ESAW-traducere SELECTIE

ANEXA C: CLASIFICÃRI PRINCIPALE
Anexa C: Clasificãri principale
Tipul leziunii
Principiul general de codificare: în cazul în care victima a suferit mai multe leziuni într-un
singur accident, iar o leziune este mai severã decât celelalte, atunci acest accident trebuie
sã fie clasificat în grupa ce corespunde celei mai severe leziuni. Numai în cazurile în care
victima a suferit douã sau mai multe tipuri de leziuni si nu se poate determina care din
acestea este mai severã, trebuie utilizat codul 120 “ leziuni multiple ”.
Tabelul de mai jos indicã includerile si excluderile pentru fiecare cod. Referintele date în
clasificarea bolilor si leziunilor - ICD10 - sunt de asemeni, incluse.
Mai mult, clasificarea folositã este, pe cât posibil, în concordantã cu clasificarea ILO a
tipurilor de leziuni din Rezolutia ILO, privind “statistica leziunilor profesionale, resultate din
accidentele de muncã”( 8). Oricum, câteva mici diferente, încã mai existã. În consecintã, o
conversie între codurile ESAW si codurile ILO este datã în tabelul de mai jos:
Cod Denumire Includeri Excluderi Referinte Cod

ICD-10 ILO
000 Leziune lipsa informatiilor 10
necunoscutã
010 Rãni si leziuni 1
superficiale
011 Leziuni Contuzii, vânãtãi, Muscãturi S00, S10, S20, 1.01
superficiale hematoame, bãtãturi, veninoase (cod S30, S40, S50,
zgârieturi, bãsici, 071) S60, S70, S80,
S90, T00, T15-
muscãturi de insecte
T19
neveninoase, rãni
superficiale; rãni ale
scalpuluisi leziuni
superficiale provocate
de corpuri strãine,
intrate în ochi, urechi
etc.
012 Rãni deschise Sfâsieri, rãni deschise, Amputatii S01, S11, S21, 1.02
tãieturi, contuzii, cum traumatice, S31, S41, S51,
ar fi pierderea unei pierderea vederii S61, S71, S81,
S91, T01
unghii; leziuni (cod 040); fracturi
musculare, ale multiple (cod 022);
tendoanelor si nervilor arsuri cu plãgi
deschise (cod
061); leziuni
superficiale (cod
011)
019 Alte tipuri de -
rani si leziuni
superficiale
1
020 Fracturi de os 2
021 Fracturi închise Fracturi simple; fracturi S020, S120, 2.01
cu afectarea S220, S320,
articulatiei(dislocatii, S420, S520,
S620, S720,
etc.); fracturi ce produc
S820, S920,
leziuni interne
T020, S080,
T100, T120
(0=fracturi
închise)
022 Fracturi Fracturi cu rãnirea S021, S121, 2.02
deschise usoarã a unor parti ale S221, S321,
corpului (fracturi S421, S521,
S621, S721,
compuse)
S821, S921,
T021, S081,
T101, T121
(1=fracturi
deschise)
029 Alte tipuri de 2.03

fracturi
030 Dislocatii, Toate problemele acute 3
luxatii si ale muschilor si
tensionãri ale sistemului osos,
muschilor cauzate de întinderea
muschilor, a
tendoanelor,
ligamentelor si
articulatiilor
031 Dislocatii Subluxatii si deplasãri dislocatii (cod (S03, S13, S23, 3.01
ale oaselor si 021) S33, S43, S53,
articulatiilor S63, S73, S83,
S93, T03,
T11.2, T13.2,
T14.3)
032 Luxatii si Întinderea muschilor , Orice dislocare a (S03, S13, S16, 3.02
tensionãri conducând la rupturi oaselor din S23, S29al.0,
ale muschilor, articulatii trebuie S33, S39.0,
S43, S46, S53,
tendoanelor si codificatã 031;
S56, S63, S66,
ligamentelor (si dacã este
S73, S76, S83,
articulatiilor), inclusiv asociatã cu o ranã S86, S93, S96,
hernia usoarã trebuie T03, T06.4,
inclusã în grupa T09.5, T11.2,
012 T11.5, T13.2,
T13.5, T14.3,
T14.6, T73.3)
dislocatii,
luxatii si
tensionãri
040 Amputatii Amputatii, inclusiv S07, S08, S17, 4
traumatice pierderea vederii sau a S18, S28,
(pierderea unei ochiului(lor) S38, S47, S48,
S57, S58, S77,
parti a
S78, S87, S88,
corpului)
S97, S98, T04,
T05
050 Contuzii si Toate leziunile interne, Rãni deschise (cod 5

leziuni interne exclusiv fracturi, 012) si fracturile
(hemoragii, leziuni ale cauzate de
organelor interne si a acestea(codurile
creierului) din grupa 020)
051 Contuzii Rãni intra-craniale S06 (5)
052 Leziuni interne Leziuni ale organelor S15-S16,S25- (5)
intra-toracice, intra- S27, S35-S37,
abdominale si pelvine S45-S46, S55-
S56, S65-S66,
S75-S76, S85-
S86, S95-S96
3
contuzii si
leziuni interne
060 Arsuri, opãreli, 6
degerãturi
061 Arsuri, Arsuri provocate de Efecte ale (T20-T32, T95) 6.01,
opãreli(termice obiecte fierbinti sau de radiatiilor, altele T75.4, L55 6.03
) foc; opãreli; arsuri prin decât arsurile (cod
frecare; radiatii 102)
(infrarosii); radiatii
solare; insolatii; arsuri
provocate de curentul
electric, plãgi deschise
062 Arsuri Arsuri chimice (numai Arsuri provocate (T20-T32, T95) 6.02
chimice(coroziu arsuri externe) de Inghitirea unor
ni) substante
corozive sau
caustice(cod 071)
063 Degerãturi Efecte ale scãderii Scãderea T33-T35, (T95) 6.04

temperaturii anormalã a
(degerãturi) temperaturii
corpului
(Hipothermie) si
alte efecte ale
frigului (cod 103)
arsuri, opãreli
si degerãturi
070 Otrãviri si 7
infectii
071 Otrãviri acute Efectele acute ale Arsuri externe T36-T65, T96, 7.01
injectãrii, ingestiei, (cod 062); soc T97
absorbtiei sau inhalarii anafilactic cod
substantelor toxice, 119
corozive sau
caustice;muscãturi
veninoase; asfixieri cu
monoxid de carbon sau
alte gaze toxice
072 Infectii acute Infectii provocate de A00 - B99 7.02
virusi, bacterii si alti
agenti infectiosi
otrãviri sau
infectii
080 Înecuri si (8)
asfixieri
081 Asfixieri Asfixieri sau sufocãri Asfixieri cu T17, T71 8.05
prin compresie sau monoxid de

strangulare; sunt carbon sau alte
incluse si asfixierile gaze toxice (cod
prin reducerea presiunii 071)
sau a oxigenului din
mediul înconjurãtor,
asfixieri prin astuparea
cãilor repiratorii
082 Înecãri prin Asfixieri de tipul T75.1 8.08
submersie(nefa celor din grupa
tal) 081; cufundãri în
substante non-
lichide: zãpadã,
mâl, etc.
înec si asfixieri
090 Efecte ale (8)
sunetului,
vibratiilor si
presiunii
091 Pierderea Pierderea totalã sau (H83.3) (8.09
acutã a auzului partiala a auzului )
092 Efecte ale Efecte cauzate de T70 8.04
presiunii presiune sau presiunea
apei (barotraume)
099 Alte efecte Traume provocate de (H83.3), T75.2 (8.09
acute ale sunete, sindromul )
sunetului, ciocanului pneumatic,
vibratiilor si etc.
presiunii
5
100 Efecte ale (8)

temperaturilor
extreme,
luminii si
radiatiilor
101 Arsitã si Efectele cãldurii Socuri cauzate de T67 8.02
insolatii naturale excesive si luminã (cod 112);
insolatiei, sau cãldurã lumina soarelui
excesivã provocatã (cod 061)
102 Efecte ale Efecte cauzate de (T66) 8.01
radiatiilor (non- radiatiile X, substante
termice) radioactive, radiatii
ultraviolete, radiatii
ionice, sudurã
103 Efecte ale Hipotermie accidentalã degerãturi cod 063 T68-T69 8.03
reducerii si alte efecte de
temperaturii reducere a temperaturii
109 Alte efecte ale -
temperaturilor
extreme,
luminii si
radiatiilor
110 Socuri (8)
111 Socuri în urma Socuri în urma Socuri (F43.0), (T74) 8.06
agresiunilor si agresiunilor si anafilactice, codul
amenintãrilor amenintãrilor de cãtre 119; socuri dupã
persoane; agresiuni în leziuni traumatice,
urma “conflictelor cod 112
sociale”
112 Socuri Socuri electrice, socuri Socuri (T75.0), T75.4, 8.07,
traumatice provocate de luminã, anafilactice, codul T79.4 8.10
socuri immediate sau 119; agresiuni si
care apar mai târziu amenintãri ale
persoanelor cod
111; cazuri care
nu determinã
leziuni fizice
119 Alte tipuri de Agresiuni ale (F43.0),(T78.0, -
socuri animalelor, care nu T78.2)
determinã leziuni fizice;
agresiuni determinate
de dezastre naturale
sau alte evenimente,
care nu cauzeazã
leziuni fizice directe
victimei; socuri
anafilactice
120 Leziuni multiple Aceastã grupã se -
restrânge la cazurile în
care victima suferã
douã sau mai multe

leziuni la fel de grave
999 Alte leziuni Acest grup trebuie sã (S09), S19, 8.19
incluse în alte fie utilizat pentru S29, S39, S49,
denumiri clasificarea leziunilor S59, S69, S79,
S89, S99, T07-
neincluse sub alte
T14, T73, T75,
denumiri:
T78, T79-T94,
Leziuni ale nervurilor si T98
ale inimii; ale vaselor S04, S14, S24,
sanguine; leziuni S34, S44, S54,
provocate de S64, S74, S84,
patrunderea unor S94; T15-T19;
corpuri strãine în T69; T75.3;
orificiile naturale ale (T78)
corpulu, etc.
7
Dezbateri generale cu privire la clasificarea variabilelor dupã cauze si

circumstante
Organizarea variabilelor
Variabilele introduse de faza a III a, clasificate pe cauze si circumstantele în care s a

petrecut accidentul de muncã, vor furniza informatii suplimentare pentru identificarea
locului, si în special cum s-a petrecut accidentul, având drept scop final elaborarea unei
politici de prevenire a accidentelor de muncã.
Variabilele Punctul de lucru, Mediul de lucru si Activitatea desfãsuratã descriu circumstantele

în care s-a petrecut accidentul. Situatiile diverse în care se petrec accidentele, se
înregistreazã cu ajutorul a trei perechi de variabile. Accidentele se petrec deseori printr-un lant
de evenimente, oricum existã tendinta de a se investiga accidentul chiar din momentul în care
acesta s-a produs. Ca o vedere preventivã, o descriere a momentului în care s-a întâmplat ceva
anormal este chiar importantã, pentru a putea fi confruntatã cu descrierea victimei asupra a
ceea ce fãcea în momentul accidentului.
Cele trei perechi de variabile sunt urmãtoarele:

i) Activitatea fizicã efectivã si Agentul material asociat
ii) Abaterea si Agentul material asociat
iii) Contact – Modalitatea de rãnire si Agentul material asociat.
Fiecare pereche combinã o actiune (un substantiv, dar poate fi descrisã si printr-un verb) si
un obiect. Acest sistem asigurã flexibilitatea si precizia codificãrii, gratie numeroaselor
combinatiii posibile, fãrã a avea nevoie de o clasificare foarte stufoasã. La fiecare trei
nivele, un Agent material este codificat, folosind un singur nomenclator. Acest fapt face ca
un Agent material sã fie codificat de trei ori. În majoritatea cazurilor, Agentul material va fi
codat, ca cerintã a diversitãtii agentilor materiali implicati In secventele evenimentului.
Oricum, scopul final este acela de a elabora o politicã de prevenire a accidentelor de muncã.
i) “Activitatea fizicã efectivã” si agentul material asociat acestei variabile descriu ceea ce
victima fãcea în momentul producerii accidentului. Aceastã activitate este foarte precisã si
diferã în functie de variabila “Activitatea desfãsuratã”, care furnizeazã descrierea muncii
realizate.
Exemplu: în timpul curãteniei (“Activitatea desfãsuratã” 53) victima urca (“Activitatea fizicã
efectivã” 61) câteva scãri ( Agentul material 02.01),
Exemplu: în timpul prelucrãrii unei piese de mobilier (“Activitatea desfãsuratã” 11), victima îsi
folosea mâinile sã ridice (Activitatea fizicã efectivã 51) o piesã de lemn ( Agentul material
14.11).
ii) “Abaterea” si Agentul material asociat descriu evenimentul anormal care a condus la
accident. Evenimentul anormal nu descrie cauza care a determinat accidentul, nici
responsabilitãtile. Aceste variabile trebuie sã descrie numai evenimentul sau legatura cu
lantul evenimentelor anormale.
Exemplu: victima a cãzut (Abaterea 51) pe câteva scãri (agentul material asociat 02.01),
Exemplu: victima a pierdut controlul (Abaterea 43) surubelnitei (agentul material asociat
07.05).
iii) “Contact – Modalitatea de rãnire” si agentul material asociat descriu modul în care
victima a venit ân contact cu agentul material care a cauzat leziunea. Este descris cu
precizie modul în care victima a suferit leziunea.
Exemplu: victima a cãzut si s-a lovit (Contact – Modalitatea de rãnire 31) de podea (Agent
material 01.02),
Exemplu: victima s-a lovit (Contact – Modalitatea de rãnire 42) de o surubelnitã în cãdere
(Agent Material 07.05).
Detalii referitoare la utilizarea codurilor 00 sau 99
Folosirea codurilor 00 sau 000 înseamnã cã “nu se cunosc informatii”, raportul accidentului
nu contine informatii care sã permitã codificarea accidentului. În fiecare clasificare, prima
linie (codurile 00 sau 000) înseamnã cã “nu existã informatii”.
Codurile 99 sau 999, pe de altã parte, înseamnã cã informatiile nu sunt disponibile, dar lista
contine un cod potrivit pentru acestea. În fiecare listã, ultima linie (codurile 99 sau 999)
înseamnã “alte [numele variabilei] nespecificate în clasificare”.
La fel, pentru grupele 10, 20, 30 (sau 010, 020, 030 etc.) codul care se terminã în “0”
înseamnã cã informatia disponibilã este suficientã sã poatã fi grupatã, dar nu este suficient
de detaliatã pentru a merge mai departe. Codurile 19, 29, 39 (sau 019, 029, 039 etc.)
înseamnã informatii precise, dar nu existã corespondentã cu codurile din listã. De exemplu,
din variabila Mediul de lucru, se întelege din citirea raportului, cã accidentul a avut loc într-o
intreprindere industrialã. Dacã nu existã alte detalii, se va utiliza codul “010 zone industriale
– nespecificate ”. dacã, oricum, din citirea raportului, este posibil sã se identifice mai precis
tipul zonei industriale implicate, dar tipul zonei nu este inclus în listã, va fi folosit codul “019
altele 010 de tipul Mediul de lucru, nespecificat mai sus”.
Aspecte specifice referitoare la Agentul Material
Existã cazuri în care Agentul material este acelasi pentru toate cele trei variabile cu care
acesta este asociat, dar este posibil, de asemeni , sã existe cazuri cu trei agenti materiali
diferiti. Pentru fiecare variabilã, este necesar sã se raporteze la cel mai relevant agent
material, care permit circumstantelor accidentului sã fie reconstituite complet cu acuratete
si în mãsura în carepoate fi utilizat în politica viitoare de prevenire a accidentelor de muncã.
Printre aceste cerinte generale, este deasemeni necesar, sã se stabileascã regulile de
utilizare a variabilelor: Agentul material codificat, asociat variabilei “Activitatea fizicã
efectivã” trebuie sã fie în cea mai apropiatã legãturã cu accidentul sau leziunea suferitã,
precum si variabila “Agentul material” sã cel mai aproape de variabila “Contact –
Modalitatea de rãnire” si cu cea mai gravã leziune. Un “Agent” descris specific, în
concordantã cu aceste criterii, este mai util decât un “Agent” descris mai general, în
conditiile neîntelegerii raportului accidentului si prevenirii viitoare a accidentelor de muncã.
De asemeni, nu existã Agent material care sã nu fie relationat sau codificat.De exemplu, o
supraveghetoare dintr-un magazin, stând în picioare si rotindu-se cãtre un cumpãrãtor;
miscarea sa îi cauzeazã o leziune internã si nu se mai poate misca. Acesta este un caz în
care leziunea se produce fãrã o cauzã externã. Victima nu a suferit nici un contact. Este
deci o miscare a victimei (Activitatea fizicã efectivã - “miscare în loc” - Cod 67, în urma
cãreia s-a produs Abaterea(“rotire, rãsucire” - Cod 74) conducând la Contact – Modalitatea
de rãnire (“ranã fizicã –a sistemului muscular si osos“ - Cod 71). Pentru nici una dintre
aceste variabile nu existã un agent material si codul 00.01 “nu existã agent material”
trebuie folosit pentru cele trei variabile.
Existã si posibilitatea pentru variabilele Activitatea fizicã efectivã, Abatere si Contact –

