O termoizolare eficientă nu se poate obţine (lucru de la sine înţeles) fără nişte materiale concepute
special în acest scop. Pentru a fi considerat termoizolant, un material trebuie să îndeplinească
următoarea condiţie: conductivitatea termică de calcul să fie mai mică sau cel mult egală cu 0,10
W/(mK). În funcţie de materia primă folosită, există mai multe tipuri de materiale termoizolante, fiecare
având reguli specifice ce privesc atât domeniul de utilizare, cât şi, mai ales, modul de montaj sau
exploatare.
Este alcătuită din fibre de sticlă ce se obţin din materiale pe bază de silicaţi, nisip, calcar, dolomit şi
bineînţeles deşeuri de sticlă. Amestecul se topeşte în cuptoare speciale, după care este trecut prin nişte
duze speciale ce transformă masa topită în fibre şi le depune pe o bandă transportoare. Procedura este
asemănătoare cu cea a obţinerii vatei de zahăr. Viteza bandei transportoare determină densitatea şi
grosimea produsului termoizolant. Pentru stabilizarea produsului (adică pentru a se păstra grosimea şi
cantitatea de aer înglobată în el) este nevoie de lianţi speciali care lipesc fibrele între ele şi care
determină şi culoarea finală a produsului – galben sau maroniu. Produsul final se livrează sub formă de
saltele sau plăci, pe dimensiuni potrivite cu scopul pentru care vor fi folosite (lăţimea saltelelor poate fi
de 40, 60 sau 120 de cm, cu lungime variabilă). Pentru a putea fi transportate şi depozitate mai uşor,
saltele se comprimă şi se împachetează în folii de plastic, urmând ca la utilizare să revină la forma
iniţială. Atât saltelele, cât şi plăcile, pot fi livrate cu caseraj din folie de aluminiu (ca bariera împotriva
vaporilor) sau cu caseraj din hârtie craft, pentru a împiedica acumularea de praf în structura
materialului. Vată de sticlă poate fi folosită ca material termoizolant pentru:
Termoizolarea pereţilor de exterior său interior pe structuri uşoare din lemn sau metal – în general este
vorba mai ales de construcţii rezidenţiale realizate pe structuri de lemn sau metal. Se pot folosi atât
saltele, cât şi plăci, în funcţie de rezolvările de detaliu ale construcţiei.
Termoizolarea faţadelor ventilate, indiferent de tipul de suport (zidărie, beton sau structuri uşoare lemn
sau metal). Se recomandă în general plăci semirigide special alcătuite în acest scop, hidrofobizate pe
toată secţiunea (nu permite acumularea de apă în structura materialului şi chiar induce evacuarea
rapidă a acesteia prin aranjarea fibrelor).
Termoizolarea planşeelor pe structuri de lemn, metal sau beton. În funcţie de tipul de planşeu se pot
folosi toate tipurile de produse (saltele sau plăci). Se va urmări ca atunci când planşeul separă două
spaţii cu temperaturi sensibil diferite, la fața superioară spre zona caldă se va posta obligatoriu folie
barieră împotriva vaporilor. Termoizolarea acoperişurilor în pantă, mansarde. Se recomandă în general
produse sub formă de saltele cu o grosime de minim 15 – 20 cm (în funcţie de calculul higrotermic). Un
strat se va poza între căpriori, iar celălalt strat se va aşeza perpendicular pe direcţia primului strat,
pentru a evita apariţia punţilor termice. Este obligatorie pozarea unei folii barieră împotriva vaporilor
către partea caldă a încăperii.
Termoizolarea teraselor – se recomandă folosirea termoizolaţiilor rigide sub formă de plăci, cu formă
uzuală (cu termoizolaţia sub hidroizolaţie), sau în cazul teraselor pe structuri uşoare (pt clădiri mici cu
puţine nivele) se pot folosi şi produse sub formă de saltele. Pe fața caldă a termoizolaţiei trebuie pozată
folia barieră împotriva vaporilor.
Este un material asemănător cu vata minerală de sticlă, dar care are la bază rocă bazaltică, zgură şi cocs.
Procedeul de producţie şi procesare este asemănător cu cel al obţinerii de vată de sticlă, folosindu-se
aceleaşi tipuri de lianţi care dau culoarea finală a produsului, maroniu-verzui. Se livrează atât sub formă
de saltele, cât şi, mai ales, sub formă de plăci cu dimensiunea de 50×100 cm, datorită faptului că fibra
bazaltică este mai scurtă şi mai fragmentată decât fibra de sticlă, ceea ce conduce la densităţi mai mari
ale produselor din vată bazaltică comparativ cu cele din vată de sticlă. Produsele din vată bazaltică se
pot livra cu sau fără caseraj din folie de aluminiu sau hârtie craft, în funcţie de cerinţele proiectului.
Termoizolarea faţadelor ventilate, indiferent de tipul de suport (zidărie, beton sau structuri uşoare lemn
sau metal) se recomandă placi speciale pentru faţade, hidrofobizate pe întreaga secţiune.
Termoizolaţii în cadrul termosistemelor. Există placi speciale (în funcţie de producător), care permit
folosirea de tencuieli umede pentru conformarea unui termosistem pe suport de vată minerală. Având
în vedere că produsul nu are un coeficient ridicat de dilataţie nu permite crearea de tensiuni în stratul
de finisaj al faţadei.
Termoizolarea planşeelor intermediare, indiferent de structura acestora (structuri uşoare, lemn sau
metal sau structuri din beton) se pot folosi deasupra planşeului sub o sapă flotantă sau sub planşeu,
prinse de tavan.
Termoizolarea teraselor – datorită faptului că produsele din vată bazaltică au densităţi mai ridicate, la
realizarea teraselor uzuale (cu termoizolaţia sub hidroizolaţie) se recomanda folosirea termoizolaţiilor
rigide sub formă de plăci, atât pentru terase circulabile pietonal, cât şi pentru terase necirculabile,
pentru toate tipurile de construcţii, rezidenţiale, comerciale sau industriale. Se recomandă montarea
unui strat de difuzie al vaporilor şi o barieră împotriva vaporilor care să împiedice acumularea acestora
în materialul termoizolant. În funcţie de dimensiunile terasei poate fi necesară montarea de aeratoare în
stratul de difuzie al vaporilor.