Igiena

individuală
 Obţinerea unor rezultate superioare în competiţii si
menţinerea unui nivel ridicat de pregătire pe o perioadă
mai mare de timp sunt condiţionate şi de igiena
individuală, a echipamentului, a alimentaţiei, a efortului,
etc.
Igiena individuală presupune formarea unor serii de
deprinderi prin care, aplicându-le în mod sistematic, să
ofere organismului cele mai bune şi mai corecte condiţii
de pregătire.
Principalele reguli de igienă individuală se referă în
special la igiena pielii şi a anexelor sale (păr, unghii), a
nasului, gurii, ochilor, urechilor.
 Igiena pielii, a părului şi unghiilor

Pielea este organul care asigură legătura între corpul

omului şi mediul ambiant, îndeplinind mai multe roluri:
Rol de protecţie – apără organismul împotriva unor
agenţi fizici, chimici, infecţioşi etc.
Rol de excreţie – prin transpiraţie se elimină din
organism apă, substanţe de uzură şi unele săruri minerale
Rol de termoreglare (menţinerea constantă a
temperaturii) – apără organismul de pierderea de căldură , iar
pe de altă parte, împiedică supraîncălzirea
Rol de recepţie – asigură relaţia cu mediul exterior,
oferind organismului senzaţii tactile, termice şi de durere,
precum şi informaţii despre proprietăţile mediului în care
trăieşte
 Rol antiinfecţios– prin secreţia de antitoxine şi anticorpi,
apără organismul de agenţi patogeni
Rol în reactivitatea generală – participă la exterorizarea
unor modificări în funcţia unor organe interne prin intermediul
sistemului nervos (pigmantare în cazul hepatitei, erupţii);
exteriorizează unele stări emotive (înroşire, paloare,
transpiraţie)
Rol în sinteza vitaminei D – provitamina D din ţesutul
adipos subcutanat se transformă în vitamina D sub acţiunea
radiaţiilor ultraviolete
 Îngrijirea pielii, a părului şi unghiilor
 spălarea zilnică sub forma duşului, cu apă la o temperatură optimă
sau alternativ, cu apă caldă şi rece;
 bărbieritul trebuie realizat cu 10-12 ore înaintea exerciţiilor fizice
(prevenirea apariţiei iritaţiilor pielii);
 igiena mâinilor merită o atenţie deosebită mai ales în sporturile în
care pot apărea bătături; se recomandă spălarea cu apă şi săpun,
precum şi masarea lor cu creme emoliente, hidratante;
 igiena picioarelor vizează utilizarea unor pantofi de sport adecvaţi
pentru a evita apariţia dermatomicozelor şi a bătăturilor;
 unghiile trebuie tăiate scurt, dar nu exagerat; unele sporturi interzic
purtarea obiectelor dure pe degete;
 părul trebuie spălat cu şampon o dată sau de două ori pe săptămână;
părul lung trebuie strâns în coadă.
 Igiena a gurii, a nasului, ochilor și urechilor
Igiena cavităţii bucale presupune:
- îngrijirea danturii prin spălarea cu periuţa şi pasta cel
puțin de două ori pe zi (dimineața şi seara) şi clătirea gurii
cu apă după fiecare masă;
- se recomandă două-trei controale stomatologice pe an,
pentru prevenirea sau depistarea eventualelor carii sau alte
deficiențe;
- în sporturile în care se utilizează proteza dentară trebuie
avut în vedere faptul că aceasta se păstrează într-o cutie
curată, în care este bine să se gasească o soluție antiseptică.
 Igiena nasului presupune:
- menţinerea curată a căilor nazale, prin spălare cu apă sau utilizarea
batistei, precum şi prin obisnuirea sportivului de a inspira pe nas.
Igiena ochilor vizează, pe de o parte, menţinerea curată a
acestora (sportivii nu îşi vor șterge ochii cu tricoul sau mâna
murdară), iar, pe de altă parte, protejarea lor în funcție de condiţiile
ambientale (înotătorii vor purta ochelari ermetic închişi, schiorii vor
purta ochelari cu lentile portocalii sau verzi, împotriva albedoului și
a vântului).
Igiena urechilor urmărește:
- menținerea curată a pavilioanelor și a conductului auditiv extern,
prin prevenirea formării dopurilor de cerumen;
- înotătorii și poloiştii vor acorda o atenție deosebită îngrijirii
urechilor, deoarece altfel se pot confrunta cu otite (în scop preventiv
se pot utiliza dopurile de cauciuc, care protejeaza timpanul);
- nu se vor purta cercei lungi sau grei, care pot conduce la unele
accidente (agăţare în fileu la volei, rănirea lobului urechii la
handbal etc.).
 Igiena echipamentului
Pentru buna desfăşurare a activităţii sportive, echipamentul
trebuie ales cu mare grijă, astfel încât acesta să satisfacă
următoarele funcții:

a) Funcția de favorizare a termoreglării - echipamentul sportiv

trebuie să elimine surplusul de căldură datorată efortului, prin
termoliză; în aceste conditii, țesăturile din care este confecționat
echipamentul trebuie să aibă următoarele proprietăți:

- Conductibilitatea termică - proprietatea de a absorbi căldura

corporală și de a o transmite mediului ambiant; ea depinde de:
porozitatea și grosimea țesăturii;
- Permeabilitatea - proprietatea de a favoriza schimburile gazoase
de la nivelul tegumentelor; în acest sens, sunt contraindicate
țesăturile din materiale sintetice.

- Higroscopicitatea - proprietatea de a absorbi apa sau vaporii de

apă, urmând ca o parte din aceasta să fie evaporată.

- Culoarea echipamentului poate ajuta sau îngreuna procesul de

termoliză prin absorbţia, într-o masură mai mare sau mai mică, a
radiațiilor solare.
 b) Funcția de protecție vizează, pe de o parte, costumul de
sport (trening, tricou, şort, pantofi de sport), care asigură protecția
împotriva unor factori de mediu, iar pe de altă parte, unele accesorii
ca: apărătorile, genunchierele, cotierele, jambierele, gleznierele,
suspensoarele etc., care asigu­ră protecţia la căzături, lovituri sau
alte accidente.

c) Funcția de favorizare a performanței se referă la utilizarea

unui echipament adecvat ramurii sau probei sportive: pantofii cu
cuie, în atletism, pantofii cu crampoane, în fotbal sau rugby, ghetele
cu patine, pentru hochei, patinaj viteza sau artistic etc.

d) Funcția estetică rezultă din felul în care este croit şi

confecționat echipamentul, precum și din culoarea sau nuanțele pe
care le are.
 Fişă de lucru
 
1. Organul care asigură legătura între corpul omului şi mediul ambiant este:
a) nasul
b)pielea
c)urechea
c) cavitatea bucală

2. Procesul de menţinere constantă a temperaturii corpului se numeşte:

a) anticorp
b) termoliză
c) termoreglare
d) echimoză

3. Rolul prin care pielea participă la exteriorizarea unor modificări în funcţia unor organe interne se numeşte:
a) rol antiinfecţios
b) rol în reactivitatea generală
c) rol de recepţie
d) rol de protecţie

4. Substanţa care se formează în organism în vederea neutralizării unei infecţii se numeşte:

a) anticorp
b) provitamina D
c) agent patogen
d) echimoză
 
5. Piele elimină din organism, sub forma transpiraţiei:
a) apă
b) vitamina D
c) săruri minerale
d) substanţe de uzură