Modalitatea de rãnire sã aibã loc cu implicarea sau utilizarea agentului material, dar raportul
accidentului sã nu includã nici o informatie care sã permitã agentului material sa fie
identificat sau codat. În cele trei cazuri, se foloseste codul 00.00 “nu existã informatii despre
9
agentul material”. Oricum, o ranã deschisã cere utilizarea codului 00.02 “nu existã
informatii”, la fel ca Agentul material implicat.
În final, pentru Statele Membre care doresc sã codifice Agentul material cu mai multe
detalii, este prezentatã o clasificare optionalã cu 4- pozitii (8- caractere) în Anexa D(deci
numai 2-pozitii sunt utilizate de Eurostat).
Punctul de lucru
Conceptul de Punct de lucru « uzual » are un sens restrictiv : punct de lucru fixat într-un
magazin, birou si un sens general de « unitate localã » de lucru (sediul unitãtii locale a
angajatorului).
Pe de altã parte, conceptul de « ocazional » este folosit si într-un sens larg, acoperind
ambele tipuri de concepte - prezentate mai sus - cu punct de lucru « mobil »,ca de
exemplu: conducãtori de utilaje, lucrãtori în constructii, muncitori pentru întretinerea
utilajelor, politisti, paznici, lucrãtori de curãtenie a strãzilor, etc., si situatii ocazionale
pentru lucrãtori care lucreazã în puncte fixe de lucru: numiri temporare într-un punct de
lucru fix, însã diferit, sau chiar într-o unitate localã diferitã, interventii specifice în afara
locului obisnuit de lucru, sau în interiorul sediului clientilor, ori în altã companie (întâlniri,
misiuni, interviuri, etc.) inclusiv timpul petrecut între sedii sau locul interventiei. În acelasi
fel, numirile (detasãrile) temporare pentru desfãsurarea activitãtii – ca angajat - în sediul
altei companii, sau ca persoanã angajatã printr-o agentie de plasare a fortei de muncã, sau
ca angajat “la distantã” ( teleworking ), sunt sistematic considerate puncte de lucru
« ocazionale ».
Mediul de lucru
Definitie
Acesta este mediul general al locului de muncã, al muncii propriu-zise, sau al sediului în
care se desfãsoarã activitatea, unde a avut loc accidentul de muncã. El descrie mediul
geografic unde, în momentul accidentului, se afla victima , muncind, vizitând locul sau era
doar prezent (în contextul muncii).
Mod de abordare
Tipul de activitate desfãsuratã de victimã nu trebuie luat în considerare, cu exceptia

pãrtilor din constructii (codurile 020-029). În ultimul caz, prima utilizare a locului de muncã
este irelevantã; ce este important, este activitatea de constructii. De exemplu: reparatiile
într-un salon de dans au codul 021, dar întretinerea luminilor în aceeasi arie este codificatã
043 pentru Mediul de lucru si 52 pentru Activitatea desfãsuratã (vezi diviziunile de mai jos).
Pentru a da urmãtorul exemplu, operatiuni ca: schimbarea unui bec, sau lucrul la un frigider
într-un supermarket (reparatii) vor fi codificate cu 043 pentru Mediul de lucru; oricum,
refacerea unei instalatii electrice sau manipularea unor plãci de azbest, în aceeasi locatie,
Mediul de lucru va fi codificat 021.
Intrândurile, coridoarele, scãrile si alte pãrti comune si anexelocurilor descrise mai jos sunt
considerate a fi pãrti integrante ale aceluiasi loc si sunt codaificate la fel. Coridorul unui
spital este codificat 051 si scãrile înr-o fabricã sunt codificate 011.
Clasificarea mediilor de lucru este organizatã pe urmãtoarele diviziuni:
010-019 Zone industriale
Acestea sunt locuri utilizate pentru productia bunurilor de toate (cod 011). Zonele în care
se fabricã alimentele, inclusiv agroalimentele, într-un sens larg, zonele unde toate bunurile
si obiectele sunt produse, trebuie codificate 011. Grupa 010 include zonele de întretinere si
reparatii – în sensul atelierelor de reparatii ale instalatiilor, masinilor, sau avioanelor (012).
Nu existã restrictii cu privire la numãrul agentilor materiali care au fost reparati, atât timp
cât zona poate fi clar identificatã, ca zonã de întretinere (spre deosebire de zonele de
productie). Prin extensie, codul 012 include si spãlãtoriile industriale. Acest cod include de
asemeni, depozitele si spatiile de încãrcare/descãrcare (cod 013).
020-029 Pãrti ale constructiilor, constructii, cariere si mine deschise
Pãrtile constructiilor pentru clãdiri si constructii civile. Se face o distinctie între pãrtile noi
(021) si alte pãrti (în renovare, întretinere, etc., cod 022). Aceastã grupã include, de
asemeni, mine si cariere de piatrã deschise (023), suprafete subterane (024), suprafete pe
sau sub apã (025) în care sunt localizate constructiile, pentru pãrtile din constructii sau
inginerie civilã. Suprafetele sub apã (oceane, mãri, lacuri) sunt codificate 026.
030-039 Ferme agricole, zootehnice, piscicole, zone forestiere
Zonele care sunt, în principal, dedicate agriculturii, pãdurilor, pisciculturii, acoperite sau în
aer liber, de ex. Grajduri (031), sere, lanuri (032), podgorii si livezi (033), pepiniere (034),
grãdini (036).
040-049 Arii ale unor activitãti tertiare, birouri, zone de distractie si divertisment
Zonele care sunt, în principal, utilizate pentru activitãti tertiare, intelectuale sau servicii.
Birourile centrale sau departamentele administratiei publice sunt codificate 041. Saloane
de coafurã si spãlãtoriile automate sunt codificate 043. Codul 044 include sediile galeriilor
de artã, inclusiv studiourile de radio si televiziune. Sediile politiei si pompierilor sunt
codificate 049.
050-059 Institutii medicale
Institutiile – medicale sau nu - includ cãminele de bãtrâni si cresele, sanatoriile, casele de

sãnãtate si talasoterapie.
060-069 Zone publice
Zonele publice sunt acele zone deschise publicului larg. Coridoarele, scãrile, parcãrile sunt
codificate 061 numai dacã sunt deschise publicului si nu pot fi clasificate sub un alt cod,
specific Mediului de lucru.
Transporturile terestre (rutiere, feroviare), publice sau private, sunt codificate 062, dacã
locul accidentului poate fi considerat ca fiind “pe” sau “în interiorul” principalelor cãi de
transport (dar nu pe infrastructura principalelor cãi de transport, vezi codul 063, de mai
jos). Oricum, dacã accidentul s-a petrecut într-un tunel, Mediul de lucru trebuie codificat
101. Accidentele la bordul avioanelor sau a transportoarelor navale sau pe apele teritoriale,
trebuie codificate 093, 111 si, respectiv 112.
11
În final, zonele publice pot include zonele cu acces restrictionat, codul 063. De exemplu, o
operatie de întretinere realizatã pe o cabinã (pe linii de cale feratã terestre), este codificatã
063. Decolarea unui avion de pe o pistã de aterizare este codificatã 063. Schimbarea unui
bec din instalatia de iluminare a unei gãri este codificatã 092, si curãtarea unei gãri pline
cu cãlãtori, este codificatã 062, în timp ce curãtarea unei balastiere este codificatã 063.
070-079 Locuinte
Acest cod se utilizeazã pentru accidentele petrecute în locuintele particulare (071) –

victima sau altã persoanã(oameni care lucreazã în locuinte particulare, ca instalatori,
zidari, etc).
080-089 Zone sportive
Aceste coduri acoperã terenurile sportive si de gimnasticã, cu distinctie între cele

acoperite si cele neacoperite. Sunt cuprinse urmãtoarele: piste de ski, circuite auto, piste
pentru biciclete, etc.) si toate zonele pentru sporturile de salã.
Zone aflate în conditii exceptionale - 090-099 în aer sau la înãltime – exclusiv pãrtile din constructii -
100-109 subteran - exclusiv pãrtile din constructii - 110-119 pe/peste apã - exclusiv pãrtile din
constructii
Aceste coduri sunt utilizate pentru orice situatiile în care activitatea este desfãsuratã
oriunde, exclusiv pãrtile din constructii (clasificate în grupa 020). Grupa 090 este mai des
folositã, cu exceptia avioanelor, în cazurile în care existã pericol de prãbusire.
120-129 Medii cu presiune înaltã - exclusiv pãrtile din constructii
Când victima este supusã unui mediu cu presiune înaltã: platforme subacvatice, sonde
subacvatice etc.
Asemãnãri
În câteva cazuri, codurile pot sã parã asemãnãtoare.Urmãtoarele exemple explicã cum se

procedeazã în astfel de cazuri:
1 o salã de sport dintr-o institutie de învãtãmânt;

2 un atelier tehnic într-o scoalã;
3 o bibliotecã într-un spital;
4 un depozit într-o fabricã;
5a întretinerea normalã a cãii ferate subterane(pe o cabinã)
5b constructii ale tunelurilor sau canalelor colectoare;
6 renovarea unei biblioteci publice ;
7 zona de aprovizionare într-un supermarket
Codurile trebuie selectate pentru cea mai potrivitã locatie:

1 este codificatã sala de sport 081,
2 este codificat atelierul 011,
3 este codificatã biblioteca 041,
4 este codificatã zona de depozitare 013,
5a este codificat mediul subteran 101,
5b este codificatã partea de constructii subteranã 023,
6 este codificatã partea de constructii 021,
7 este codificat depozitul, zona de încãrcare/descãrcare 013.
Considerând ca un exemplu, o clasã dintr-un liceu este codificatã 042, ca si o clasã de

studiu dintr-o fabricã sau o salã de scoalã tatralã într-un teatru , în timp ce ucenicia pe o
masinã într-un atelier este codificatã 011.
Santierele de constructii(pe pãmânt) sunt codificate 011/012, dar aceeasi activitate pe

mare este codificatã 111.
Alegerea codului trebuie sã tina cont de cel mai apropiat loc asociat cu riscul efectiv în
momentul producerii accidentului. De exemplu, când cineva merge la lucru cu metroul si
alunecã în pasaj, mediul de lucru este codificat 061; când un lipitor de afise cade de pe
scara mobilã, în acelasi pasaj, codul este tot 061. Oricum, dacã un operator pe un aspirator
stradal a fost lovit de o masinã, în timpul aspirãrii unei strãzi din tunel, mediul de lucru
trebuie sã fie 101.
Astfel de conexiuni logice trebuie fãcute pentru cuvintele generice care pot descrie câteva
diferente ale locurilor. Un laborator de stdiu este codificat 042, si un laborator medical 059.
Un laborator dintr-un supermarket (de preparare a cãrnii) este codificat 011, ca si un
laborator dintr-o fabricã.
Este posibil sã existe si victime ale accidentelor de muncã, petrecute în acelasi loc, fiecare
având însã cod diferit pentru mediul de lucru.
Exemplu: o macara pe un pod în constructie, cu câteva pãrti cãzute pe o autostradã

publicã: “parte de constructii” , trebuie folosit codul(021) pentru operare macara, dar codul
“cãile de transport” (062) trebuie folosit pentru zdrobire macaragiului între pãrtile prãbusite
din macara si sosea.
Activitatea desfãsuratã
Definitie
Reprezintã activitatea generalã sau sarcina de lucru pe care o îndeplinea victima în

momentul accidentului. Aceasta nu este ocupatia victimei, sau cu precizie, activitatea
fizicã efectivã la momentul accidentului. Este o descriere a tipului de muncã, în termeni
largi, sarcina pe care o îndeplinea victima în perioada de timp, chiar înainte de petrecerea
accidentului.
Asemãnãri
Activitatea economicã este divizatã în diverse sarcini cu caracteristici comune. Fiecare

