Curs: Bazele rela?

iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

„Poţi să păcăleşti câţiva oameni tot timpul şi pe toţi oamenii un timp,

dar nu poţi să păcăleşti toţi oamenii tot timpul.” (A. Lincoln)

Relațiile publice sau PR-ul încep să devină universale și omniprezente,

iar în ultimul timp se scrie și se discută foarte mult despre PR, fapt care
cauzează și numeroase erori. În media se discută și se scrie în mod
constant despre „practica PR” și despre „joburi în PR”. Deoarece
această profesie oferă rezultate care nu pot fi măsurate cu metrul sau
cântarul și desfășoară un proces de cercetare și evaluare detaliat și
precis, mulți oameni consideră că PR-ul e doar fum în ochi, adică un lux
inutil al cărui preț depinde doar de ambalaj. Însă, realitatea este
diferită. În această lecție vom analiza toate preconcepțiile asociate
domeniului relațiilor publice; vom învăța cum a apărut PR-ul și cum s-a
dezvoltat ca disciplină, definițiile existente și elementele de bază ale
sale.

Scurtă istorie a relațiilor publice

Relațiile publice nu sunt o disciplină atât de tânără pe cât crede multă

lume, însă adevărata expansiune a acestei profesii a început în secolul
XX. Din punct de vedere istoric, am putea spune că, spre exemplu,
extinderea creștinismului a fost unul dintre cele mai mari demersuri PR
ale omenirii. Apostolii Petru și Pavel s-au folosit de discursuri, scrisori,
evenimente și alte activități de PR similare pentru a atrage atenția, a
câștiga adepți și a construi biserici. Asasinatul de la Sarajevo, episodul
Boston Tea Party care a cauzat Revoluția Americană și alte evenimente
istorice ar putea fi observate prin prisma PR-ului. Bineînțeles, în timpul
episodului Boston Tea Party ceea ce pentru americani era PR, pentru
englezi era publicitate negativă. Este important să menționăm acest
lucru, deoarece atunci când definim PR-ul, trebuie să fim întotdeauna
conștienți de unghiul din care observăm un eveniment sau fenomen
media.

© Copyright Link group 1 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

1.1. Relațiile publice au apărut odată cu societatea

Apariția PR-ului modern datează încă din secolul al XVIII-lea, când

Georgiana Cavendish, Ducesă de Devonshire, a desfășurat activități
publice de susținere a partidului Whigs. Cu statutul de profesie plătită,
PR-ul a apărut la începutul secolului XX, când a fost fondată prima
agenție de relații publice numită Biroul de Publicitate. Ivy Lee şi
Edward L. Bernays sunt considerați părinții acestei discipline, deoarece
ei au pus bazele acestei profesii moderne în SUA.

Teoreticienii au disputat îndelung care dintre cei doi a adus o

contribuție mai importantă dezvoltării acestei profesii. Lee este celebru
pentru serviciile desfășurate în compania Standard Oil al cărei
proprietar era John D. Rockefeller, cât și pentru introducerea
termenului de relații publice și a comunicatelor de presă ca formă de
comunicare între managerii PR și public în sens modern (deși acesta le
folosea mai mult ca propagandă pentru clienții săi).

Bernays susținea că „relațiile publice sunt la fel de vechi ca

societatea”. Acesta a rafinat implementarea comunicatelor de presă și
a contribuit mult la dezvoltarea teoriei relațiilor publice, fiind în același
timp și autorul mai multor cărți despre acest subiect. A fost influențat
mult de unchiul său Sigmund Freud și argumenta deseori că PR-ul este
o știință socială aplicată, care poate fi folosită pentru a gestiona și

© Copyright Link group 2 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

manipula opinia publică. Deși amândoi sunt pionierii PR-ului modern,

tot lor le sunt atribuite și conotațiile negative pe care această profesie
le-a dobândit, cum ar fi faptul că deseori se pune semnul egal între PR
și propagandă, o reputație de care PR-ul nu a reușit încă să scape.

În Marea Britanie fondatorul acestei profesii este Basil Clarke, pe

când Arthur W. Page a fondat domeniul relațiilor publice corporative.

