SUBIECTE EXAMEN PRACTIC – PEDIATRIE

1. Palparea sinusurilor frontal si maxilar

Are ca scop verificarea sensibilitatii in cazul unei sinuzite.
a) sinuzita frontala acuta:
-inflamatie de etiologie virala sau bacteriana la nivelul sinusului frontal
-simptomatologie: durere cu caracter pulsatil la niv.ariei nazo-orbito-frontale,
rinoree purulenta, obstructie nazala unilaterala, fotofobie, epifora
-clinic: secretii purulente la nivelul meatului mijlociu, uneori zona fluxionara,
dureroasa la nivelul unghiului intern al ochiului
b) sinuzita maxilara acuta:
-inflamatia mucoasei sinusului maxilar de cauza rinogena sau odontogena
-simptomatologie: rinoree purulenta, senzatie de plenitudine la niv.
hemifaciesului corespunzator, sensibilitate dureroasa la palparea pct.de
emergenta a nervului infraorbitar, cefalee cu caracter de hemicranie, febra,
tulburari olfactive
-obiectiv: congestia mucoasei nazale cu secretii purulente la niv.meatului
mijlociu, edem si hipertrofia capului cornetului mijlociu.

2. Verificarea sclerelor
-sclere albastre (+surditate+fracturi osoase multiple=sdr.Lobstein, de origine
ereditara)
-sclere galbene: ictere
-sclere brune sau negre: boala Addison
-sclere rosii: sclerite, poliglobulia esentiala.

3. Semnul Vacher= durere la palparea antitragusului in otita medie

4. Semnul Chvostek = hiperexcitabilitate neuromusculara prin percutia
transcutanata a filetelor temporofaciale ale nervului facial intr-o reg.situata la
jumatatea unei linii imaginare ce uneste jumatatea apofizei zigomatice cu
comisura laterala a buzelor. Consta intr-un spasm al gr.musculare inervate de
nervul facial excitat.
-gr I = contractia orbicularului buzelor de partea percutata
-gr II = contractia antreneaza si aripioara nazala homolaterala
-gr III = se contracta intregul hemifacies
-gr IV = se contracta si hemifaciesul controlateral

5. Palparea ganglionilor
-tehnica: se executa glisant in planul tegumentului pentru prinderea ggl. Intre
mana si planurile profunde. Pentru palparea ggl.submandibulari si
submentonieri se insunueaza varful ultimelor patru degete sub mandibula, in
timp ce pacientul tine capul usor flectat de partea respectiva. Palparea ggl.
Laterocervicali se face de-a lungul marginii posterioare a muschiului
sternocleidomastoidian, capul fiind usor flectat de partea respectiva. Palparea
ggl. Axilari se face cu pacientul in decubit dorsal sau in ortostatism avand
membrele superioare pe langa corp.
-descrierea caracterelor adenopatiei: localizare, marime, forma (regulata-
rotunda, ovalara sau neregulata), consistenta (moale, ferma, dura),
sensibilitate, mobilitatea pe planurile profunde, tendinta la fistulizare(tbc),
tendinta la confluare, caracterul uni- sau bilateral, semne asociate (febra,
splenomegalie).