sarcinã corespunde unei grupe largi de activitãti diferite si sarcini, pe nivele ierarhice
inferioare. Pe de altã parte, întelegerea conceptului Activitatea desfãsuratã se face
considerând fabricarea produselor pe diferite stadii de fabricatie, de la conceptie la
productie. Fabricarea produselor implicã un lant succesiv de evenimente si fiecare dintre
aceste stadii este clasisificat sub coduri diferite pentru variabila “Activitatea desfãsuratã”.
Se poate împãrti în componente acest lant al evenimentelor, independent de numãrul
produselor, cantitatea produsã si dacã produsele sunt fizice(materiale) sau nu.
Acelasi muncitor poate sã îndeplineascã sarcini diferite pe timpul unei zile de lucru, sarcini
care în sens larg, sunt codificate sub acelasi titlu. Activitatea desfãsuratã descrie o
sarcinã care este îndeplinitã în aceeasi perioadã de timp. Activitatea fizicã efectivã este
mai precisã si poate fi izolatã de lantul evenimentelor care conduc la producerea
accidentului. În fiecare caz, perechea de variabile Activitatea desfãsuratã si Activitatea
13
fizicã efectivã trebuie adaptatã la descrierea accidentului. Activitatea fizicã efectivã

furnizeazã date suplimentare mai precise decât descrierea initialã a accidentului, furnizatã
de codul variabilei Activitatea desfãsuratã.
Oricum, dacã Activitatea fizicã efectivã este o actiune izolatã în momentul accidentului,
Activitatea desfãsuratã trebuie descrisã mai precis. Nu existã activitate economicã sau o
ocupatie a victimei, indicate anterior, si nu este necesarã separarea clarã a sarcinilor de
naturi diferite. De exemplu, chiar dacã cã un lucrãtor si-a petrecut toatã dimineata
curãtând o masinã, Activitatea fizicã nu trebuie codificatã la titlul “curatare” (53) dacã
acest lucrãtor a avut un accident în timp ce mergea la cantina, pe durata pauzei de prânz.
Când accidentul s-a produs, lucrãtorul era în miscare , se codificã (61), dacã aceastã
miscare nu avea nimic de-a face cu ocupatia sa ori cu activitatea economicã a companiei,
în al cãrui sediu se afla în momentul accidentului. Pe de altã parte, un lucrãtor de curãtenie
într-un birou se roteste pe cãlcâi, în timp ce mergea pe coridorul dintre douã birouri, trebuie
privit ca îndeplinind o sarcina de lucru codificatã la titlul “curatare” (53).
10-19 Productia, fabricarea, procesarea, depozitarea – de toate tipurile
Codul 10 acoperã activitãtile industriale, precum si procesarea produselor agricole,

indiferent de numãrul atelierelor prin care aceste produse trec pânã în faza de produs finit.
Toate sarcinile de lucru care conduc direct la un obiect, un produs sau depozitarea
acestuia, sunt clasificate sub acelasi cod. De exemplu: procesarea mâncãrurilor
speciale(delicatese) si a produselor alimentare pe cale industrialã sau artã manualã este
codificatã 10, în timp ce cresterea porcilor este codificatã 33. Toate tipurile de depozitare,
inclusiv operatiile de încãrcare/descãrcare inerente depozitãrii, sunt codate separat, sub
codul 12.
20-29 Excavatii, constructii, întretinere, demolare
Codurile 20-29 acoperã excavatiile, constructia clãdirilor, permanent sau temporar,

repararea si întretinerea clãdirilor si a constructiilor publice. Toate excavatiile si lucrãrile
de nivelare a pãmântului sunt codate 21. Toate constructiile noi, fie case blocuri, hangare,
depozite, piete acoperite etc. (orice constructie acoperitã sau care se afla sub un acoperis)
trebuie codificatã 22. Constructia podurilor, digurilor, a strãzilor, tunelelor si canalelor este
codificatã 23. Acestea sunt instalatii deschise, ce nu pot fi de obicei locuite sau
frecventate de oameni.
Se considerã exemplul construirii unui nou aeroport. Excavarea/ nivelarea sunt codificate
21, construirea terminalelor si hangarelor este codificatã 22, construirea pistei de aterizare
si a cãilor rutiere de acces este codificatã 23, si renovarea unui terminal vechi si
transformarea lui într-un muzeu este codificatã 24. Repararea unui perete sau a unui plafon
nu este masinã, instrument sau echipament de întretinere (cod 52), dar este clasificat la
întretinerea clãdirilor, codul 24. Codul 24, acoperã de asemeni, majoritatea activitãtilor de
renovare, de exemplu, clãdiri foarte înalte, case particulare si alte structuri. Codul 25
acoperã toate tipurile de demolare ale clãdirilor si structurilor. Codurile 24 si 25 acoperã
toate activitãtile de renovare si demolare, în contrast cu distinctiile fãcute de codurile 22 si
23.
30-39 Tipuri de activitãti agricole, forestiere, horticule, piscicole si de crestere a animalelor
Codul 31 acoperã toate tipurile de activitãti de muncã a pãmântului: arat, semãnat, etc.
Codul 32 acoperã toate muncile agricole, care implicã recolta(plantarea, cresterea,
culegerea fructelor, grânelor sau florilor). Codul 33 acoperã activitãtile implicate în
cresterea animalelor (îngrijire, crestere). Activitãtile din silviculturã sunt codificate 34, în
timp ce activitãtile piscicole, industrializarea la scarã micã si procesarea pestelui în mãri,

lacuri sau râuri sunt codate 35.
40-49 Furnizarea de servicii cãtre alte intreprinderi si/sau cãtre publicul larg – munca intelectualã
Toate activitãtile care nu produc bunuri tangibile sau obiecte fizice sunt codate în grupa 40.
De exemplu: realizarea programelor informatice este codificatã 42, înregistrarea acestor
programe prin sistemul CD-ROM sau dischete ( floppy discs ) este codificatã 10 si
comercializarea lor este codificatã 43.
50-59 Alte activitãti asimilate celor din grupele 10, 20, 30 si 40
Codul 50 acoperã toate sarcinile auxiliare, asimilate celor din grupele 10, 20, 30 si 40.
Aceastã categorie include activitãti care nu conduc direct la obtinerea unui obiect sau un
produs. De exemplu, instalarea unui carburator într-un motor, pe o linie de productie, este
codificatã 11, dar schimbarea carburatorului într-un garaj, este codificatã la reparatii 52,
chiar dacã carburatorul si motorul sunt identice, deoarece victima îndeplinea sarcini
diferite. În primul exemplu, codificat în grupa 10, este unproces repetitiv, în timp ce în
ultimul exemplu, codificat 52, existã o singurã etapã a procesului. Trebuie fãcutã o
distinctie între “productie”, care poate fi “industrialã” (grupa 10), “constructii” (grupa 20),
“agriculturã” (grupa 30), sau “servicii” (grupa 40). Urmãtoarele exemple vor ajuta sã se
realizeze aceste distinctii.
Pregãtirea unei pãrti din constructii pentru o nouã clãdire, este codificatã 51, dar
activitatea de excavare sau nivelare este codificatã 21. Fixarea unei macarale pe o parte a
clãdirii este codificatã 51, dar întretinerea sau repararea macaralei este codificatã 52.
Activitatea de constructii este codificatã, în principal, sub codul 22, dat de natura
constructiei , sau sub alte coduri 20-29. În final, activitatea de constructii cuprinde si
activitati de evacuare (cod 53) si încãrcare (cod 54). Diferitele activitati de constructii si
sarcini de lucru, sunt despãrtite în subgrupe, fiecare dintre ele fiind o variabilã “Activitatea
desfãsuratã”.
Munca legatã de întretinerea sistemelor de calculatoare, re-cablarea sediilor (cod 24),

vânzarea (cod 43) si instalarea (cod 51) noilor echipamente informatice, precum si
mentinerea standard a echipamentelor (cod 52).
Activitatea zilnicã a restaurantelor, cu un numãr de sarcini cum ar fi receptia produselor

such as receipt of produce si pregãtirea initialã în bucãtãrie (curãtare, tãiere, etc.) si
pregãtirea sãlilor de mese (asezarea meselor, etc.), codificate 51. Activitatea ce implicã
receptia clientilor la masã, cum ar fi servirea la mese si spalarea vaselor în bucãtãrie sunt
codificate 41. În final, la sfârsitul mesei, curãtarea sãlii de mese si a bucãtãriei , sub codul
53.
Mai mult, repararea, reglarea, etc. nu trebuie confundate cu conceptul de supervizare. În

practicã, întretinerea poate începe cu o inspectie sau o verificare, dar dacã victima atinge
Agentul material, trebuie utilizat codul 52. Codul 55 este folosit când victima monitorizeazã
Agentul material fãrã sã îl atingã.
60-69 Miscare, activitate sportivã si artisticã
Codul 61 se aplicã în cazul persoanelor care nu sunt angajate sub codurile 10-59 sau 62-69
si se aflã în miscare (pe picioare), conduc sau sunt pasageri la bordul unui mijloc de
transport.
15
Activitatea fizicã efectivã
Definitie
Clasificarea pentru Activitatea fizicã efectivã este datã pentru a descrie activitatea
victimei imediat înainte de accident. Se înregistreazã actiunile gândite(deliberate) ale
victimei imediat înainte de accident. Exemplu: ce fãcea victima? Lucra cu o masinã de
gãurit electricã.
Asemãnãri
Clasificarea pentru variabila “Activitatea fizicã efectivã” este urmãtoarea:
Cod Denumire Uneltele de lucru Obiecte relationate

10 Instalatii de operare + +
20 Instrumente actionate manual + +
30 Conducerea sau prezenta la bordul + +
echipamentelor sau a mijloacelor de
transport
40 Obiecte actionate manual - +
50 Transportul obiectelor cu mâna - +
60 Mutarea obiectelor - -
70 Prezentã - -
Acest tabel ilustreazã urmãtoarele cazuri:

Codurile 10 - 39 reprezintã activitãti în care victima foloseste instrumente si piese de lucru.
Codurile 40 - 59 reprezintã activitãti în care victima mânuieste sau transportã un obiect sau
prezenta la bordul mijloacelor de transport cu echipamente sau instrumente de lucru.
Codes 60 - 70 reprezintã activitãti în care nu se folosesc instrumente si nu se mânuiesc sau
se transportã obiecte. Activitatea fizicã efectivã a victimei este propia ei/lui.
Distinctii între instrumente de lucru(scule) si masini – masini fixe si mobile
Un instrument este un obiect folosit în muncã pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru. Acest
instrument poate fi sau nu conectat la o sursã de energie electricã (agenti 06-08). Poate fi
utilizat de o singurã persoanã, cu mâna sau cu ajutorul corpului, fãrã rostogolire sau
tragere. O masinã este un obiect complex, folosit pentru transforma energia electricã
astefel încât sã actioneze un material sau sã îndeplineascã o sarcinã. Conceptul de masinã
este legat de energia necesarã pentru a actiona cu o anumitã fortã.
O masinã fixã este aceea ce nu poate fi mutatã în timpul lucrului (grupa 10 agenti) , iar o
masinãmobilã (grupa 09 agenti), este masina actionatã de o singurã persoanã, fãrã ajutorul
unei alte persoane sau altui procedeu; o poate misca prin folosirea propriei energii (masinã
actionatã manual, masinã agricolã), prin împingere (masinã de curãtat) sau prin tragere
(fierãstrãu), dar nu þransportatã în mânã sau în brate.
10-19 Instalatii de operare
Codurile pot fi utilizate când victima foloseste o masinã în maniera pentru care a fost
proiectatã. Nu pot fi utilizate, de exemplu, când victima este în urcare sau reparã o altã
masinã (conceptele de reparatie, întretinere, etc. se aflã sub codul 52 “întretinere,
reparatii, acordare, ajustare” pentru variabila “Activitatea desfãsuratã”. Activitatea fizicã
efectivã asociatã, se stie, reflectã exact ceea ce fãcea victima “lucrul cu instrumente
actionate manual” (codurile 20-29) dacã victima mânuia o masinã de gãurit sau de
însurubat, etc. este folosit “mânuirea obiectelor” (codurile 40-49) dacã victima mãnuia o
parte dintr-o masinã complexã, de ex. bratul unei macarale, sau pentru a obtine accesul în
interiorul unei masini).
Discutii
Codul 11 trebuie utilizat dacã interventia pe o masinã constã în oprirea acesteia, de
exemplu.
Codul 12 este folosit dacã operatorul intervine atunci când s a întâmplat un eveniment
neasteptat(neobisnuit) – a misca ceva care s-a înfipt/ lipit de masina, de exemplu. Dacã
interventia implicã transportul sau conducerea echipamentului, se utilizeazã codurile 30-39.
Codul 13 se aplicã numai atunci când victima controleazã (în sensul operãrii) masina, prin
anumite mijloace sau pârghii de control, prin schimbãtoare de vitezã sau butoane; victima
nu alimenteazã masina cu materii prime sau nu descarcã produsele finite din masinã. Codul
13 trebuie folosit pentru operarea masinilor de tipãrit, o linie de asamblare sau un robot
industrial. În contrast, monitorizarea video fixã, unde nu existã posibilitatea de interventie
pe masinã (într-o camerã separatã de control) trebuie sã fie codificatã sub “prezentã” (70).
Acest cod nu se aplicã conducerii de vehicule sau transportului, ori mânuirii
echipamentului.
20-29 Lucrul cu instrumente actionate manual
Aceste coduri trebuie folosite când persoana rãnitã a utilizat un instrument actionat
manual, într-o manierã normalã(în conformitate cu destinatia pentru care a fost conceput).
Dacã victima este în miscare în timp ce utilizeazã instrumentul de lucru, utilizarea fiind
continuã, iar miscãrile fiind scurte, se foloseste codul pentru instrumentul actionat manual,
si nu cel pentru miscare. Numai când persoana se opreste din mânuirea instrumentului de
lucru pentru a se misca( a lua altã pozitie)(de ex. sã meargã de la un capãt al atelierului la
altul, sã intre sau sã pãrãseascã o încãpere) înainte de a re-utiliza instrumentul, accidentul
se întîmplã în timpul miscãrii, se utilizeazã codul pentru miscare(codurile 60-69).
Mai trebuie fãcutã aici o remarcã generalã ce se referã la sursa nomenclatorului