Domeniul PR-ului s-a dezvoltat foarte mult după cel de-Al Doilea Război
Mondial, în mare parte datorită faptului că potențialul folosit în timpul
războiului pentru a face reclame cu scopul de a motiva și mobiliza
publicul, a fost transferat în sectorul privat. Tot acesta a fost momentul
în care au apărut sindicatele muncii, publicațiile industriale și jurnalele
academice. Câteva dintre cele mai mari agenții de PR au fost fondate
în anii `50 și au inițiat competiția pe piața globală în Europa și Asia în
anii `60 și `70.

Anii 1990 sunt considerați perioada de creștere și dezvoltare explozivă

a domeniului relații publice. Internetul, tehnologiile informaționale și
mediile sociale au schimbat tacticile PR-ului și au introdus noi profesii
în acest domenii, precum manager pentru relațiile de investiție sau
manager comunități virtuale.

Ce este și ce nu este PR-ul?

Definiția de bază a relațiilor publice este următoarea: metoda de

comunicare cu media și publicul, care formează și menține imaginea
companiei, organizației sau a individului în ochii diferitelor tipuri de
public de care sunt interesați clienții. În termeni de PR, publicul este
toată lumea care are sau își va forma o opinie despre client. În funcție
de domeniul afacerilor clientului, publicul interesat poate fi media,
clienții, potențialii clienți, votanții, membrii comunității locale,
studenții, părinții studenților, grupurile de fani online, cetățenii străini
sau mai multe dintre aceste grupuri în același timp.

PR-ul reprezintă un set de acțiuni întreprinse cu scopul de a transmite

un mesaj către oamenii care ar putea fi interesați de el, de a atrage
atenția mass-mediei, televiziunii, radioului, ziarelor, website-urilor,

© Copyright Link group 3 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

forumurilor online, adică oriunde cineva interesat poate să-l audă sau
să-l citească și să-l spună mai departe și altora.

Relațiile publice se ocupă de imaginea companiei sau a altei entități,

prin comunicare, iar activitatea acestora include:

1. prezentarea companiei și crearea reputației acesteia în ochii

publicului intern și internațional,

2. dezvoltarea relațiilor de afaceri, atât în cadrul companiei

cât și în afara acesteia,

3. crearea unei imagini pozitive a companiei,

4. susținerea departamentului de marketing și a echipei de

management,

5. îmbunătățirea culturii corporative,

6. desemnarea unei strategii de comunicare în caz de criză,

7. relații cu publicul: conferințe de presă, comunicate de presă,

apariții în media, apariții la televizor,

8. prezentări: recepții, târguri, seminare, promovarea noilor

produse, patronaje, publicații,

9. arhivarea datelor (video, audio și materiale imprimate).

Relațiile publice sunt o disciplină științifică și practică care creează și

păstrează reputația companiei cu scopul de a câștiga încredere și
susținere și a influența opinia și comportamentul publicului țintă.
Funcționarea cu succes a companiei a devenit imposibilă fără manageri
care să aibă grijă de imaginea acesteia și să mențină relații bune cu
toate segmentele publicului. Aceștia se numesc manageri PR sau
consultanți PR.

© Copyright Link group 4 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

1.2. Cu profesia de PR sunt asociate multe concepții greșite și

prejudecăți

Conform studiilor Asociației Internaționale a Comitetului de Relații

Publice (în engleză, International Committee of the Public Relations
Consultans Association ICO PRCA), oamenii angajați în acest domeniu
sunt plătiți cu salarii de manageri de top pentru munca lor și sunt
considerați niște angajați indispensabili care ar trebui să participe
întotdeauna la ședințele în care se iau decizii cheie, și chiar la cele în
care sunt prezentate strategiile de rezolvare a unei anumite probleme.

De asemenea, relațiile publice reprezintă una dintre cele mai

importante funcții din viețile noastre, chiar dacă nu îi acordăm atenție.
Este în natura umană să ne bazăm opiniile personale pe opiniile
mediului în care trăim. Întrebați-vă dacă ați prefera să cumpărați un
produs pentru că ați văzut o reclamă atractivă la acesta sau pentru că
vi l-au recomandat prietenii. În general, luăm majoritatea deciziilor pe
baza opiniilor cuiva care pentru noi reprezintă o autoritate. Câți dintre
noi dețin dovada matematică a teoriei relativității și totuși, credem că
aceasta e corectă pentru că a fost înaintată de Albert Einstein, care
reprezintă o autoritate în domeniul fizicii? Ați putea să vă formați o
opinie despre situația politică din Argentina dacă nu v-ați fi informat
anterior din mass-media, care reprezintă pentru dumneavoastră o

© Copyright Link group 5 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

autoritate?