6. Ascultatia cordului in 5 focare

-focarul aortic: sp. II ic drept
-focarul pulmonar: sp. II ic stang
-focarul lui Erb (orificiul aortic): sp. III ic stang
-focarul mitral: la apex – sp. V ic stang pe l.m.c
-focarul tricuspidian: la baza apendicelui xifoid
7. Ascultatia pulmonului fata-spate
Se practica cu ajutorul stetoscopului punand bolnavul sa respire linistit, ritmic,
profund, cu gura intredeschisa. Se asculta simetric, bilateral, pentru a face
comparatie intre cei doi plamani. Murmurul vezicular are 2 componente: una
inspiratorie (mai lunga si mai intensa) si alta expiratorie (mai scurta si cu
intensitate mai scazuta).
Modificari de intensitate ale MV:
-diminuat: obezitate, resp.superficiala (fracturi costale, nevralgii intercostale),
obstacole pe caile respiratorii (corpi straini, edemul glotei, tumori
mediastinale), emfizem pulmonar, pleurezie, pneumotorax
-abolit: pleurezie masiva, pneumotorax, atelectazie
-intensificat: pneumonie
Raluri pulmonare:
a)uscate:
-ronflante: tonalitate joasa (asem.unui sforait), la niv.bronhiilor mari
-sibilante: inalte, suieratoare (asem. cu tiuitul vantului), la niv. bronhiilor mici
b)umede:
-crepitante (alveolare): doar in inspir (asem. cu zgomotul produs de frecarea
unei suvite de par langa ureche), se accentueaza dupa tuse
-subcrepitante (bronsice): asem. cu zgomotele produse de spargerea bulelor
de aer cand se sufla cu paiul intr-un pahar cu apa, se percep in ambii timpi ai
respiratiei, sunt mobile, se modifica de la o respiratie la alta si se modifica cu
tusea.
8. Frecventa respiratorie
Normala:
-NN: 60/min
-sugar: 35/min
-1 an: 30/min
-7ani: 20/min
Patologic: tahipnee (nr creste peste normal), bradipnee (nr scade sub normal).
9. Palpare, percutie
Palparea abdomenului:
-pacient in decubit dorsal cu gambele usor flectate pe coapse si acestea pe
bazin, iar medicul in dreapta pacientului
-este indicat sa se privesca fata pacientului in timpul palparii, mimica acestuia
ghidand palparea
-palparea superficiala mono- sau bimanuala sistematica se face pornind din
fosa iliaca sau din zona opusa regiunii dureroase, in sens orar sau antiorar.
Palparea se face cu toata palma, nu doar cu degetele, apasand bland si
urmarind mimica pacientului
-palparea profunda respecta aceleasi reguli ca si cea superficiala, numai ca se
patrunde progresiv, cu blandete in profunzime
Percutia abdomenului:
-pozitia uzuala, in decubit dorsal cu genunchii usor flectati
-digito-digitala pe linii paralele, plecand de la nivelul apendicelui xifoid/dintr-un
hipocondru in jos catre limitele inferioare ale abdomenului
-normal: sunet sonor timpanic
-patologic: hipersonoritate (acumularea excesiva de gaze: ileus paralitic,
dilatatia acuta a stomacului, megacolon toxic, exces de hidrocarbonate in dieta,
pneumoperitoneu) sau matitate (ascita, tumori, glob vezical, sarcina, peritonita
generalizata)
10.Manevra Giordano: percutia regiunii lombare cu marginea cubitala a mainii
declanseaza uneori dureri vii in litiaza renala, glomerulonefrita acuta,
pielonefrita, abces perirenal, infarct renal.
11. Palparea rinichilor:
-procedeul Guyon (palpare bimanuala in decubit dorsal): pacient in decubit
dorsal, genunchii flectati pe coapse, musculatura abdominala relaxata,
palparea rinichiului drept se face cu mana stanga posterior, cu varful degetelor
in unghiul costo-vertebral, iar mana dreapta pe peretele abdominal anterior, cu
varful degetelor sub rebordul costal. Pacientul este rugat sa inspire profund, iar
prin balotare se tenteaza palparea lojelor renale. Pentru rinichiul stang mana
dreapta se tine sub lomba, iar cea stanga palpeaza peretele abdominal.
-procedeul Glenard (palparea unimanuala in decubit dorsal): la persoanele
slabe, examinatorul cuprinde flancul abdominal intre police, asezat sub rebord
si restul degetelor pe lomba.
12. Semnul Blumberg: durere la decompresiunea brusca a peretelui
abdominal, dupa palpare, in peritonita.
13. Semnul Kerning: imposibilitatea de extensie completa a gambei, cand
coapsa este flectata pe abdomen, cu pacientul in decubit dorsal, in caz de
iritatie meningiana.
14. Determinarea pulsului central si periferic, palparea pulsului la artera
femurala, pupliteee, tibiala, pedioasa
Determinarea frecventei cardiace centrale se realizeaza cu ajutorul
stetoscopului numarand zgomotele cardiace intr-un minut. Determinarea
pulsului periferic se face exercitand o usoara presiune pe artera radiala cu 2-3
degete si nu cu unul singur.

Palparea arterelor se face comparativ, cu examenul arterei omologe (cu ambele

maini concomitent)
15. Redoarea cefei: contractie dureroasa a musculaturii cefei ce se opune
miscarii de flexie pasiva sau activa a gatului, in incercarea de a atinge toracele
cu barbia. Este semn de iritatie meningiana.
16. Verificarea reflexelor abdominale cutanate: se examineaza excitand
tegumentele abdominale cu ac bont, dinspre linia midiana spre exterior:
-abdominal superior (supraombilical) – sub rebordul costal T7-T8
-abdominal mijlociu (ombilical) – orizontal la nivelul ombilicului T9-T10
-abdominal inferior (subombilical) – deasupra plicii inghinale T11-T12.
Raspunsul normal consta in contractia muschilor de partea contractata.
Absenta lor semnifica fie leziune a caii piramidale sau a arcului reflex spinal la
nivelul arcului metameric respectiv.
17. Verificarea reflexelor osteotendinoase: (miotatice) se exploreaza cu
ajutorul unui ciocan de refelexe. Ca metoda este folosita percutia tendonului
unui muschi, iar ca raspuns se obtine contractia muschiului respectiv. Cu
ciocanul de reflexe se percuta bilateral , comparativ, simetric tendonul
muschiului la locul de insertie a acestuia pe os.
Reflexul bicipital: prin percutia tendonului muschiului biceps brahial la
plica cotului; se obtine flexia antebratului pe brat.
            Reflexul tricipital: prin percutia tendonului muschiului triceps brahial se
produc extensia antebratului pe brat.
            Reflexul achilian: se obtine prin percutia tendonului lui Achile, cand se
produce flexia plantara a piciorului (bolnavul se afla in decubit ventral sau in
genunchi la marginea patului).
            Reflexul rotulian: prin percutia tendonului rotulian se obtine extensia
gambei pe coapsa.
            Reflexul medioplantar: prin percutia plantei in 1/3 mijlocie se obtine
flexia plantara a piciorului.
18. Palparea abdomenului in cele 9 regiuni