“Activitatea desfãsuratã”: 1) un angajat pentru curãtenia în birouri care, aflat în mers pe
coridor între douã birouri si se roteste pe cãlcâi, trebuie privit ca îndeplinind o sarcinã de
curãtenie în momentul accidentului (53). 2) O persoanã care si-a petrecut toatã dimineata
curãtând o masinã, dar a avut un accident pe drumul spre cantina, în pauza de prânz, se
aplicã miscarea – în timpul accidentului (61). Dar în ambele cazuri Activitatea fizicã
efectivã, desfãsuratã chiar în momentul accidentului, relateazã o miscare, codificatã 61
(mers, etc.) sau 62 (intrare/iesire), de exemplu. Oricum, dacã persoana se ciocneste de o
fereastrã în momentul în care curãtã fereastra cu un burete si alte instrumente de curãtat,
Activitatea desfãsuratã este curãtare (53) , în timp ce Activitatea fizicã efectivã este
“lucrul cu instrumente actionate manual” (21)
Discutii
În aceastã grupare, trebuie fãcutã o distinctie între instrumentele manuale si motorizate.
Un instrument manual este un instrument care implicã un efort fizic al utilizatorului (de
exemplu o surubelnitã sau un ciocan), în timp ce un instrument motorizat este un
instrument conectat la o sursã de energie (electricã, termicã, etc.), de exemplu o masinã
de gãurit, sau o surubelnitã electricã.
17
Dacã instrumentul nu este folosit în maniera pentru care a fost conceput, de ex. folosirea
unei surubelnite pentru orice altceva decât pentru fixarea unui surub, se aplica 40-49.
Acestea din urmã pot sã fie actionate intentionat, sau nu.
Trebuie sã existe o corelatie între Activitatea fizicã efectivã si Agentul material. De

exemplu, pentru codurile 20-29, se va utiliza numai agentul material din grupele 06, 07 si
08.
Când activitatea se desfãsoarã pe o masinã, dar constituie, de ex., ajustarea unui surub
prin însurubare sau desurubare cu surubelnita, trebuie folosit codul pentru “lucrul cu
instrumente actionate manual” (cod 21 pentru surubelnitã), mai mult decât codul pentru
“instalatiile de operare”, care nu sunt specifice variabilei Activitatea fizicã efectivã în
momentul accidentului (conceptul de ajustare este codificat folosind variabila Activitatea
desfãsuratã - cod 52 “ajustare” – si Agentul material asociat, indicând masina).
30-39 Conducerea sau prezenta la bordul unui echipament de lucru sau mijloc de transport
Aceste coduri trebuie utilizate atunci când victima transportã sau mânuieste echipamente,
în maniera pentru care acestea au fost concepute. Codurile acoperã echipamentele
motorizate de transport, dar si echipamentele care sunt folosite prin puterea muscularã, de
ex. roabã.
Discutii
Acest grup de coduri acoperã conducerea oricãrui tip de vehicul motorizat(tractor, masinã,
barcã cu motor, aeroplan, etc.), sau nu (bicicletã, roabã, bãrci nemotorizate, etc.) sau fiind
la bordul oricãruia dintre aceste vehicule. Aceste coduri se aplicã si pentru conducerea
echipamentelor mobile, prin manipulare (de ex. motostivuitor), indiferent dacã sunt
motorizate sau nu. Pe de altã parte, toate echipamentele fixe sunt privite ca masini fixe si
codificate în seria de coduri 10.
Folosirea unui scripete pentru alimentarea unei masini, este codificatã cu 11; operarea unei
benzi rulante care transportã materiale, este codificatã tot cu 11, ca si o bandã
transportoare, fixatã pe un echipament de lucru. Folosirea unui motostivuitor, considerat a
fi mobil, va fi codificat 31 sau 32, depinzând de cazul în care este sau nu motorizat.
Prezenta, ca pasager, la bordul unui mijloc de transport (autobu, avion, tren, barcã, etc.),
motorizat sau nu, dar mobil (în miscare) sau fixat (stationar), trebuie codificat 33.
40-49 Mânuirea obiectelor
Aceste coduri trebuie utilizate atunci când persoana rãnita tinea sau mânuia ceva.
Posibilitatea în care masina, instrumentul sau echipamentul a fost utilizat în alt mod decât
a fost construit, trebuie, de asemeni, luatã în considerare. O daltã poate fi folositã pentru
mutarea unui obiect, caz în care Activitatea fizicã efectivã este codificatã 21; oricum, dacã
este folositã pentru orice altceva, decât pentru destinatia pentru care a fost construitã, se
utilizeazã 40-49, de exemplu dacã este aruncatã (44), folositã pentru deschiderea unei
sticle de bere (45), sau simpla tinere în mânã (41), etc.
Discutii
Codul 41 se aplicã atunci când victima tine un obiect în mânã, sau când atinge cu bratul si
apucã ceva (un obiect din codul 67, “miscare în jurul unui punct” , când victima nu prinde
obiectul).
Aceastã activitate nu trebuie sã fie confundatã cu cãrarea unui obiect, codificatã 50-59. Un
numãr de indicatori permit sã se facã distinctia între aceste douã actiuni:
– în primul rând, manipularea legatã de transport tinde sã aibã loc “înainte” (sau “dupã”),
mai mult decât “în timpul” transportului. De exemplu, prinderea în mâini a unui trunchi
cu intentia de a fi mutat, lucrãtorul s-a rãnit în timpul primei faze a acestei activitãti,
prin þaiere cu un obiect sau cu o piesã ascutitã pe care o tinea în mânã pentru
urmãtoarea fazã. Activitatea fizicã efectivã în timpul accidentului este codificatã de
“scãparea din mânã, apucarea, prinderea, etc.” 41. Dar dacã, dupa scãparea din mânã,
victima se rãneste ridicând trunchiul, Activitatea fizicã efectivã în timpul accidentului
se aflã sub codul 51 “transport vertical”.
– În al doilea rând, la fel ca miscarea cu obiecte în mânã, trebuie folosit codul 41, dacã
este transportat un obiect mic. În acest caz, mãrimea sau greutatea obiectului este
indicatorul care permite sã se facã distinctia între mânuirea obiectelor “mici” si
transportul obiectelor “mari” sau a încãrcãturilor “grele”. Deci, Activitatea fizicã
efectivã în momentul accidentului, în cazul în care lucrãtorul mutã o surubelnitã în
imediata vecinãtate si se rãneste singur cu acest instrument va fi codificatã 41 (sau 61
dacã se afla în mers cu instrumentul). Dar dacã, în timpul accidentului, el mutã o cutie
de carton plinã, codul va fi 51, dacã mutarea este verticalã, 52 dacã este orizontalã, sau
53 dacã victima transportã o încãrcãturã în timp ce merge.
În acelasi mod, mânuirea nu trebuie confundatã cu “lucrul cu instrumente actionate

manual” (codurile 20-29). Si aici numãrul indicatorilor poate fi folosit pentru a face
distinctia între aceste douã activitãti:
– Activitatea desfãsuratã poate fi aceeasi (reparatii, cod 52), Activitatea fizicã efectivã –
manualã –diferã. Sarcina poate fi îndeplinitã cu un instrument actionat manual, de ex.
surubelnitã (cod 21) sau numai cu mâinile (cod 42).
– În ambele cazuri, trebuie sã aibã un instrument în mânã, de ex. surubelnitã, dar în cazul
în care persoana o foloseste pentru însurubare (cod 21), în cazul în care, în momentul
accidentului, persoana tine, dar nu foloseste instrumentul, se codificã diferit(cod 41).
Tinerea obiectelor nu se limiteazã la o mânã, sau la amândouã mâinile, ci include si alte

parti ale corpului , de ex. picioarele.
50-59 Transportul cu mâna
Acest grup de coduri se aplicã atunci când unul sau mai multe obiecte sunt transportate
folosind numai bratele, fãrã a utiliza alte tipuri deechipamente de transport. Directia în care
obiectul este transportat, dicteaza asupra codului ce trebuie utilizat. Codul 51 este folosit
pentru miscarea verticalã, cum ar fi stivuirea, codul 52 este folosit pentru miscãri
orizontale, cum ar fi împingerea unei masini în garaj, si codul 53 aplicat atunci când se carã
ceva în mânã sau în brate, cum ar fi cãrarea unui pacient în patul sãu, sau într-un scaun,
sau transportul unei cutii dintr-un loc în altul.
Diferenta între codurile 40 si 50, folosind cazul unui mecanic ce schimbã o roatã de masinã
într-un garaj. Când, dupã scoate dispozitivul de sigurantã, mecanicul prinde roata, codul
este 41 “tinere în mâini, apucare”. Odatã ce roata a fost mutatã, de pe pinion, a fost lãsatã
pe pãmânt, codul fiind 51 “transport vertical”. Acest cod indicã diviziunea de deplasare
verticala în jos. Când roata este repusã pe pinion, actiunea de ridicare este codificatã 51.
Odatã roata montatã, sarcina intrã sub codul 43.
19
60-69 Miscare
Aceste coduri trebuie folosite când persoana rãnitã era în miscare în momentul producerii
accidentului.
Discutii
Codul 61 se aplicã numai când victima se aflã în miscare sau avanseazã pe propriile
picioare (mers sau alergare cãtre sau înapoi), chiar dacã intentia era doar sã facã un pas.
De asemeni, se aplicã atunci când merge sau aleargã în sus sau în jos, pe scãri de exemplu.
Codul 62 se aplicã atunci când victima urcã sau coboarã dintr-o masinã sau tren, cabina
unei masini, sau o piesã a unui echipament de lucru.
Codul 63 trebuie folosit când victima se deplaseazã prin sãriturã, salt, în timp ce codul 64
se aplicã atunci când victima merge de-a busilea, se catãrã pe o scarã, copaca sau funie.
Codul 67 se aplicã atunci când victima îsi miscã mâinile sau picioarele într-un loc, se
rotesc în jurul sau îsi înaltã capul fãrã a-si schimba locul, sau alte miscãri mai complexe,
fãrã miscarea realã din loc, de ex. indicând ceva, spãlându-se, îmbrãcându-se/ dezbrãcându-
se. Acest cod trebuie, de asemeni, sã fie folosit când victima încearcã sã prindã ceva (un
obiect), dar nu reuseste. În eventualitatea în care victima ridicã sau prinde obiectul, codul
este 41.
70 Prezenta
Acest cod este folosit numai atunci când persoana rãnitã nu fãcea fizic nimic altceva decât
sã fie prezentã în punctul de lucru: stã pe un scaun, asistã la o sedintã, discutã cu un
client, mãnâncã la masã, etc.
Prezenta la bordul mijloacelode transport, oricum, este codificatã 33. În mod asemãnãtor, o
persoanã care se joacã cu un copil, într-o grãdinitã sau scoalã, sau cautã un pacient într-un
spital este codificatã specific, pentru variabila Activitatea fizicã efectivã. De exemplu,
apucarea unei jucãrii (41), cãrarea unui copil obosit sau bolnav (cod 53), ridicarea unui
pacient din pat (cod 51), etc.
Abaterea
Definitie
Clasificarea abaterilor descrie evenimentul anormal, cum ar fi pierderea totalã sau partialã
a controlului asupra unei masini, sai prãbusirea a/ peste ceva.
Asemãnãri
Dacã existã câteva evenimente care se succed, trebuie sã se considere ultima abatere
(abaterea cea mai apropiatã în timp de Contact – Modalitatea de rãnire). Sã ne imaginãm
cazul unui laborant care mânuieste o solutie toxicã într-un recipient din sticlã. Laborantul
varsã o picãturã (Abaterea 44 “pierderea controlului (total sau partial) asupra obiectului”).
Recipientul se sparge (Abaterea 32 “spargerea, explodarea, despicarea unui lemn, sticlã,
metal, piatrã, plastic, altele”). Produsul toxic este deci vãrsat si victima este împroscatã
(Abaterea 22 “stare lichidã – scurgere, prelingere,curgere, împroscare”, cauzând arderi
(Contact – Modalitatea de rãnire 16 “contact cu substante periculoase – pe sau prin piele
sau ochi”). Existã trei abateri succesive la fel de grave, dar numai ultima (cod 22) va fi
folositã ca fiind cea mai apropiatã de contact. Este logic, deoarece împroscarea cu o
substantã periculoasã, a provocat arsuri victimei.
Nomenclatorul Abaterilor este organizat în urmãtoarele grupe:

Grupele 10-30 Abaterea de la controlul persoanei rãnite, datoratã în principal,
problemelor cu echipamentul de lucru.
Grupele 40-50 Piederea partialã sau totalã a controlului asupra a ceva (inclusiv
prãbusiri).
Grupele 60-70 Miscãri ale corpului .
Grupele 80 Victima, altã persoanã sau un animal, este parte activã a accidentului.
Clasificarea trebuie sã fie clarã, pentru fiecare motiv, codificat ca “voluminos, greoi,
echipament neadecvat”, care reiese din aceastã clasificare.
10-19 Abaterea cauzatã de probleme electrice, explozii, foc
Acest cod trebuie folosit în cazul evenimentelor electrice (inclusiv electricitate staticã),
explozii sau foc. Sunt incluse toate tipurile de descãrcãri electrice, inclusiv socuri cauzate
de electricitatea staticã.
Discutii
Codul 11 trebuie folosit în cazul o abatere electricã determinã un arc electric, conducând la
contactul indirect cu curentul electric (inclusiv fulger). Victima nu este în contact direct cu
Agentul material, care functioneazã normal, sau nu.
Codul 12 trebuie folosit în cazul o abatere electricã determinã contactul direct cu un obiect
sau o instalatie a direct care nu functioneazã normal. În acest caz victima vine în contact
direct cu agentul material.
Agentul material codificat, este un material prin care trece curentul electric.
Corespunzãtor, pentru explozie si foc, agentul material este obiectul care explodeazã sau
se aprinde.
Aceastã grupã nu trebuie sã fie folositã dacã ultima Abatere este o vaporizare, fum, etc.,
când se utilizeazã codurile 20-29.
20-29 Abaterea prin inundare, rãsturnare, scurgere, revãrsare, vaporizare, emisii
Aceastã grupã trebuie sã fie folositã când abaterea se datoreazã scurgerii, vaporizãrii sau
emisiei de gaze, lichide, vapori sau particule de praf etc. care nu vin în contact cu oamenii.
Discutii
Codul 22 trebuie sã fie folosit când abaterea se datoreazã lichidelor sau substantelor
pulverizate sau scurse; codul 23 se aplicã atunci când existã o emisie de vapori(aburi).
Codul 24 trebuie sã fie folosit numai în cazul particulelor fine de praf sau alte particule, dar
nu din piatrã sau ceva asemãnãtor, codul 21 sau unul din codurile 40-49.
30-39 Spargerea, explozia, despicarea, alunecarea, prãbusirea Agentului material
Grupa este, în principal, folositã pentru a acoperi alunecarea, prãbusirea unei structuri,
etc., evenimentul fiind în afara controlului victimei.
21
Discutii
Codurile 31-32 trebuie folosite unde Abaterea constã In schimbarea formei fizice a
Agentului material.
Codurile 33-34 trebuie folosite în cazurile alunecãrii, prãbusirii unei structuri, care nu tin de
controlul victimei.
Codul 33 trebuie folosit în cazul cãderii obiectelor, la un nivel inferior, de ex. o etajerã(raft)
sau o macara. Victima este stationara, cu privire la Agentul material, care cade peste ea.
Dosarele care nu sunt asezate bine în raft se balanseazã si cad asupra capului victimei
când aceasta deschide usa dulapulului se codificã la Abaterea 33.
Codul 34 trebuie folosit în cazul în care baza (de ex. pãmânt, pietris sau esafodaj) sau
obiect (de ex. scarã rulantã) pe care victima alunecã (pãmânt, pietris sau esafodaj) sau
cade (scarã rulantã). Existã situatii în care victima se apleacã si cade. Acestea sun
codificate prin Abaterea 34. O scarã rulantã care se rupe este codificatã 31 (“ruperea
materialului – la sudare, la jonctiune”).
Codul 35 este folosit când un Agent material cade pe victimã în timp ce rãmâne la acelasi
nivel cu aceasta.aceasta este codificarea pentru cãderea Agentului material la acelasi
nivel. De exemplu, o piesã de mobilier care cade peste victimã. Când piesa de mobilier
este mânuitã sau mutatã, se codificã 44 “pierderea controlului (total sau partial) asupra
obiectului”.
40-49 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unei masini, mijloc de transport sau echipament
de lucru, instrument, obiect sau animal
Aceste coduri trebuie folosite când victima sau altã persoanã pierde controlul asupra unei
masini, instrument, mijloc de transport, sau echipamente de lucru, în timpul mânuirii,
operarii sau transportului. Victima sau alta persoanã nu a avut suficient control asupra
Agentului material în discutie. Pierderea controlului poate fi totalã (fãrã posibilitatea
reabilitãrii) sau partial (limitat, dar conducând la rãnire, sau care este reabilitat în timp,
însã prea târziu sã se previnã rãnirea). De exemplu, dacã un autocamion ia o curbã în vitezã
prea mare, soferul fiind rãnit, este o pierdere totalã a controlului, codificatã 42. În schimb,
un lucrãtor a cãrui surubelnitã, alunecã din dispozitivul de fixare , fãrã sã cadã, reprezinta o
pierdere“partialã” a controlului asupra instrumentului; cu toate acestea, dacã mâna
lucrãtorului se miscã împotriva obiectului de însurubat, cauzând o ranã, se utilizeazã codul
43. La fel, când o persoana ce duce o cutie, aceasta îi alunecã din mâini, o opreste cu
genunchii si recapãtã controlul, însã se rãneste la mânã sau la picior, aceasta este o
pierdere partialã a controlului, sub codul 44.
Discutii
Codul 41 trebuie folosit în cazul pornirii accidentale a masinii, sau operarea acesteia printr-
o actiune sau o miscare involuntarã. Se aplicã, de asemeni, pieselor de lucru, pierderea
unei piese, sau aruncarea unei componente a masinii , sau o altã miscare, realizatã într-o
manierã neasteptatã. De exemplu, o aschie de lemn sare din fierãstrãul circular (un motiv
asemãnãtor se codificã 43) sau un o roatã de polizor care lucreazã azvârle span din metalul
polizat. Trebuie utilizat si în cazul asezãrii anormale a materiei prime în masina de lucru, a
Agentului material propriu-zis, fãrã ca o actiune umanã sã fie cauza, cum ar fi o abatere
cauzatã de o piesã uzatã.
Codul 42 se aplicã atunci când victima sau o altã persoanã pierde total sau partial controlul
asupra mijloacelor de transport , sau asupra echipamentelor de lucru. Acest cod este
folosit pentru pierderea totala sau partialã a controlului asupra oricãrui tip de mijloc de
transport, fie acesta manual, mecanic sau automatic. De exemplu, în cazul mijloacelor de
transport, un camion derapeazã pe gheatã si loveste o masinã de postã care circula
normal din directia opusã. Codul 42 se aplicã pentru ambii conducãtori de camioane. Dar, în
cazul postasului, care s-a oprit pe sosea pentru a expedia corespondenta, tocmai pe o
bandã de unde nu poate fi vãzut la timp de cãtre conducãtorul camionului, si este lovit de
camionul care conducea normal, neputând fi evitat, codul Abaterii pentru ambii conducãtori
de mijloace de transport va fi codul 85. În acelasi mod, un tractor lovit într-un astfel de caz,
este codificat 42. Dacã, pe de altã parte, pierderea totala sau partialã a controlului implicã
articolele transportate, de ex. un obiect care cade din scripete, este codificat cu codul 33 .
Codul 43 trebuie folosit în cazul unui instrument actionat manual (motorizat sau nu) scapã
total sau partial de sub controlul victimei sau unei alte persoane sau este azvârlit, cauzând
rãniri.
Codul 44 se aplicã atunci când victima sau o altã persoanã scapa un obiect, cum ar fi un
ciocan sau o trusã cu instrumente cuiva pe picior. Acesta este cazul care provoacã o
leziune victimei. Trebuie privitã ca o pierdere totalã sau partialã a controlului asupra
Agentului material. Când o piesã de mobilier, o masinã nepusã în functiune este
transportatã, sau un teanc de hârtii alunecã din bratele victimei, se aplicã codul 44. Acest
cod este folosit si când Agentul material alunecã din mâinile victimei. Pe de altã parte,
dacã obiectul cade si se sparge, cauzând cioburi care rãnesc victima, codul corect este 32.
Pierderea totalã sau partialã a controlului asupra unui animal (cod 45) , înseamnã cã
victima este rãnitã de cãtre un animal. Animalul în cauzã trebuie scãpat de sub controlul
stãpânului, paznicului sau transportatorului.
50-59 Alunecare sau pas gresit – urmatã de cãdere
Codul 51 se utilizeazã atunci când persoana cade prin alunecare, face un pas gresit, sau
cade la un nivel mai mic, relativ la pozitia victimei înainte de evenimentul anormal. Acest
cod este folosit si pentru distanta de cãdere, si dacã persoana este pe scaun, pe o scarã
rulantã în stationare, esafodaj sau scãri imobile.
Codul 52 se aplicã atunci când persoana cade prin alunecare, face un pas gresit, sau cade
la acelasi nivel, relativ la pozitia victimei înainte de evenimentul anormal. Acesta include si
teren accidentat. Oricum, codul 52 implicã întotdeauna cãzãturi si codul 75 trebuie utilizat
când victima nu cade, dar calcã gresit, cauzându-si o dislocatie sau luxatie (leziune
internã).
Când vicima este rãnitã prin cãderea altei persoane (Abaterea), se aplicã codul 59.
Notã preliminarã pentru folosirea codurilor 60-69 si 70-79
Trebuie sã se facã o distinctie între miscarea corpului, fãrã producerea unei leziuni fizice si
miscarea corpului care provoacã o leziune fizicã, prin evaluarea gradului de efort fizic ce a
fost depus de cãtre victimã în momentul Abaterii. De exemplu, în cazul “cãlcat pe un obiect
ascutit” (cod 61), efortul este normal, în timp ce în cazul “urcare, transportare” (cod 71),
când se carã o încãrcãturã, acestea necesitã efort muscular mare.
Un efort mai mare decât cel normal, nu se restrânge la mânuirea unei sarcini(încãrcãturi),
ci include si actiunile proprii ale unei persoane, de ex.o ranã cauzatã stând în picioare, sau
prin rotire împrejurul corpului.
Codurile corecte selectate prin aplicarea metodei grupului de indicatori:

- primul indicator se referã la efortul muscular implicat,
23
- al doilea indicator se referã la faptul dacã leziunea este internã sau externã,
- al treilea indicator este legat de prezenta sau absenta Agentului material al
Contactului- Modalitãtii de rãnire.
Un efort muscular substantial sugereazã utilizarea grupei de coduri 70. Leziunile externe -
grupa 60, leziunile interne grupa 70. Absenta Agentului material al Contactului – Modalitãtii
de rãnire este adesea înscrisã grupa 70.
60-69 Miscarea corpului fãrã rãnirea fizicã (coducând la leziuni externe)
Aceste coduri trebuie utilizate atunci când miscarea propriului corp, care nu a implicat un
effort fizic suplimentar, conduce(in general) la leziuni externe. Miscarea poate fi voluntarã
sau involuntarã.
Mersul pe jos, acoperit de codul 61, nu necesitã un effort suplimentar si este de regulã o
miscare voluntarã, ca si asezatul în genunchi(cod 62), care nu are nevoie de prea mult
efort. Este necesarã evaluarea efortului implicat mai mult decât faptul dacã miscarea ese
voluntarã sau involuntarã. Cãlcatul pe un obiect ascutit cauzeazã o leziune externã si este
codificatã sub codul 61.
Un exemplu pentru codul 62 este atunci când victima se loveste la genunchi de birou, în
timp ce stãtea pe scaun. Este tot o miscare voluntarã fãrã efort, care conduce la o leziune
externã.
Miscarea acoperitã de codul 63 este involuntarã în cele mai multe cazuri, dar aceastã
consecintã, care nu cere efort (rezistenta la effort nu este luatã în considerare) conduce la
leziuni externe. Codul 63 acoperã conceptul de cãrãre a ceva în brate, pentru un moment,
deci aducerea unei pãrti a corpului în contact cu Agentul material care cauzeazã leziunea.
Codul 64 acoperã cazurile în care victima îsi cauzeazã singurã leziuni, fãrã implicarea unei
alte persoane; nu este necesar pentru ca agentul material sau o altã persoanã sã fie
implicate în Abatere. Se includ cazurile în care leziunea cauzatã prin necoordonarea
miscãrilor corpului este externã. În general, aceasta implicã prezenta Agentului material al
Contactului – Modalitatea de rãnire , de ex. victima se ciocneste cu un obiect, se apleacã
sau se roteste, cauzând o vânãtaie sau o ranã externã.
Un alt caz în care este utilizat codul 64 este acela în care pozitia inadecvatã a unui picior
sau a unei mâini a persoanei în cauzã sau a unui obiect cauzeazã o leziune, de ex. atingerea
unei farfurii fierbinti în bucãtãria unui restaurant. Sau, aruncarea neglijentã la cosul de
gunoi a unui obiect tãios este codificatã 64 în conditiile unei Abateri 52 - pentru Contact.
Un exemplu ar putea fi si acela în care o infirmierã care, mergând pe lângã cutia cu deseuri,
se înteapã cu o seringã ce era în cutie. În acest caz codificarea Agentulului material al
Abaterii , dacã aceasta existã, si în plus, Agentul contactului, pot fi utilizate pentru
prevenirea accidentelor de muncã determinate de simla miscare a persoanei. Agentul
material pentru Contact va fi farfuria fiebinte (10.04) sau seringa (06.14). Pentru Abatere,
nu existã un obiect asociat cu miscarea lucrãtorului care atinge farfuria în bucãtãrie, cu o
simplã miscare a mâinii. Pe de altã parte, în cazul infirmierei, miscarea (care merge prea
aproape de cutia de deseuri, conducând la atingerea seringii) este asociatã cu Abaterea,
codificatã19.01.
Actiunea preventivã va conduce atunci la o evaluare gresitã, inoportunã si care nu

concordã miscãrilor în bucãtãrii, fie cã lucrãtorul avea sau nu un obiect în mânã. În spitale,
manipularea obiectelor contaminate, trebuie fãcutã cu atentie, precum si obiectele care nu
sunt manevrate, dar care sunt în vecinãtate si pot cauza o ranã unei persoane, care este
atentã numai la obiectul pe care îl tine în mânã.
Alte exemple de utilizare a codului 64, cu sau fãrã Agent material asociat: un spãlãtor de
geamuri îsi schimbã pozitia si este prins între perete si fereastã; în timpul manevrãrii unei
masini de curãtat, un lucrãtor îsi striveste piciorul între palete – Agentul material asociat:
masina de curãtat, cod (09.04); în timpul curãtãrii unui fiset, o persoanã se taie în
dispozitivul de închidere a fisetului.
70-79 Miscarea corpului sub sau cu o solicitare fizicã (care conduc, în general, la leziuni interne)
Aceste coduri trebuie folosite numai în cazurile miscãrilor care implica un efort fizic, din
partea victimei, mai mare decât cel normal. Acest lucru presupune cã victima se rãneste
singurã, fãrã implicarea unui factor extern.
Ar exista un Agent material extern, sursa efortului fizic suplimentar care determinã
solicitarea fizicã. Exemplu: când o persoanã suferã o leziune muscularã, în timp ce
manipuleazã un obiect(greu), sau duce o încãrcãturã, de ex. o ridicã (71), o împinge sau o
trage (72), o aseazã jos (73), se roteste sau se întoarce cu încãrcãtura în brate (74), sau
calcã gresit, fãrã sã cadã (75).
În aceste cazuri primul indicator este efortul muscular depus pentru mânuirea Agentului
material, iar al doilea este producerea leziunii interne.
Oricum, codurile 70-79 sunt folosite si când Agentul material al Abaterii nu existã, deci nu
poate fi sursa unui efort fizic suplimentar. Solicitarea fizicã poate fi direct internã. Exemplu:
o persoanã care suferã o leziune a sistemului muscular în timp ce stã în picioare (71), se
apleacã (73), se roteste (74) sau calcã gresit în timp ce merge înainte (sau cu spatele), fãrã
sã cadã (75) (vezi diferentele dintre codurile 52 si 75, prezentate mai sus), de ex. o miscare
gresitã cauzeazã o leziune internã, fãrã sã ducã o încãrcãturã sau sã manipuleze un obiect.
Toate aceste actiuni se referã la “miscãri gresite”. Al treilea indicator va fi absenta
Agentului material al Contactului – Modalitãtii de rãnire.
80-89 Socuri provocate de înghet, violentã, agresiune, amenintare, prezentã
Aceste coduri trebuie utilizate când victima este expusã violentei psihice sau experientelor
traumatice, de ex. jefuirea unei bãnci, violenta intentionatã sau neintentionatã, stress.
Discutii
Codul 81 trebuie utilizat pentru surprindere sau soc, fãrã contact fizic.
Codul 82 se aplicã atunci când victima este subiectul unei agresiuni, amenintare sau
violentã, din interiorul companiei.
Codul 83 se aplicã atunci când victima este subiectul unei agresiuni, amenintare sau
violentã, din exteriorul unitãtii de lucru (jefuire, clienti furiosi, etc.). Violenta poate proveni
si ditre elevi(la scoalã) sau intre pacientii unui spital.
Codul 84 se aplicã în cazurile în care este implicatã violenta animalelor sãlbatice sau a
celor nesupravegheate.
Codul 85 trebuie aplicat numai dacã Abaterea este atunci când victima, sau o a treia
persoanã se aflã într-un moment nepotrivit, într-n loc nepotrivit. Acest fapt sugereazã cã
victima, sau a treia persoanã “face ceva neasteptat” (stã în vecinãtatea unei masini, stã pe
25
mijlocul strãzii sau pe calea feratã, si o masinã sau un tren trece absolut normal chiar prin
acel loc. Dacã accidentul poate fi codificat mai precis, pe baza altei surse de date
referitoare la Abatere, acest lucru trebuie realizat.
Contactul – Modalitatea de rãnire
Definitie
Clasificarea pentru Contact – Modalitatea de rãnire (actiunea care conduce la rãnire)

descrie modul în care victima a fost rãnitã si cum aceasta vine în contact cu obiectul care
a cauzat leziunea. De exemplu: cãderea pe pãmânt sau pe podea (31) sau contactul cu un
obiect tãios (de ex. un cutit) (51).
Asemãnãri
Trebuie considerat Contactul – Modalitatea de rãnire care conduce la leziunea cea mai
gravã.
Clasificarea urmãreste structura indicatã mai jos:

10-29: leziuni diverse, provocate de surse nemecanizate (otrãvuri, temperaturi
ridicate/scãzute, electricitate, asfixieri);
30-69: leziuni diverse, provocate de surse mecanizate;
70-79: leziuni diverse, provocate de solicitãri fisice sau psihice;
80-89: leziuni diverse, provocate de animale sau oameni.
10-19 Contactul cu curentul electric, temperatura, substante periculoase
Aceste coduri trebuie utilizate atunci când curentul electric, temperatura sau
substante periculoase cauzeazã o leziune. Aceastã grupã trebuie folositã si când
factorul determinant al leziunii este intensitatea curentului electric.
Discutii
Codul 11 trebuie folosit de asemeni, când victima vine în contact cu un arc electric si
suferã un soc electric, sau suferã o arsurã din cauza temperaturii foarte ridicate a
mediului(arsitã). Obiectul, de ex. instrumentul care vine în contact cu curentul electric, un
cleste sau o pensetã, este codificat ca Agent material, si nu curentul electric.
Codul 12 trebuie folosit când victima vine în contact direct cu un obiect prin care trece
curentul electric (fiind sau nu în stare normalã de functionare).
Codurile 11 si 12 se aplicã atunci când intensitatea curentului electric este factorul

determinant al leziunii.
Codul 13 se aplicã atunci când temperatura unui obiect/mediu cauzeazã leziunea. Factorul
determinant al leziunii este temperatura obiectului/ mediului cu care victima vine în
contact. Agentul material codificat, va fi obiectul aprins sau care a provocat flama, de ex.
petrol aprins, lemn aprins, o masinã în flãcãri, etc.
Codul 14 se aplicã atunci când victima vine în contact cu un agent care provoacã
degerãturi, indiferent dacã agentul este atins sau nu. Acesta poate fi aer rece, apã, oxigen
lichid, etc. Agentul material asociat este obiectul rece.
Codurile 15-17 se aplicã atunci când o substantã chimicã sau biologicã, sau proprietãtile
acestor substante, cauzeazã leziunea. Leziunile nu sunt codificate în conformitate cu modul
în care se produc, de ex. prin inhalare; prin contact cu pielea; pe cale digestivã, prin
înghitire. Pe de altã parte, praful nu este direct dãunãtor, însã dacã acesta intrã în ochi,
fiind proiectat de un instrument de lucru (de origine mecanicã) este codificat prin codul 41
Contact, si nu prin codul 16.
20-29 Inundare, scufundare, sufocare
Codurile trebuie folosite atunci când victima este în imposibilitatea de a se oxigena,

rezultând asfixierea. Lipsa oxigenului poate sã conducã la moarte. Aceastã gupã este
folositã atunci când lipsa oxigenului este factorul ce cauzeazã leziunea.
Discutii
Codul 21 trebuie folosit când lipsa de oxigen este cauzatã de scufundare într-un lichid, apã
de exemplu. Agentul material asociat codificat este lichidul sau, dacã acesta nu este
specificat, agentul material asociat va fi “recipientul” în care se afla lichidul (în care s-a
scufundat vicima).
Codul 22 trebuie folosit când lipsa de oxigen este cauzatã de sufocarea provocatã de un
corp solid, care nu permite oxigenarea victimei(pãmânt de exemplu). Agentul material
asociat codificat este substanta cu care vicima este sufocatã.
Codul 23 se aplicã atunci când sufocarea este provocatã de vapori, gaze sau altceva care
nu permite victimei sã respire( de ex. o pungã de plasic prinsã pe fatã). Agentul material
asociat codificat este gazul, vaporii sau orice altceva, care au provocat sufocarea.
Aceste coduri nu pot fi aplicate atunci când proprietãtile chimice ale vaporilor sau gazelor
determinã leziunea; substantele, prin proprietãtile pe care le au, devin toxice, caustice
(corozive) sau periculoase; dacã otrãvirea sau arsurile chimice provocate de aceste
substante sunt cele mai grave leziuni, în acest caz, trebuie utilizate codurile 15, 16 sau 17
“Contact cu substante periculoase”.
31-39 Impactul orizontal sau vertical cu un obiect stationar (victima fiind în miscare)
Aceste coduri trebuie trebuie utilizate când victima este în miscare, iar obiectul care
provoacã leziune este stationar. Victima trebuie sã fie în miscare orizontalã sau verticalã.
Codul 31 trebuie utilizat când cauza producerii leziunii este miscarea verticalã a victimei
(Abaterea este o cãdere). Distanta de cãdere nu este relevantã. Acest cod se aplicã si când
victima cade (Abaterea) si când factorul ce determinã leziunea (Agentul material al
Contactului) este obiectul care loveste victima, de ex. un scaun.
Codul 32 trebuie utilizat când victima se ciocneste de ceva care nu este în miscare, cum ar
fi o masã. Victima este în miscare orizontalã, Agentul material codificat este masa. Un alt
caz este acela al unui sofer de camion care loveste un copac sau un vehicul stationat.
40-49 Lovirea de un obiect în miscare, coliziunea
Aceste coduri trebuie utilizate atunci când obiectul ce produce leziunea este în miscare
sau se ciocneste cu victima. Codurile 41-44 sugereazã cã victima este stationarã, sau nu se
miscã în raport cu variabila Contact-Modalitatea de rãnire. Cu alte cuvinte, coliziunea se
datoreazã numai miscãrii obiectului. Pe de altã parte, codul 45 sugereazã o coliziune care
implicã atât miscarea obiectului, cât si a victimei, în momentul impactului. O coliziune între
27
douã vehicule în miscare este codificatã sub codul 45. Accidentele rutiere sunt codificate
adesea cu codurile 44 sau 45. Obiectul este de regulã, un vehicul (oricum, pentru soferul
vehicolului care loveste un obstacol stationar, un perete sau un vehicul stationat, codul
este 32, iar accidentele, în care sunt implicati pietoni loviti de vehicule, cad sub incidenta
codurilor 60-69).
Discutii
Codul 41 trebuie utilizat când vicima este lovitã de un obiect aflat în miscare, în aer (de ex.
proiectat de o masinã), dar nu de obiect care cade vertical. Acest cod se mai foloseste si
atunci când victima este lovitã de o usã lãsatã neînchisã de o altã persoanã, care tocmai a
intrat/iesit. Obiectul poate fi foarte mic (de ex. un span de metal sau piliturã de fier), vezi
comentariul de la codul 16.
Codul 42 trebuie utilizat când vicima este lovitã de un obiect aflat în cãdere
verticalã(Abaterea)dar nu este un obiect aflat în miscare, în aer. Exemplu: o cãrãmidã
cãzând de la înãltime.
Codul 43 se utilizeazã în cazurile în care victima se loveste sau este lovitã de un obiect
care se întoarce ca urmare a efectului de recul. Exemple: crengi, elastic, etc.. Acest cod se
aplicã si atunci când obiectul se balanseazã ca un pendul.
Codul 44 trebuie folosit, în mod normal, atunci când victima este lovitã de un obiect în
alergare sau în rostogolire. Exemplu: echipamente pe roti sau vehicule.
Codul 45 se utilizeazã în cazurile în care atât victima, cât si obiectul sunt în miscare. O
coliziune este un impact între o persoanã si un obiect miscându-se în aceeasi directie, sau
în directie opusã; acest cod se aplicã si când douã persoane sau douã vehicule se lovesc
unele de altele.
50-59 Contactul cu un Agent material tãios, ascutit, greu sau rugos
Aceste coduri trebuie utilizate când principalul motiv pentru un obiect care provoacã o
leziune este faptul cã obiectul este tãios, ascutit sau greu, si nu faptul cã persoana rãnitã a
fost lovitã de acel obiect.
Discutii
Codul 51 trebuie folosit atunci când victima suferã o tãieturã provocatã, de exemplu, de un
cutit sau de o margine tãioasã.
Codul 52 trebuie folosit atunci când victima se înteapã cu un obiect, de ex. un ac sau un
poanson.
Codul 53 trebuie folosit în cazurile în care victima suferã o zgârieturã sau o juliturã din
cauza unui obiect rugos (grãtar, smirghel, sipcã de lemn, etc.). Un Agent material greu –
inflexibil din cauza masei sale sau a densitãtii - se caracterizeazã prin faptul cã nu poate
atenua sau absorbi socul din momentul contactului.
60-69 Prindere(sub), strivire, etc.

Aceste coduri sunt utilizate atunci când forta, mãrimea, greutatea, presiunea sau viteza
unui obiect sau a unei masini reprezintã factorul care determinã leziunea. Exemple: o
apãsare care stiveste victima (sau un membru al victimei), un container greu care striveste
victima (sau un membru al victimei) sub greutatea sa, un tractor care striveste victima
între roti, o masinã în urcare, ce întoarce si loveste pe stradã un lucrãtor.
Discutii
Codul 61 se utilizeazã atunci când victima a fost prinsã sau de un obiect mobil. Acesta
poate fi o parte a unei masini sau orice altceva. Agentul material codificat vafi obiectul în
miscare (sau partea în miscare a obiectului), de ex. o masinã (sau o componentã a masinii),
un motor, sau o curea (de care este agãtat un cârlig). Agentul material va fi obiectul care
prinde sau striveste victima.
Codul 62 trebuie folosit atunci când victima este strivitã pe o suprafatã (podea, sosea).
Codul 62 sugereazã si anumite miscãri verticale. De exemplu: strivit de o masinã, strivit de
o dalã de beton, etc. Agentul codificat va fi obiectul în miscare (sau orice parte în miscare a
obiectului), de ex. o masinã (sau o roatã a masinii). Acest cod implicã deci, douã obiecte,
dar numai obiectul care striveste victima trebuie codificat ca Agent material. Dacã victima
este strivitã de o masinã, trebuie codificatã “masina” si nu “soseaua sau suprafata”.
Codul 63 trebuie folosit atunci când victima este strivitã între un instrument de lucru, aflat
în uz, si orice altceva , de exemplu între o masinã de gãurit si perete, sau între un container
si o masinã. Codul 63 sugereazã miscãri orizontale. Agentul material codificat va fi
instrumentul de lucru în uz si care este, deci, în miscare, (sau partea în miscare a
obiectului), de ex. masina de gãurit din exemlul de mai sus. Acest cod se aplicã atunci când
victima este strivitã între douã obiecte, dar numai obiectul care striveste victima este
codificat ca Agent material. De exemplu, dacã victima este strivitã de un perete, de cãtre
un camion, trebuie codificat “camionul” si nu “peretele”.
Codul 64 se aplicã în cazurile în care victima are un membru sau un deget rupt sau strivit.
Exemplu: când degetul victimei este prins si rupt(tãiat) de un instrument tãios sau rotativ.
70-79 Solicitãri fizice sau psihice
Aceste coduri acoperã cazurile de încordare a oricãrui tip de muschi, articulatie, organ sau
tesut, cauzate de miscãri fortate, agenti fizici (zgomot, radiatii, frecare, etc.) sau traume.
Actiunea acestora cauzeazã leziuni externe, care trebuie codificate separat. Numai
evenimentele care se produc pe neasteptate sau în mod accidental, sunt acoperite de
acest cod.; expuneri prelungite la solicitãri fizice, care conduc la boli profesionale.
29
Dacã existã sau nu un Agent material asociat cu aceste coduri, acest fapt depinde de tipul
accidentului. De exemplu, când o persoanã este iradiatã, Agentul 15.06 trebuie sã descrie
Contactul. Un pilot de avion care are probleme cu auzul, în urma depresurizãrii cabinei, cade
sub incidenta Agentului 20.1. Pe de altã parte, cineva care suferã o întindere, ca rezultat al
statului în picioare, fãrã sã ducã un obiect, nu are un Agent asociat Contactului (Contactul
are codul 71, Agentul - codul 00.01). În acelasi mod, dacã nu existã Agent al Contactului ,
atunci când o persoanã calcã gresit si îsi scrânteste glezna (Contactul are codul 71, Agent -
codul 00.01).
Codul 73 este legat de socurile psihice, rezultate dintr-o agresiune sau o violentã, sau
socuri rezultate ca urmare a participãrii ca martor ocular la un eveniment, cum ar fi un
accident sau alt eveniment de acest gen. Oricum, dacã leziunea rezultatã dintr-un act de
agresiune este o leziune fizicã, în principal, Contactul vine sub incidenta altui cod cod, de
ex.. 50-59 pentru leziuni cauzate de o lamã sau un glonte, sau 83 pentru lovituri sau
agresiuni.
80-89 Muscãturi, întepãturi, etc. (animale sau umane)
Aceste coduri trebuie folosite în cazurile în care factorul determinant al leziunii este o
persoana, un animal sau o insectã.
Discutii
Codul 81 se aplicã atunci când victima este muscatã de o persoanã sau de un animal.
Muscãturile de insecte trebuie codificate cu codul 82, care se aplicã exclusiv pentru
întepaturile insectelor periculoase (de ex. viespe) sau intepãturile de pesti (de ex.
scorpioni de mare). Codul 82 nu trebuie confundat cu codul 52 (contact cu un Agent
Material otrãvitor), când cauza leziunii este un obiect otrãvitor.
Agentul material
Definitie
Agentul material asociat cu Activitatea fizicã efectivã descrie instrumentul sau obiectul
folosit de victimã în momentul accidentului. Dacã existã mai multi Agenti materieli asociati
Activitãtii fizice efective, trebuie codificat Agentul cel mai potrivit descrierii accidentului .
Agentul material asociat cu Abaterea descrie instrumentul sau obiectul implicat în

evenimentul care se abate de la normalitate. Dacã existã mai multi Agenti materieli
asociati cu (ultima) Abatere, trebuie codificat ultimul Agent material implicat, cum ar fi, de
exemplu, cel mai apropiat moment al contactului.
Agentul material asociat cu Contactul – Modalitatea de rãnire se referã la descrierea

instrumentului sau a obiectului cu care victima vine în contact, sau la modalitatea de
lezare psihicã. Dacã existã mai multi Agenti materieli asociati cu leziunea, trebuie codificat
Agentul material legat de cea mai gravã leziune.
Asemãnãri
Trebuie specificat faptul cã existã o singurã listã a Agentilor materiali, pentru toate cele
trei variabile (Activitatea fizicã efectivã, Abaterea, Contactul – Modalitatea de rãnire).
Cei trei Agenti materiali nu nesesitã diferentieri. În practicã, câtiva agenti materiali pot fi
asociati cu una sau mai multe variabile. Deci, este la fel de posibil ca aceeasi variabilã sã
corepundã unor Agenti materiali diferiti.
Principalul sistem de codificare este acela cã victima îndeplinea o “activitate ”