Unul dintre cele mai bune exemple ale importanței PR-ului este situația
în care vă căutați un loc de muncă. Credeți că lucrurile pe care le
scrieți despre dumneavoastră în CV au mai multă importanță decât
ceea ce se știe despre dumneavoastră, caracterul și competența
dumneavoastră în domeniu? Dacă s-a vorbit sau scris despre
dumneavoastră într-o lumină pozitivă în domeniul dvs. de activitate,
este aproape sigur că veți primi locul de muncă pentru care ați aplicat,
indiferent de cât de mult v-ați „înflorit” și îmbunătățit CV-ul.

Pentru a înțelege PR-ul și posibilitățile acestuia de a stabili o

comunicare și un dialog eficient, în orice context, mai întâi trebuie să
îndepărtăm anumite straturi de confuzie, exagerare și neînțelegere.

Din cauza opiniei generale că nu e nevoie de educație pentru a lucra în

multe profesii, apare neînțelegerea, adică lipsa de înțelegere a
domeniului relații publice. Foarte des, oamenii simplifică această
profesie și o consideră egală cu domeniile sale cele mai vizibile fără să
înțeleagă că în spatele ei există un întreg șir de activități strâns legate.

De obicei, jurnaliștii și publiciștii promovează o înțelegere profană a PR-

ului care, în opinia lor, constă în îmbunătățirea imaginii organizației sau
„îndulcirea” acesteia pentru a acoperi problemele din organizația
respectivă cu scopul ca aceasta să „dea întotdeauna bine”, indiferent
de costuri. Există o preconcepție puternic înrădăcinată conform căreia
PR-ul este strâns legat de manipularea publicului, propagandă,
„vânzare de aberații”, etc. Deși PR-ul se bazează, într-adevăr, pe
convingerea publicului și „câștigarea acestuia de partea lui”, managerii
PR nu sunt neapărat necinstiți, și nici produsul sau serviciul căruia îi fac
reclamă nu are întotdeauna o calitate proastă sau nu este necesar.
Aceștia își bazează tehnicile de persuadare pe nevoile și intențiile
(in)conștiente ale indivizilor sau ale grupurilor sociale cărora li se
adresează, iar acesta este secretul succesului lor – sunt capabili să-și
dea seama de ceea ce își doresc clienții și publicul.

Ce reprezintă relațiile publice?

© Copyright Link group 6 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

1. Acestea includ stabilirea și menținerea unor relații de

înțelegere reciprocă între organizație și publicul acesteia,
susținând și asigurând în același timp încrederea, respectul
reciproc și responsabilitatea socială între toți participanții la
proces.

2. Funcția de ghidare care necesită ca toate formele de

comunicare planificată să fie efectuate în mod eficient.

3. Managementul relațiilor dintre organizație și grupurile țintă

cele mai importante/publicul țintă cel mai important.

4. Procesul, al cărui scop este acela de a prezenta atitudini

pozitive sau de a schimba atitudinile/ideile negative în idei
pozitive și de a obține înțelegere prin împărtășirea
cunoștințelor.

5. Acțiunea continuă care susține (sau corectează) publicitatea

sau alte activități de marketing.

6. Acestea gestionează reputația și modul în care este

percepută organizația, brandurile sau indivizii.

Domeniul relațiilor publice nu este:

propagandă gratuită,

parte a mixului de marketing,

înfrumusețarea adevărului și ascunderea slăbiciunilor,

„minciuni nevinovate”,

publicitate

reclame,

© Copyright Link group 7 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

relații cu mass-media,

profesie de lux.

Un PR eficient se adresează subconștientului, minții și emoțiilor și este

direcționat înspre a crea o combinație perfectă între acestea trei.
Regula de bază a unui PR bun este: nu copleşi jurnaliștii cu ceea ce
consideri că reprezintă o știre. Un bun consultant PR este unul capabil
să recunoască o poveste care poate fi folosită de media și să îi
sugereze clientului să o facă publică.

Publicul își va face despre noi impresia pe care ne-am străduit să i-o
prezentăm!

