Sunteți pe pagina 1din 3

Hrecinic Rareș

Testul 17

Subiectul I
A.1. În luna mai am plecat la mare.
Dacă prinzi un somn ești pescar priceput.

2. Virgula are rolul de a izola interjecția ,,ei’’ de restul enunțului.

3.odată = cuvânt format prin compunere prin alăturare(,,o’’+,,dată’’);


Trei = cuvânt obținut prin conversiune din numeral cardinal devine adjectiv;

4. diftong: ,,seara”, ,,noaptea”;

5.Mărcile lexico-gramaticale prin care se evidențiază prezența naratorului sunt formele


pronominale la persoana a III-a(,,el’’ , ,,le’’ , ,,lor’’) și formele verbale la persoana a III-a:
(,,crescură, ,,ocoli’’, ,,să nu doboare”, ,,avea’’).

6. ,,merele de aur’’ – metafora;


,,mâhnire nesfârșită’’ –epitet;

B. Argumentarea aparteneței operei ,,Merele de aur’’ la specia basmului

Basmul este o narațiune amplă în care se oglindeşte concepția omului simplu despre viață,
relatånd fapte și îmtâmplări deosbite , cu personaje reale și imaginare investite cu puteri
supranaturale și în care lupta are loc între două forțe antitetice - binele şi răul -, binele
triumfând de fiecare dată, de unde şi mesajul moral-educativ ce transmite credinţa că binele
învinge prin luptă dreaptă , cinstită.

În opinia mea, fragmentul selectat din opera ,,Merele de aur’’ aparține speciei genului epic,
basmului popular remarcându-se prin anumite trăsături definitorii: întamplările derulate într-o
anumită ordine, după momentele subiectului conţin elemente reale împletite cu elemente
fantastice, se folosesc anumite formule tradiţionale , personajele se împart în două tabere -
(binele surprins în antiteză cu reprezentanţii răului), din a căror confruntare învingătoare ies
forțele binelui; timpul şi locul în care se desfășoară acțiunea sunt vag precizate, se împletesc
motive specifice basmului, preferința pentru anumite cifre fatidice .

În primul rând, creația ,,Merele de aur’’ prezintă acțiuni fantastice: o fiară venea noaptea și
fura merele din pom, existența unor mere de aur care ,, dimineața înflorea, la prânz lega, seara
se cocea și noaptea se culegea “ în care sunt antrenate personaje realiste împăratul , cei trei
feciori ai împăratului şi fabuloase: fiara sălbatică, cifre magice 3.
Întâmplările derulate într-o anumită ordine, după momentele subiectului surprind elemente
reale care se împletesc cu elemente fantastice : Un om care avea trei fii, ajunsese la bătânețe și
nu mai putea să păzescă de o fiară sălbatică pomul care făcea mere de aur.Asftel că îi roagă pe
feciori săi să păzească pomul de aur.Primul care a încercat a fost feciorul cel mare, însă a
adormit și fiara a furat merele de aur. În a doua noapte a încercat și cel mijlociu, de această
dată , el făcându-și o strategie să se rotească în jurul pomului pentru a nu admormi, însă cu tot
planul său tot a adormit.În final și fiul cel mic îi cere voie tatălui să păzească pomul.”
Acțiunea este inserată prin indicii de timp și de spațiu, indici mitici, fabuloşi "odată, în sara
următoare, la pomul cu rod de aur ", ceea ce sporeşte fantasticul.

Formulele specifice, cea inițială,, A fost odată un om care avea trei feciori, frumoși și toți
voinici .’’care scoate cititorul din real şi îl proiectează în fantastic, în imaginar, într-o
atmosferă miraculoasă.