(Activitatea fizicã efectivã) cu primul Agent material, al doilea Agent material
“comportându-se anormal” (Abaterea) si al treilea Agent material “care rãneste” victima
(Contactul – Modalitatea de rãnire). Cei trei Agenti pot fi diferiti, pot fi identici, sau pot sã
nu existe. Vezi “Discutii generale despre utilizarea codurilor”.
Descrierea grupelor de pe pozitia 1
Codurile 01 - 02 - 03 (clãdiri, constructii si suprafete) sunt utilizate, în principal, în cazurile

în care victima cade sau se loveste.
Codurile de la 04 pânã la 11 (instrumente si masini) trebuie utilizate pentru accidente

cauzate de functionarea defectuasã a acestora, sau pentru leziunile cauzate de aceste
mecanisme; Aceste coduri se mai utilizeazã si asociate cu Activitatea fizicã efectivã, când
este cazul.
Diferente între un instrument si o masinã - masinã fixã sau masinã mobilã

Un instrument este un obiect construit special pentru a fi utilizat în acivitãtile de prelucrare
a unui material sau pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru. Acesta poate fi sau nu
conectat la o sursã de energie(agenti 06-08). Poate fi manipulat de o singurã persoanã, cu
mâna sau cu corpul, fãrã ca instrumentul sã fie rostogolit sau tras.
O masinã este un obiect complex, construit pentru a fi folosit în transformarea energiei de

care dispune, astfel încât sã poatã îndeplini o sarcinã de lucru. Conceptul de masinã este
legat de energia necesarã pentru functionarea normalã a acesteia.
O masinã se considerã a fi fixã atunci când nu poate fi deplasatã în timpul functionãrii

(grupa 10 agenti) sau mobilã (grupa 09 agenti), când o singurã persoanã, fãrã ajutorul unei
alte persoane sau al unui mecanism suplimentar, poate sã o deplaseze, folosindu-si propria
energie (masinã care functioneazã autopropulsat, masinã agricolã), prin împingere (masinã
pentru curãtenie) sau prin tragere (fierãstrãu), si nu prin “cãrare” în mânã, sau cu ajutorul
corpului.
Echipamentele agricole au codurile 06.09 sau 07.09, dacã acestea sunt manuale sau
mecanizate; oricum, echipamentele care functioneazã autopropulsat (pot fi conduse), cum
ar fi o masinã de tuns iarba, secerãtoare, masini motorizate pentru agriculturã, au codul
09.02.
Toate masinile pentru procesarea si producerea materialelor au codul 10.
Mecanismele de depozitare sunt codificate la pozitia 11.06 , dacã acestea sunt fixe, si la
pozitia 11.07 dacã sunt mobile (transportabile); aceste mecanisme pot fi permanent
deschise sau permanent închise sau presurizate. Codul 11.07 acoperã depozitele mari
pentru stocurile de diverse materiale.
Codul 11.09 acoperã containerele mici, inclusiv cele sub presiune, cum ar fi sticlele cu
lichide sau cu gaze, extinctoare, etc. Se aplicã unui singur container. Cantitãtile mari dintr-
o singurã încãpere (de pe rafturi, de exemplu) au codul 14.08.
Codurile 12 si 13 se aplicã mijloacelor de transport; oricum, masinile personale si

mecanismele agricole sunt codificate prin codurile 09.01 si, respectiv 09.02.
31
Codurile 14 includ materialele de construcii si diverse obiecte utilizate în constructii

(14.01); 14.02 acoperã toate tipurile de masini si componente; codul 14.03 acoperã piesele
de lucru, sau pãrti din acestea, instrumente (inclusiv pãrti si aschii care vin de la acesti
Agenti materiali), si codul14.04 acoperã componentele de asamblare (suruburi, balamale,
încuietori, cuie, etc.).
Codul 14.05 include produse sub formã de praf, aschii sau piese. Codurile 14.06 si 14.07
acoperã produsele din sau pentru agriculturã.
Toate obiectele pastrate în depozite sun codificate 14.08. Codul 14.09 este folosit pentru
produsele depozitate pe role(suluri), cum ar fi hârtie sau cablu.
Codurile 14.10, 14.11 si 14.12 acoperã toate obiectele care constituie o încãrcãturã,
transportate prin intermediul unor mecanisme mecanizate, suspendate cu ajutorul
scripetilor, sau actionate manual , accidentele petrecându-se din cauza impactului, cãderii
sau rãsturnãrii
Codurile 15, 16, 17 si 18 se explicã singure.
Codul 19 (deteriorare) se aplicã atunci când constituientii nu pot fi codificati în codurile 14 -

15 sau 18, deoarece nu sunt cunoscuti sau sunt mixturi complexe, care nu pot fi dispuse
separat. Folosirea termenului de “încãrcãturã” accentueazã ideea de cantitate mare.
Codul 20 se aplicã atunci când elementele, conditiile meteorologice extreme, cutremurele etc.
sunt responsabile de producerea accidentului.
Clasificare detaliatã
Dacã se doreste, Agentul material poate fi clasificat mai detaliat, la nivelul fiecãrei tãri,
utilizând pozitiile 3 sau 4 ale clasificãrii prezentate (vezi Anexa D). Oricum, Eurostat va
utiliza numai clasificarea cu douã pozitii.
Mai mult, masinile si instrumentele se codificã pe pozitia a 2-a, în acord cu functionarea lor,
si independent de materialul prelucrat. Folosind clasificarea detaliatã, cu pozitiile 3 sau 4,
este posibil, ca acolo unde este necesar, sã se specifice materialul prelucrat (în principal
pentru masinile din grupa 10.02, 10.04 si de la 10.07 la 10.15), sau materialele de
împachetat, în cazul masinilor de împachetat (codul 10.16).
A patra pozitie a codului este utilizatã pentru realizarea diferentelor. Pozitia constã în
clasificarea 0X, ceea ce aratã tipul materialului prelucrat, sau 0Y care aratã tipul
materialului de împachetat. Codificarea Agentului material, prin literele X si Y trebuie
repusã pe una din literele urmãtoare, depinzând de natura materialului sau de natura
materialului de împachetat. Oricum, pentru unii Agenti materiali, numai un cod este posibil
pentru material/material de împachetat, caz în care se utilizeazã clasificarea directã.
Valoarea codurilor 0X sau 0Y (a patra Natura obiectului

pozitie)
0A Piatrã, minerale
0B Metal,
0C Lemn,
0D Cauciuc, plastic,
0E Hârtie, carton,
0F Textile,
0G Piele,
0H Alimente
Exemple
i) un fierãstrãu circular va fi codificat:

10.11 pentru un fierãstrãu electric (codificare cu 2-pozitii)
10.11.01 pentru un fierãstrãu circular (3-pozitii)
10.11.01.0X patru pozitii pentru codificarea unui fierãstrãu circular, oricum acest
0X din final, nu este utilizat pentru codificarea Agentului material; în
schimb, urmãtoarele coduri sunt utilizate, în functie de natura
materialului:
10.11.01.0A pentru un fierãstrãu circular care taie piatrã
10.11.01.0B pentru un fierãstrãu circular care taie metal
10.11.01.0H pentru un fierãstrãu circular care taie alimente.
ii) un malaxor pentru beton cade sub incidenta codului 10.02.15.0A, deoarece este
folosit în exclusivitate pentru beton.
Exemple de codificare a cauzelor si circumstantelor

33
1) Pentru partea de constructii: un zidar urcã scãrile si calcã pe un cui iesit dintr-o
bucatã de lemn lãsatã la întâmplare.
Variabila Cod Denumire(sumarã)

Mediul de lucru 021 partea de constructii – clãdiri în constructie
Activitatea desfãsuratã 22 Constructii noi - clãdiri
Activitatea fizicã efectivã 61 Mers, alergat, urcare, coborâre
Agentul material- 2-pozitii 02.01 Zone pentru urcare, în clãdiri - fixe (scãri)
Agentul material- 4-pozitii02.01.01.00 Scãri
(*)
Abaterea 61 Cãlcat pe un obiect tãios
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, zone circulate - acoperite, neacoperite
Agentul material- 4-pozitii01.02.01.04 Scândurã cu un cui în ea
(*)
Contact – Modalitatea de52 Contact cu un Agent material ascutit(cui, instrument
rãnire ascutit)
Agentul material- 2-pozitii 14.04 Componente de asamblare
Agentul material- 4-pozitii14.04.02.00 Cuie
(*)
2) Într-un spital, o infirmierã îsi rãneste degetul mare de la mânã, astfel: asezând o
seringã într-o cutie , s-a întepat într-un ac, ce era asezat neglijent în cutie.

Mediul de lucru 051 Institutii de sãnãtate, clinici, spitale
Activitatea desfãsuratã 41 Asistentã si ajutor pentru populatie
Activitatea fizicã efectivã 46 Turnare, turnare în, umplere, golire
Agentul material- 2-pozitii 11.09 Pachete artizanale, mici si medii, mobile
Agentul material- 4-pozitii11.09.06.00 Ladã de gunoi, container
(*)
Abaterea 64 Actiune neglijentã
Agentul material- 2-pozitii 06.14 Instrumente actionate manual, nemotorizate –
medicale - ascutite
Agentul material- 4-pozitii06.14.01.00 Seringi, ace
(*)
Contact – Modalitatea de52 Contact cu un Agent material ascutit (cui, instrument
rãnire ascutit)
Agentul material- 2-pozitii 06.14 Instrumente actionate manual, nemotorizate –
medicale - ascutite
Agentul material- 4-pozitii06.14.01.00 Seringi, ace
(*)
3) Ruperea cârligului de sustinere a unui zugrav, urcat pe o scarã pentru a vopsi

plafonul unui birou, determinã cãderea pe podea a zugravului.
Variabila Cod Denumire (sumarã)

Mediul de lucru 041 Birou, salã de sedinte, bibliotecã
Activitatea desfãsuratã 24 Remodelarea, reparatii, întretinerea clãdirilor
Activitatea fizicã efectivã 64 Târâre, cãtãrare
Agentul material- 2-pozitii 02.03 Constructii, zone de urcare - mobile
Agentul material- 4-pozitii02.03.01.00 Scãri mobile
(*)
Abaterea 31 Ruperea materialului
Activitatea fizicã efectivã 11.05 Ridicare cu scripeti, curele, dispozitive de prindere
Agentul material- 4-pozitii11.05.03.00 Cârlige
(*)
Contact – Modalitatea de31 Miscare verticalã, cãdere pe sau între
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, zone circulate – acoperite, neacoperite
Agentul material- 4-pozitii01.02.01.00 Suprafete, în general
(*)
4) Ruperea unei frânghii, care suspenda o încãrcãturã, cauzeazã balansarea

încãrcaturii, lovind un muncitor.

Mediul de lucru 013 Zona de depozitare, încãrcare
Activitatea desfãsuratã 61 Miscare
Activitatea fizicã efectivã 70 Prezentã
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, arii circulate – acoperite, neacoperite
(*)
Activitatea fizicã efectivã 11.05 Ridicare cu scripeti, curele, dispozitive de prindere
Agentul material- 4-pozitii11.05.06.00 Frânghii
(*)
Contact – Modalitatea de43 Lovire – prin balansarea obiectului
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 14.11. Încãrcare – suspendatã prin frânghii, macara
Agentul material- 4-pozitii14.11.00.00 Încãrcare – suspendatã prin frânghii, macara
(*)
35
5) Un muncitor necalificat, în timp ce alimenta un fierãstrãu electric cu lemne pentru

tãiat, este lovit în cap de un fragment de lemn care a sãrit înapoi pe lama
fierãstrãului.

Mediul de lucru 011 Zona de productie, fabricã, atelier
Activitatea desfãsuratã 11 Productie, procesare
Activitatea fizicã efectivã 12 Alimentare masinã
Agentul material- 2-pozitii 10.11 Masini - instrumente – tip fierãstrãu
Agentul material- 4-pozitii10.11.00.00 Masini - instrumente (tãiere tip fierãstrãu)
(*)
Abaterea 44 Pierderea controlului (total sau partial) – asupra
unui obiect
Activitatea fizicã efectivã 14.03 Piese de lucru sau pãrti/ Masini - instrumente
Agentul material- 4-pozitii14.03.01.00 Piese de lucru
(*)
Contact – Modalitatea de41 Lovire – de un obiect aflat în miscare în aer
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 14.05 Particlule, praf
Agentul material- 4-pozitii14.05.01.00 Fragmente, proiectile, aschii
(*)
6) Un mãcelar, din departamentul de transare a cãrnii, îsi loveste cutitul de marginea

mesei de lucru si îsi rãneste degetul mare de la mânã.

Mediul de lucru 011 Zona de productie, fabricã, atelier
Activitatea fizicã efectivã 21 Lucrul cu instrumente actionate manual
Agentul material- 2-pozitii 06.02 Instrumente actionate manual nemotorizate - pentru
tãiere, separare
Agentul material- 4-pozitii06.02.02.00 Cutit, cutit mare, cutit special de lucru
(*)
unui instrument
Activitatea fizicã efectivã 06.02 Instrumente actionate manual nemotorizate - pentru
tãiere, separare
(*)
Contact – Modalitatea de51 Contact cu un Agent material tãios (cutit sau
rãnire lamã)
Agentul material- 2-pozitii 06.02 Instrumente actionate manual nemotorizate - pentru
tãiere, separare
(*)
7) Un ucenic nu a folosit corect dispozitivul de închidere al unui boiler, folosind o

surubelnitã(pentru piulite) . Surubul s-a rupt, iar mâna în care avea surubelnita a fost
lovitã violent de boiler.