Definiții ale relațiilor publice

Una dintre primele persoane care au tras numeroase concluzii despre

subiectul relațiilor publice, Rex Harlow (1976), a oferit și următoarea
cea mai cuprinzătoare definiție:

Relațiile publice reprezintă o funcție specifică de management care

ajută la stabilirea și menținerea canalelor de comunicare reciprocă, la
înțelegerea, acceptarea și cooperarea dintre o organizație și publicul
acesteia; aceasta implică managementul problemelor sau al
dificultăților; ajută managementul să fie întotdeauna informat și
sensibil la opinia publică; definește și accentuează responsabilitatea
managementului de a servi interesul public; ajută managementul să fie
în pas cu schimbările și să le folosească în mod eficient, ca un sistem
de anticipare a tendințelor; și folosește cercetarea, comunicarea etică
și sunetul ca principalele sale instrumente.

Edward L. Bernays, unul dintre pionierii PR-ului modern,

menționează cele trei segmente principale ale PR-ului, la fel de vechi
ca societatea civilizată: informarea, persuasiunea și crearea unor
conexiuni creative interpersonale (relații).

© Copyright Link group 8 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

Tony Greener a spus că „PR-ul constă în a prezenta pozitiv o

organizație tuturor tipurilor sale de public”.

James Grunig, totuși, spune că relațiile publice reprezintă

„managementul comunicării dintre organizație și publicul acesteia”.

Sam Black vede practica PR-ului ca pe „arta și știința de a crea

armonie prin înțelegere reciprocă, bazată pe informații adevărate și
complete”.

Theodor N. Veil a situat PR-ul:

„Dacă nu spunem noi adevărul despre noi înșine, o va face altcineva”.

Arthur W. Page „a înghesuit” managerii PR în managementul de top:

„Într-o societate democratică orice afacere începe cu permisiunea
publicului și există cu aprobarea publicului. Dacă este adevărat,
organizațiile ar trebui să-și împărtășească politica, activitățile de
afaceri și intențiile cu publicul lor. Aceasta este datoria lor.”

Kotler și Armstrong dau următoarea definiție: „Relațiile publice

înseamnă construirea unor relații bune cu diferitele tipuri de public ale
companiei prin crearea publicității pozitive, formarea unei imagini
corporative pozitive și gestionarea sau stoparea zvonurilor, poveștilor
sau activităților nefavorabile”.

PR-ul construiește și îmbunătățește relațiile interpersonale. Dacă am

face o secțiune transversală a acestor definiții, am trage următoarele
concluzii: relațiile publice folosești entitate specifică care încearcă să
creeze un mediu în care să se dezvolte cât mai bine. Astfel, prioritatea
nu este creșterea vânzărilor sau profitul, ca în marketing, ci
îmbunătățirea reputației care, la rândul ei, poate asigura un profit pe
termen lung.

Acest lucru se obține, de obicei, prin desfășurarea unei comunicări de

succes, iar pentru a o concentra în direcția potrivită, trebuie să
ascultăm în mod constant dorințele, nevoile și atitudinile publicului
vizat. Publicul nu este un întreg compact, ci mai degrabă fragmentat,
așadar fiecare dintre aceste segmente trebuie abordat printr-o

© Copyright Link group 9 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

strategie specifică.

Pe lângă menținerea unor relații bune cu mediul, un alt lucru important

este „auto-promovarea”, adică crearea propriei identități, pentru a
avea o imagine publică favorabilă.

Prima conferință internațională cu tema relații publice s-a ținut

în Mexico City în 1978, unde s-a mai stabilit o definiție.
Aceasta este cunoscută sub numele de „Declarația Mexicană”:

„Practica relațiilor publice este arta și știința socială care analizează

tendințele, prevede consecințele lor, oferă consiliere liderilor de
organizații și implementează programe de acțiune planificate care vor
servi atât organizației cât și interesului public.”

1.3. Declarația mexicană este una dintre cele mai influente definiţii ale
relaţiilor publice

Această definiție pune accentul pe analizarea tendințelor, ceea ce

înseamnă că înainte de a defini activitățile, trebuie să definim situația

© Copyright Link group 10 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

existentă. De asemenea, evidențiază și importanța funcției

consultative a relațiilor publice, care nu poate avea succes dacă nu
este independentă, dar care există ca parte a marketingului.

Descrierea colocvială a unui expert în relații publice sună cam așa:

„este o persoană cu care îți face plăcere să bei o cafea” sau, în opinia
lui Charles S. Steinberg, „relațiile publice sunt același lucru cu a-ți
face prieteni noi sau cu a-i păstra pe cei vechi”.