In al doilea rând, apare conflictul dintre forțele binelui: omul, cei trei feciori şi ale răului:
fiara.
Personajele numeroase, simbolizând binele şi răul, sunt învestite cu puteri supranaturale, nu
au trecut şi nici biografie: un om , trei feciori, o fiară sălbatică.Tatăl celor trei feciori este
descris ca autor ca ajuns la vârsta bătrâneții, nemaifiind în puteri, dar care în trecut a fost atât
de curajos în cât reușea mereu să înfrunte fiara.
Cei trei feciori sunt descriși ,,frumoși’’și ,,voinici’’ de către narrator. Prin mijlocul de
caracterizare indirectă, acesta fiind atitudinea și comportamentul se dovedesc toți trei a fi la
începu viteji ,,-O prindem, o prindem! Răspunseră într-un glas toți feciorii(...)’’ .
Feciorul cel mare este descris la început curajos, dar apoi când este pus în fața
pericolului ,,îl apucă fiorii’’ și adoarme, dând astfel dovadă de lașitate, nepregătire.
Feciorul cel mijlociu dă dovadă de mai multă pricepere și strategie decât fratele său
mai mare.Acesta ,,tot timpul dă ocol pomului de aur, ca să nu-l doboare somnul
viclean’’.Însă, în pofida acestei încercări pe la mijlocul nopții adoarme. Astfel și acesta dă
dovadă de pregătire insuficientă.
Feciorul cel mic, nu beneficiază de un vast portret în fragmentul citat, singura trăsătură
care se desprinde din comportamentul acestuia este curajul, deoarece în ciuda eșecului fraților
săi, el totuși mai dorește să încerce.Pe deasupra, acesta nu se mândrește la fel ca frații săi, ci
își acceptă și un eventual insucces, dând astfel dovadă de modestie.

În al treilea rând, o altă particularitate a basmului o constituie prezența naratorului omniscient


care relatează la persoana a III-a, evenimentele fiind prezentate cu obiectivitate. Modul de
expunere dominant narațiunea, dialogul care alternează cu descrierea, evidențiind momentele-
cheie ale basmului.

Asadar, argumentele aduse susțin încadrarea textului ,,Merele de aur’’ în specia basmului.

Subiectul al II-lea

A.

1.Traian Vuia s-a născut la data de 17 august 1872.


Aparatul avea la final o suprafață de susținere de 14 metri.

2.Titlul articolului este ,, Ziua în care se năștea unul dintre pionierii aviației la nivel mondial,
Traian Vuia’’, iar denumirea site-ului este << www.descopera.ro>> .
3.am fi putut – diateza activă, modul condițional – optativ;timp perfect
Să se gândească – diateză reflexivă , mod conjunctiv; timp prezent

4. teste – Subiect exprimat prin substantiv comun;


Cum – Complement circumstanțial de mod exprimat prin adverb relativ de mod;

5. ,, Traian Vuia a început1/ să se gândească la posibilitățile 2/ pe care le avea pentru a crea un


aparat capabil3/să zboare încă din studenție.4/’’

,, să se gândească la posibilitățile’’ – CD
,,pe care le avea pentru a crea un aparat capabil’’- AT
,,să zboare încă din studenție’’- C.I

6. Va veni la mine când va putea.

B. La un pas de dezastru în aer

Mă trezisem la 8:00 dimineața și mă pregăteam să mă îmbarc în avion pentru a


călătorii la Paris împreună cu părinții mei.Ajuns în aeroport, ne-am luat biletele, am lăsat la
scanat bagajele, le-am luat, iar apoi ne-am îmbarcat în aeronava care avea să plece la ora 9:30.
După ce am decolat, s-a auzit în avion la toate difuzoarele:,, Opriți-vă telefoanele sau
dispozitivele care folosesc cartelă SIM. Eu, împreună cu părinții am ascultat acea voce și le-
am închis.Însă, se pare că nu toată lumea a făcut asta.
După o oră de călătorie, când toți pasagerii stăteau relaxați o alarmă se declanșează în
avion. Toată lumea panicată se întreabă unii pe alții ce s-a întâmplat, însă nimeni nu știa.
Peste câteva momente în difuzoarele din avion se aude ,,Ceva a interferat cu linia
noastră de zbor. Nu am putut vedea traiectoria clar și am lovit o pasăre. Cerem aterizare de
urgență pe pista Otopeni, București’’.În următoarele minute am simțit coșmarul vieții mele,
crezând că nu o să scap cu viață de acolo.Avionul a încercat o aterizare de urgență, zburând în
jos apropae perpendicular.Din fericire și datorită faptului că pilotul aeronavei era foarte
priceput nimeni nu a pățit nimic.
Când am coborât din avion, mi-a venit rău pe loc.După 2 ore de anchetă s-a depistat
cauza prăbușirii. Un bărbat nu își închisese telefonul, ba chiar mai mult accesase GPS-ul
pentru a vedea câți km mai are până la destinație, care bineînțeles a interferat cu harta de pe
panoul de bord al avionului. Acelui om i s-a dat o amendă foarte mare, deoarece putea să
creeze un adevărat dezastru în aer care se solda cu multe vieți pierdute
De atunci, nu m-am mai urcat niciodată într-un avion!