19.Verificarea cavitatii orale cu spatula

În perioada de sugar precum şi la copilul cu care nu se poate colabora
examinarea cavităţii bucale necesită prezenţa unei persoane care să susţină
copilul cu faţa spre examinator, blocându-i cu o mână membrele superioare şi
cu cealaltă membrele inferioare.Examinatorul cu o mână, exercitând o presiune
la nivelul frunţii,va imprima o mişcare de extensie a capului copilului, iar cu
cealaltă va manevra spatula.
Se examinează buzele, vestibulul bucal, gingiile, dinţii, limba, palatul dur şi
lueta.
La toate aceste structuri anatomice se apreciază culoarea, dimensiunile,
integritatea, prezenţa elementelor patologice.
După aplicarea unei presiuni, cu spatula, către baza limbii sevizualizează pilierii
amigdalieni, amigdalele precum şi peretele posterior al faringelui.
Se apreciază aspectul, dimensiunile, poziţia şi simetria amigdalelor.
Mărimea acestora variază considerabil la copil, de aceea aprecierea gradului de
hipertrofie se realizează cu ajutorul unei scale de la 0la 4+:
-gradul 0: amigdalele nu depăşesc lojele
-gradul 1+: amigdalele ocupă < 25% din spaţiul interamigdalian
-gradul 2+: amigdalele ocupă < 50% din spaţiul interamigdalian
-gradul 3+: amigdalele ocupă < 75% din spaţiul interamigdalian
-gradul 4+: amigdalele ocupă > 75% din spaţiul interamigdalian
În perioada copilăriei se remarcă frecvent prezenţa unor cripte adânci la nivelul
amigdalelor, ce pot conţine resturi alimentare, fără semnificaţie patologică.