Deci, un manager PR ar trebui să fie o persoană cu care să poți avea o

conversație plăcută, care te va asculta cu atenție, te va informa,
amuza și în prezența căruia te vei simți relaxat. Joburile din domeniul
relațiilor publice sunt dinamice, necesită o mulțime de cunoștințe și
învățare continuă, dar și abilitatea de a comunica cu succes cu oameni
de diferite profiluri. Caracteristicile comune fiecărui manager de PR
sunt: rapiditatea gândirii, elocvență, organizare, abilitatea de a asculta
interlocutorul și empatie.

Elementele relațiilor publice

La baza relațiilor publice stă comunicarea (lat. communicat -

împărtășit, communis - comun). Există trei elemente care stau la baza
tuturor proceselor de comunicare: emițător, mesaj și receptor. Totuși,
spre deosebire de alte specii care comunică în diferite moduri, oamenii
au găsit moduri de a înregistra schimbul de idei și informații prin
comunicare, făcându-le durabile. Datorită acestei descoperiri, anumite
mesaje sunt transmise prin intermediul mass-mediei. Termenul media
(lat. medium) semnifică ceva care se află la mijloc, între - deci, un
intermediar în procesul de transmitere a mesajelor. În ziua de astăzi,
acest termen a dobândit mai multe straturi, adică noi înțelesuri, însă în
contextul relațiilor publice, media reprezintă canalele de transmitere a
informațiilor către auditor, respectiv publicul general.

Relațiile publice reprezintă un proces interactiv care include

următoarele elemente:

© Copyright Link group 11 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

1. Intenția – Relațiile publice sunt o activitate intenționată.

Scopul acestei activități este acela de a influența, de a ajunge
la o înțelegere, de a oferi informații și de a primi feedback
(reacția celor influențați de activitate).

2. Planul – Relațiile publice sunt o activitate organizată. Găsesc

soluții la probleme și proiectează suport logistic într-o anumită
perioadă de timp. Sunt sistematice și necesită cercetări și
analize.

3. Acțiunea – Relațiile publice de succes se bazează efectiv pe

politica unei organizații și pe acțiunile acesteia. Indiferent de
frecvența cu care se desfășoară, relațiile publice nu vor câștiga
susținerea și bunăvoința publicului, dacă compania rămâne
insensibilă la problemele comunității.

4. Interesul public – Activitatea de relații publice trebuie să fie

folositoare atât pentru organizație cât și pentru public;
interesele personale ale companiei trebuie să corespundă cu
interesul public.

5. Comunicarea bidirecțională – Relațiile publice reprezintă

mai mult decât răspândirea unidirecțională a materialului
informațional. Feedback-ul este foarte important.

6. Funcția managementului – Relațiile publice au cel mai mare

succes când sunt parte integrală a procesului de luare a
deciziilor a managementului de top. Relațiile publice includ
consiliere și rezolvarea problemelor de nivel înalt, nu numai
răspândirea informației odată ce decizia a fost luată.

Scopurile relațiilor publice

Există multe, dar vom enumera doar câteva:

1. Relațiile dintre angajați – comunicarea internă:

© Copyright Link group 12 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

1. comunicare formală indirectă (scrisori, notificări,

manuale, telefoane, e-mail, cutia cu sugestii, reviste
interne, panouri cu informații);

2. comunicare formală directă (ședințe mari care includ

discursuri, prezentări succinte, întâlniri, vizite (atât
anunțate, cât și neanunțate), programe de training,
celebrări, mulțumiri);

3. comunicare informală indirectă (zvonuri, materiale

amuzante scrise);

4. comunicare informală directă (conversații, contact

personal).

2. Relațiile cu clienții

3. Relațiile cu furnizorii

4. Relațiile cu distribuitorii

5. Relațiile cu sectorul financiar (acționari, investitori, bancheri

etc.)

6. Relațiile cu competiția (felicitarea cu ocazia aniversărilor

acestora, îmbunătățirea colaborării)

7. Relațiile cu media: Fiți întotdeauna profesioniști!

1. strategie generală de abordare a mass-mediei

2. cu fiecare jurnalist în parte

8. Relațiile cu comunitatea socială (atât globală cât și locală)

9. Relațiile cu instituțiile guvernamentale (Afaceri publice – cu

scopul de a influența promulgarea legilor)

© Copyright Link group 13 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

10. Lobbying

11. PR politic

12. PR intern și extern – mai întâi vă creați o imagine bună, apoi o

prezentați publicului

13. Cultura corporativă

14. Identitatea corporativă

15. Reclama corporativă

16. Cercetarea

17. PR personal și managementul PR-ului

18. Controlul subversiv al condițiilor din cadrul companiei („trasul

cu urechea” la zvonurile și contra-zvonurile de pe holuri, din
toalete etc.)

