localității

Indicatori Situația înaintea Situația după reevaluare

2812 = 212 50.000

Cazul B) Metoda actualizării valorii brute

Indicatori Situația înaintea Situația după reevaluare

Indicele de actualizare = Valoarea justă / Valoarea netă contabilă = 160.000 lei /

2.4. Impozitul și taxa pe teren

2.3 Taxa asupra mijloacelor de transport

Studiu de caz privind stabilirea impozitelor și taxelor locale

Situată în partea sudică a județului Arad , la hotar cu judeţul Timiş, pe DN 69,

Sumele indexate se iniţiază în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul

Nr. din _ VIZAT