20. Reflexul/ Semnul Babinski: extensia lenta a halucelui asociata uneori cu

extensia celorlalte degete ale piciorului (semnul evantaiului) provocata prin
excitatia mecanica a marginii externe a plantei. In mod normal, aceasta
excitatie provoaca flexia degetelor (reflex cutanat plantar). Patologic, dupa
varsta de 18 luni, daca este pozitiv se datoreaza unei leziuni a fasciculului
piramidal.
21. Reflexul arhaic Moro (reflexul de imbratisare ): nou nascutul in decubit
dorsal, i se apica o exitare brusca (se trage scutecul brusc de sub el, un zgomot
puternic, suflarea brusca pe fata copilului ), acesta va avea o miscare rapida de
extensie si abductie a membrelor superioare cu revenirea lenta in flexie si
adductie. Refexul dispare in jurul varstei de 4 luni insa poate persista pana la
varsta de 6 luni.Persistenta acestui reflex peste varsta de 6 luni,este dovada
unei afectiuni cerebrale cronice.
22. Palparea fontanelelor la sugar:
Fontanela anterioara (bregmatica):
-delimiteaza oasele frontale si parietale (forma rombica)
-la nastere masoara aprox. 3-4 cm
-se inchide progresiv pana la 18 luni
-inchiderea precoce se intalneste in microcefalie si hipervitaminoza D
-cresterea dimensiunilor cu varsta si asocierea suturilor dehiscente este semn
de hidrocefalie
-starea de tensiune: normala (consistenta elastica, aspect plat), bombarea
(hipertensiune craniana), deprimarea (in stari de deshidratare)
Fontanela posterioara (lambdoida):
-delimitata de parietale si occipital (forma triunghiulara)
-de obicei inchisa la nastere
-uneori deschisa, cu diamentru de 0,5-1cm, se inchide treptat pana la varsta de
2 luni
23. Pliu la sugar – stadiul de nutritie
Pliul cutanat subscapular se măsoară în unghiul inferior al scapulei, cu umărul și
brațul relaxat, în partea inferioară anterioară a umărului.  Pliul cutanat
abdominal se măsoară la jumătatea distanței dintre ombilic și spina iliacă
anterosuperioară.
24. Palparea ficatului si a splinei, semnul Murphy
Palparea ficatului: in stare normala se palpeaza numai suprafata antero-
inferioara a lobului stang hepatic. Pacientul in decubit dorsal cu coapsele
flectate pe abdomen prin procedee mono si bimanuale. In timpul examinarii
pacientul executa respiratii profunde.
Procedee monomanuale: simpla, prin acrosare, prin lovire, policelui (Glenard).
Procedeul monomanual- acrosare:  examinatorul se asaza catee capul
bolnavului, încercând sa exploreze marginea inferioara a ficatului cu degetele
de la mâna dreapta înconvoiate în forma de gheara, în timp ce bolnavul este
rugat sa faca miscari respiratorii mai ample.
Procedee bimanuale: simplu, prin balotare, Gilbert, Mathieu.
Procedeele bimanuale: bolnavul este culcat în decubit dorsal, tine genunchii
flectati, respira linistit si examinatorul se asaza în dreapta lui. Fata palmara a
mâinilor se plaseaza pe abdomen, cu degetele îndreptate spre torace; se
deprima usor si succesiv peretele abdominal, apropiind mâinile de rebordul
costal, în timp ce pacientul este invitat sa inspire mai adânc. Un alt procedeu
este acela prin balotare: mâna stânga plasata în regiunea lombara dreapta
imprima mici lovituri înainte, în timp ce ficatul e palpat cu mâna dreapta.
Semnul Murphy: examinatorul plaseaza mana dr cu extremitatea degetelor in
reg.subhepatica, la nivelul cartilajului coastei a IX a. Pacientul este solicitat sa
inspire profund. Daca vezicula biliara este in suferinta, durerea creste
deoarececolecistul este prins intre degetele care palpeaza si presiunea
diafragmului transmisa ficatului. Totodata inspirul este blocat. Prin aceasta
manevra se poate distinge durerea veziculara de durerea duodenala. In inspir
durerea duodenala nu creste in intensitate, putand chiar diminua.
Palparea splinei:
Metodele monomanuale, simpla si prin acrosare
Bolnavul este pozitionat îndecubit lateral drept,cu bratul stâng deasupra
capului si umarul stâng coborât în fata, membrele inferioare cu fiexia gambei
pe coapsa si a coapsei pe bazin.
Examinatorul, situat în spatele bolnavului,acroseaza cu mâna stânga rebordul
costal si invita bolnavul sa inspire profund. în aceste conditii, o splina marita va
fi accesibila palparii prin polul sau inferior.
Polul superior al splinei nueste accesibil palparii. In splenomegaliile de grad 2-
5,splina este usor accesibila palparii si în situatia în care aceasta din urma se
practica cu pacientul in decubit dorsal.
Metoda Middleton de palpare a splinei se realizeaza cu bolnavul în decubit
dorsal, cu coapsele în semiflexie pe bazin si genunchii îndepartati, cu bratul
stâng al bolnavuluivflectat si introdus sub hipocondrul stâng. Examinatorul,
situat de partea stânga a bolnavului, palpeaza prin acrosare mono-
sau bimanuala polul inferior al splinei, invitând bolnavul sa inspire profund.
25. Monitorizarea TA
Metoda ascultatorie (Korotkow) prin perceperea cu stetoscopul plasat în plica
cotului a zgomotelor care apar la decomprimarea lentă a manşetei, datorită
circulaţiei turbulente .
Tehnica de măsurare este următoarea:
– se aplică manşeta aparatului în jurul braţului, astfel ca marginea ei inferioară
să se plaseze la 2-3 cm deasupra plicii cotului. Lăţimea manşetei trebuie să fie
de cel puţin 12 cm şi ea nu trebuie aplicată peste lenjerie;
– se reperează prin palparea artera humerală în plica cotului, loc în care se
aplică stetoscopul (nu sub manşeta tensiometrului);
– prin pompare cu para de cauciuc, se ridică presiunea din manşetă, cu 30- 40
mmHg peste cea la care dispare pulsul radial;
– se decomprimă manşonul lent şi progresiv prin deschiderea supapei.
Momentul în care se aude în stetoscop primul zgomot marchează presiunea
sistolică; momentul în care zgomotele nu se mai aud marchează presiunea
diastolică.
Măsurarea PA se face atât în clino- cât şi în ortostatism, la ambele braţe,
repetat de 2-3 ori, pentru înlăturarea erorilor date de reactivitatea vasomotorie
datorată anxietăţii.
Metoda palpatorie (Riva Rocci) măsoară numai presiunea sistolică, prin
perceperea primei pulsaţii a arterei radiale la decomprimarea lentă a manşetei
aplicate în jurul braţului.