Pașii activității de PR:

1. Cercetarea (diagnosticarea condiției) – aceasta poate fi internă

sau externă, în ambele cazuri, se poate efectua înainte și/sau
după evenimentul/campania de PR. Ar trebui să faceți
întotdeauna cercetări, chiar și pentru cel mai mic lucru,
deoarece conferă credibilitate.

2. Planificarea – fiecare plan ar trebui să includă obiective care

trebuie îndeplinite (obiectivele ar trebui să fie realiste),
activități specifice, diviziunea muncii și un buget.

3. Executarea activităților de PR.

4. Evaluarea rezultatului.

© Copyright Link group 14 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

Metode de bază în relațiile publice – PR:

1. identificarea tipurilor de public țintă,

2. definirea unei identități corporative,

3. evaluarea imaginii,

4. definirea unei imagini dorite,

5. dezvoltarea unei strategii optime de PR,

6. definirea unui plan de activități de PR,

7. dezvoltarea și adoptarea unui program tactic detaliat de

activități din domeniul PR,

8. implementarea programului din PR,

9. verificarea stadiului primelor efecte.

Obiectivele relațiilor publice:

să creeze identitatea companiei,

să stimuleze sentimentul de apartenență la echipă - „noi”,

să asigure faptul că toată lumea este bine informată,

să susțină activitățile de marketing,

să îmbunătățească relațiile cu mass-media,

să îmbunătățească constant cultura corporativă,

să construiască legături cu publicul țintă,

© Copyright Link group 15 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

să convingă,

să vândă,

să educe,

să stimuleze acțiunea,

să stimuleze dorința,

să crească vizibilitatea și să stimuleze interesul,

să câștige acordul terței părți.

Viitorul relațiilor publice

1.4. Noile tendințe în PR sunt strâns legate de dezvoltarea internetului

© Copyright Link group 16 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

și a mediei de socializare

Progresul societății umane și dezvoltarea tehnologiilor de informare,

care introduc în mod constant noi tendințe în stilul nostru de viață, în
comportament și în consumul de informații, au introdus noi tendințe și
în relațiile publice și i-au confruntat pe profesioniștii în PR cu noi
provocări. Bloggerii au „zdruncinat” scena mass-mediei,
consumerismul a forțat brandurile să devină din ce în ce mai
inovatoare, iar mediile de socializare au obligat companiile să încerce
noi nivele de comunicare și transparență. Noile tendințe predominante
în PR sunt:

1. Internetul „ucide” experții.

Experți confirmați și distinși acordau credibilitate unui anunț,

eveniment sau campanie și aceasta reprezenta garanția că experții în
PR vor obţine acoperirea mass-media pentru produsul sau clientul lor.
Totuși, în ziua de azi, toată lumea cu conexiune la Internet își poate
împărtăși gândurile și competențele cu întreaga lume, așa că devine
din ce în ce mai greu să găsești experți de încredere. Consumatorii își
dau seama că oricine se poate declara expert și de aceea este din ce în
ce mai greu să se dovedească credibilitatea cuiva.

2. „Liber profesioniștii” cuceresc mass-media tradițională.

Internetul a cutremurat lumea mass-mediei tradiționale aproximativ în

același timp în care economia a intrat în colaps, ceea ce a dus la multe
concedieri în domeniul publicațiilor. În doar primii șase ani ai noului
mileniu, numărul de jurnaliști liber profesioniști a crescut cu 300%, fără
vreun semn că acest număr va scădea în curând. Astăzi, „liber
profesioniștii” scriu peste 70% din conținutul revistelor. De aceea,
managerii de PR se confruntă acum cu provocarea de a intra în contact
cu „liber profesioniștii” (lucru mult mai greu decât în cazul jurnaliștilor
„tradiționali” din comitetul de redacție, deoarece aceștia nu se prezintă
în camera de știri, ci își trimit de obicei mesajele prin e-mail), sunt
forțați să prezinte știrea din noi unghiuri de vedere pentru ca mass-

© Copyright Link group 17 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

media să le accepte.