Mediul de lucru 021 Partea constructiilor – clãdiri în constructie
Activitatea desfãsuratã 51 Dezasamblãri, demontãri
Activitatea fizicã efectivã 21 Lucrul cu instrumente actionate manual
Agentul material- 2-pozitii 06.05 Instrumente actionate manual-nemotorizate –
pentru însurubare
Agentul material- 4-pozitii06.05.01.00 Scule
(*)
Activitatea fizicã efectivã 06.05 Instrumente actionate manual-nemotorizate –
pentru însurubare
Agentul material- 4-pozitii06.05.01.00 Scule
(*)
Contact – Modalitatea de53 Contact cu un Agent material greu sau rugos
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 10.04 Masini pentru transformarea materialelor –
folosind cãldura
Agentul material- 4-pozitii10.04.02.05 Boiler, încãlzitor de apã, calorifer
(*)
8) Într-un depozit, în timp ce un extinctor era verificat cu scopul de a fi vândut, s-a

descãrcat accidental. Lucrãtorul care verifica extinctorul( vânzãtorul acestui produs)
s-a lovit în partea de jos a fetei, rãnindu-se la gurã.

Mediul de lucru 013 Zona de depozitare
Activitatea desfãsuratã 52 Întretinere
Activitatea fizicã efectivã 40 Mânuirea unui obiect - nespecificatã
Agentul material- 2-pozitii 11.09 Pachet artizanal, mic/mediu, mobil
Agentul material- 4-pozitii11.09.03.00 Recipient cu gaz, spray, extinctor
(*)
Abaterea 32 Rupere, explozie,producerea aschiilor
Activitatea fizicã efectivã 11.09 Pachet artizanal, mic/mediu, mobil
Agentul material- 4-pozitii11.09.03.00 Recipient cu gaz, spray, extinctor
(*)
Contact – Modalitatea de41 Lovire – de un obiect care se miscã în aer
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 14.03 Piese sau pãrti/masini -instrumente
Agentul material- 4-pozitii14.03.99.00 Alti agenti, piese, instrumente
(*)
37
9) Un electrician, care merge în interiorul unei clãdiri în constructie, aude un zgomot ciudat
venind dinspre o macara si vede câteva fragmente de metal cãzând din bratul macaralei; în
ciuda faptului cã vãzuse ce se întâmplã, electricianul a fost prins de bucãtile de metal, acestea
cauzându-i vânãtãi pe umãrul drept si pe spate.
Mediul de lucru 021 Parte de constructii- clãdiri în constructie

Activitatea desfãsuratã 61 Miscare
Activitatea fizicã efectivã 70 Prezentã
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, arii circulate – acoperite, neacoperite
(*)
Abaterea 33 Alunecare, cãdere, prãbusirea Agentului material –
de sus
Activitatea fizicã efectivã 14.11 Încãrcare – suspendare prin frânghii, macara
Agentul material- 4-pozitii14.11.00.00 Încãrcare – suspendare prin frânghii, macara
(*)
Contact – Modalitatea de42 Lovire de un obiect în cãdere
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 14.11 Încãrcare – suspendare prin frânghii, macara
Agentul material- 4-pozitii14.11.00.00 Încãrcare – suspendare prin frânghii, macara
(*)
10) Un muncitor de curãtenie, mergând pe acoperisul unui bloc pentru a verifica zona,
alunecã pe o tiglã si cade într-un balcon aflat cu douã etaje mai jos.

Mediul de lucru 091 La înãltime – pe un nivel fix (acoperis, terasã,…)
Activitatea desfãsuratã 55 Monitorizare, inspectie
Activitatea fizicã efectivã 61 Mers
Agentul material- 2-pozitii 02.01 Pãrti superioare ale clãdirilor - fixe
Agentul material- 4-pozitii02.01.02.00 Acoperis, terasã, acoperis de sticlã , cadru,
(*) structurã
Abaterea 51 Cãderea unei persoane – de la un nivel superior
Activitatea fizicã efectivã 02.01 Pãrti superioare de constructii - fixe
Agentul material- 4-pozitii02.01.02.00 Acoperis, terasã, acoperis de sticlã , cadru,
(*) structurã
Contact – Modalitatea de31 Miscare verticalã, cãdere pe sau peste
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 02.01 Pãrti superioare de constructii - fixe
Agentul material- 4-pozitii02.01.99.00 Alte pãrti superioare ale constructiilor
(*)
11) Un muncitor care lucreazã la întretinerea liftului, într-un bloc de proprietari, se

catãrã pe cabina liftului. Porneste liftul si este strivit de plafon.

Mediul de lucru 091 La înãltime – pe un nivel fix (acoperis, terasã,…)
Activitatea desfãsuratã 52 Întretinere/reparatii, acordare, ajustare
Activitatea fizicã efectivã 64 Târâre, cãtãrare
Agentul material- 2-pozitii 11.02 Ascensoare, dispozitive de ridicare
Agentul material- 4-pozitii11.02.01.00 Lift
(*)
echipamentului de lucru
Activitatea fizicã efectivã 11.02 Ascensoare, dispozitive de ridicare
(*)
Contact – Modalitatea de63 Prindere, strivire - între
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 11.02 Ascensoare, dispozitive de ridicare
(*)
12) Un lucrãtor care a terminat lucrarea de întretinere a unui boiler, aflat într-o încãpere
special amenajatã dintr-un bloc(subsol), calcã pe o conductã de gaz (fixatã pe
pãmânt). El alunecã( fãrã sã cadã) si îsi luxeazã glezna de la piciorul stâng.

Mediul de lucru 072 Locintã privatã – pãrti comune
Activitatea desfãsuratã 52 Întretinere/reparatii, acordare, ajustare
Activitatea fizicã efectivã 61 Mers
Agentul material- 2-pozitii 01.02 Suprafete, zone de circulatie – acoperite,
neacoperite
(*)
Abaterea 75 Alunecare fãrã cãdere
Activitatea fizicã efectivã 04.01 Retele de canalizare - fixe
Agentul material- 4-pozitii04.01.01.00 Retele de canalizare – fixe – pentru gaz
(*)
Contact – Modalitatea de71 Solicitare fizicã
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 00.01 Nu existã agent material
Agentul material- 4-pozitii00.01.00.00 Nu existã agent material
(*)
13) În timpul lustruirii unei piese, victima a înclinat piesa prea aproape de masinã, acest
fapt cauzând prinderea piesei între perii, apoi piesa a lovit victima în fatã.
39

Mediul de lucru 011 Zonã de productie, fabricã, atelier
Activitatea fizicã efectivã 41 Tinere( tinerea piesei)
Agentul material- 2-pozitii 14.02 Componente
Agentul material- 4-pozitii14.02.00.99 Alte componente neprezentate în listã
(*)
Abaterea 44 Pierderea controlului (total sau partial) asupra unui
obiect
Activitatea fizicã efectivã 14.02 Componente
(*)
Contact – Modalitatea de41 Lovit de un obiect în miscare în aer
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 14.02 Componente
(*)
14) Victima manevreazã un strung, dar piesa de metal se roteste prea repede pe axul de
tãiere. Strungul nu mai functioneazã normal, axul se rupe si muchia piesei este
aruncatã în fruntea victimei.

Mediul de lucru 011 Zonã de productie, fabricã, atelier
Activitatea fizicã efectivã 13 Operare masinã
Agentul material- 2-pozitii 10.10 Masinã de strunjire
Agentul material- 4-pozitii10.10.09.00 Strung
(*)
Abaterea 32 Rupere, explozie, producere de aschii
Activitatea fizicã efectivã 14.03 Masinã-instrument
Agentul material- 4-pozitii14.03.02.00 Instrument, parte a unui instrument sau a unei
(*) masini
Contact – Modalitatea de41 Lovire de un obiect în miscare, în aer
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 14.03 Masinã-instrument
Agentul material- 4-pozitii14.03.02.02 Parte desprinsã, aschie
(*)
15) Victima, conducând un tractor care smulge buruienile din vie, se intoxicã cu vaporii
de gaz proveniti de la teava de esapament.

Mediul de lucru 033 Fermã – seceratul recoltei
Activitatea desfãsuratã 32 Activitate agricolã
Activitatea fizicã efectivã 31 Conducerea unui mijloc de transport
Agentul material- 2-pozitii 09.02 Masinã portabilã sau mobilã – din fermã
Agentul material- 4-pozitii09.02.05.00 Echipamente agricole pentru recoltare
(*)
Abaterea 99 Alte abateri
Activitatea fizicã efectivã 20.02 Arat
Agentul material- 4-pozitii20.02.00.00 Arat
(*)
Contact – Modalitatea de15 Contact cu substante periculoase
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 15.02 Substante – periculoase, toxice– gazoase
Agentul material- 4-pozitii15.02.00.00 Substante – periculoase, toxice– gazoase
(*)
16) În bucãtãria unui restaurant, un lucrãtor se rãneste într-o farfurie ciobitã, în timp ce
spãla vasele.

Mediul de lucru 044 Restaurant
Activitatea desfãsuratã 53 Spãlare (manualã)
Activitatea fizicã efectivã 49 Alte obiecte actionate manual
Agentul material- 2-pozitii 17.08 Tipul echipamentului - casnic
Agentul material- 4-pozitii17.08.00.00 Tipul echipamentului - casnic
(*)
Abaterea 64 Actiune imprecisã
Activitatea fizicã efectivã 00.01 Nu existã agent material
Agentul material- 4-pozitii00.01.00.00 Nu existã agent material
(*)
Contact – Modalitatea de51 Contact cu un agent material tãios
rãnire
Agentul material- 2-pozitii 14.05 Cioburi
Agentul material- 4-pozitii14.05.01.00 Cioburi, sticlã spartã
(*)
(*) dacã se utilizeazã clasificarea detaliatã (vezi clasificarea Agentului material cu 4 pozitii,
Anexa D).
41
Anexa H: Institutii nationale care furnizeazã date conform metodologiei ESAW

ESAW-traducere SELECTIE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ESAW-traducere SELECTIE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA C: CLASIFICÃRI PRINCIPALE

Anexa C: Clasificãri principale

Cod Denumire Includeri Excluderi Referinte Cod

029 Alte tipuri de 2.03

050 Contuzii si Toate leziunile interne, Rãni deschise (cod 5

063 Degerãturi Efecte ale scãderii Scãderea T33-T35, (T95) 6.04

prin compresie sau monoxid de

100 Efecte ale (8)

douã sau mai multe

Dezbateri generale cu privire la clasificarea variabilelor dupã cauze si

Variabilele introduse de faza a III a, clasificate pe cauze si circumstantele în care s a

Variabilele Punctul de lucru, Mediul de lucru si Activitatea desfãsuratã descriu circumstantele

Cele trei perechi de variabile sunt urmãtoarele:

Detalii referitoare la utilizarea codurilor 00 sau 99

Aspecte specifice referitoare la Agentul Material

Existã si posibilitatea pentru variabilele Activitatea fizicã efectivã, Abatere si Contact –

Tipul de activitate desfãsuratã de victimã nu trebuie luat în considerare, cu exceptia

Clasificarea mediilor de lucru este organizatã pe urmãtoarele diviziuni:

010-019 Zone industriale

020-029 Pãrti ale constructiilor, constructii, cariere si mine deschise

030-039 Ferme agricole, zootehnice, piscicole, zone forestiere

050-059 Institutii medicale

Institutiile – medicale sau nu - includ cãminele de bãtrâni si cresele, sanatoriile, casele de

060-069 Zone publice

Acest cod se utilizeazã pentru accidentele petrecute în locuintele particulare (071) –

080-089 Zone sportive

Aceste coduri acoperã terenurile sportive si de gimnasticã, cu distinctie între cele

120-129 Medii cu presiune înaltã - exclusiv pãrtile din constructii

În câteva cazuri, codurile pot sã parã asemãnãtoare.Urmãtoarele exemple explicã cum se

1 o salã de sport dintr-o institutie de învãtãmânt;

Codurile trebuie selectate pentru cea mai potrivitã locatie:

Considerând ca un exemplu, o clasã dintr-un liceu este codificatã 042, ca si o clasã de

Santierele de constructii(pe pãmânt) sunt codificate 011/012, dar aceeasi activitate pe

Exemplu: o macara pe un pod în constructie, cu câteva pãrti cãzute pe o autostradã

Reprezintã activitatea generalã sau sarcina de lucru pe care o îndeplinea victima în

Activitatea economicã este divizatã în diverse sarcini cu caracteristici comune. Fiecare

fizicã efectivã trebuie adaptatã la descrierea accidentului. Activitatea fizicã efectivã

10-19 Productia, fabricarea, procesarea, depozitarea – de toate tipurile

Codul 10 acoperã activitãtile industriale, precum si procesarea produselor agricole,

20-29 Excavatii, constructii, întretinere, demolare

Codurile 20-29 acoperã excavatiile, constructia clãdirilor, permanent sau temporar,

30-39 Tipuri de activitãti agricole, forestiere, horticule, piscicole si de crestere a animalelor

timp ce activitãtile piscicole, industrializarea la scarã micã si procesarea pestelui în mãri,

50-59 Alte activitãti asimilate celor din grupele 10, 20, 30 si 40

Munca legatã de întretinerea sistemelor de calculatoare, re-cablarea sediilor (cod 24),

Activitatea zilnicã a restaurantelor, cu un numãr de sarcini cum ar fi receptia produselor

Mai mult, repararea, reglarea, etc. nu trebuie confundate cu conceptul de supervizare. În

60-69 Miscare, activitate sportivã si artisticã

Activitatea fizicã efectivã

Clasificarea pentru variabila “Activitatea fizicã efectivã” este urmãtoarea:

Cod Denumire Uneltele de lucru Obiecte relationate

Acest tabel ilustreazã urmãtoarele cazuri:

Distinctii între instrumente de lucru(scule) si masini – masini fixe si mobile

10-19 Instalatii de operare

20-29 Lucrul cu instrumente actionate manual

Mai trebuie fãcutã aici o remarcã generalã ce se referã la sursa nomenclatorului

Trebuie sã existe o corelatie între Activitatea fizicã efectivã si Agentul material. De

40-49 Mânuirea obiectelor

În acelasi mod, mânuirea nu trebuie confundatã cu “lucrul cu instrumente actionate

Tinerea obiectelor nu se limiteazã la o mânã, sau la amândouã mâinile, ci include si alte

50-59 Transportul cu mâna

Nomenclatorul Abaterilor este organizat în urmãtoarele grupe:

10-19 Abaterea cauzatã de probleme electrice, explozii, foc