3. Consumatorii devin sceptici cu privire la statistici.

Utilizarea în continuă creștere a vizualului în marketingul din media de

socializare (social media marketing), alături de înțelegerea faptului că
vizualizarea informațiilor este o modalitate puternică de a penetra
haosul și de a încuraja clienții la acțiune, a inspirat diferite branduri să
găsească noi modalități de a folosi datele în campaniile lor de
marketing. Rezultatul constă în o mulțime de statistici folosite pentru a
promova brandurile, deoarece „cifrele nu mint”.

Pe de altă parte, rezultatul este că acești consumatori încep să aibă din

ce în ce mai puțină încredere în statistici și să devină din ce în ce mai
sceptici cu privire la sloganurile și declarațiile făcute de branduri.
Consumatorii sunt mult mai atenți la statistici și la analiza adevăratului
lor înțeles. De aceea, brandurile ar trebui să încerce să găsească un tip
de statistici mult mai calitative și influente. Companii precum PayScale,
OK Cupid sau BirchBox, au descoperit modalități noi și inovatoare de a
folosi statisticile ca să-și îmbunătățească optimizarea browserului și
poziția de experți în domeniul lor de afaceri. Spre exemplu, PayScale
evită statisticile care spun că 98% dintre managerii de top folosesc
PayScale. În schimb, aceștia publică date relevante pe piața muncii,
devenind astfel lideri în domeniul lor de activitate.

4. Managementul conținutului impune faptul că succesul unui

brand depinde de consumator.

Datorită mediei de socializare și a popularității crescânde a

managementului conținutului, consumatorii devin din ce în ce mai
influenți. Fiecare brand își dorește un video viral sau o campanie în
media de socializare care „să facă mult zgomot”, însă puțini dintre
aceștia realizează ce trebuie să facă de fapt pentru a reuși acest lucru.
Succesul conținutului referitor la brand se află în mâinile
consumatorilor acelui brand. Companiile trebuie să-și dea seama de
imboldul care îi face pe consumatori să „împărtășească” un anumit
conținut și de cum să creeze acest conținut pe care consumatorii vor
dori instinctiv să-l „împărtășească” cu ceilalți.

© Copyright Link group 18 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

OOSAJ_01 - Bazele relațiilor publice

1. Cum se numește o persoană a cărei profesie este cea de
relații publice?
a) manager PR
b) manager de marketing
c) consultant
d) manager
2. Cine a fost pionierul PR-ului modern:
a) Tony Greener
b) James Grunig
c) Sam Black
d) Edward L. Bernays
3. Care sunt cele trei segmente principale ale PR-ului?
a) informarea
b) înfrumusețarea imaginii unei organizații
c) acoperirea problemelor organizației
d) persuasiunea
e) crearea unor conexiuni de colaborare interpersonale
(relații)
f) promovarea
4. În ce an a fost stabilită definiția relațiilor publice, cunoscută
sub numele de Declarația Mexicană?
a) în 1987
b) în 1978
c) în 1998
5. Care dintre aceste elemente nu aparține relațiilor publice?
a) Intenția
b) Planul
c) Unidirecționalitatea
d) Acțiunea
e) Interesul public
f) Comunicarea reciprocă
g) Funcția de management
6. Definiția de bază a relațiilor publice spune că acestea:
a) promovează clientul
b) fac propagandă

© Copyright Link group 19 / 21

Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

c) creează imaginea companiei

d) desfășoară campanii de marketing
e) poziționează brandul pe piață
7. Noile tendințe în relațiile publice sunt:
a) Noile forme ale comunicatelor de presă.
b) Internetul a pus sub semnul întrebării experții.
c) Jurnaliștii „liber-profesioniști” domină media.
d) Relațiile publice sunt considerate marketing.

© Copyright Link group 20 / 21

 Curs: Bazele rela?iilor publice
Modul: Conceptul de rela?ii publice
Unitate: Defini?ia ?i scopul rela?iilor publice

1. Cum se numește o persoană a cărei profesie este cea de

relații publice?
a
2. Cine a fost pionierul PR-ului modern:
d
3. Care sunt cele trei segmente principale ale PR-ului?
a, d, e
4. În ce an a fost stabilită definiția relațiilor publice, cunoscută
sub numele de Declarația Mexicană?
b
5. Care dintre aceste elemente nu aparține relațiilor publice?
c
6. Definiția de bază a relațiilor publice spune că acestea:
c
7. Noile tendințe în relațiile publice sunt:
b, c

© Copyright Link group 21 / 21

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)