SPEȚE MOȘTENIREA TESTAMENTARĂ

1. Instanța a admis acțiunea pornită de VL și VB împotriva pârâtei MC stabilind calitatea de

moștenitori a reclamanților. Pentru a decide astfel instanța a stabilit cu martori și prezumții existența și
conținutul testamentului întocmit de către defunctul BL, soțul lui MC, în favoarea reclamanților,
testament despre care aceștia au afirmat că a fost distrus de pârâtă după moartea testatorului.
Împotriva acestei decizii a declarat apel pârâta susținând că în mod greșit instanța a stabilit existența și
conținutul pretinsului testament olograf lăsat de către defunct pe baza declarațiilor unor martori
întrucât proba era inadmisibilă.
Q: Ce va decide instanța de apel?

2. IN și IA au chemat în judecată pe LC solicitând anularea testamentului autentic din 15 mai 2014

prin care GSM, decedat la 17 mai 2014, a instituit-o pe pârâtă legatară universală precum și anularea
certificatului de moștenitor emis în temeiul acestui testament. În motivarea acțiunii reclamanții au
arătat că testamentul a cărui anulare au cerut-o prin care a fost revocat testamentul din 20 aprilie 2013
făcut în favoarea lor a fost obținut de către pârâtă profitând de starea în care se afla testatorul care era
suferind de grave afecțiuni. Din probatoriu mai rezultă că pârâta LC a cerut și obținut externarea
testatorului pe care l-a însoțit în mașina salvării la domiciliu unde a și adus un notar care a întocmit
testamentul de care se prevalează.
Q: Ce hotărăște instanța?

3. Defuncta AE a lăsat un testament olograf care cuprinde următoarea formulare: „Subsemnata AE

las moștenire după moartea mea toate bunurile ce le posed persoanei care va avea grija de pisicuța
mea”. Testamentul a fost scris, semnat și datat 3 nov 2013, de mâna testatoarei.
Q: Este valabil testamentul?

4. Prin testamentul olograf întocmit, defuncta CR a dispus ca întreaga sa avere să rămână persoanei
care se va îngriji, după moartea sa, de animalele sale de companie. După moartea testatoarei,
moștenitorii legali ai acesteia au chemat în judecată pe cea care s-a îngrijit de animalele defunctei și
care, în virtutea testamentului a devenit legatară universală, solicitând anularea actului de ultimă
voință al lui CR. Instanța a respins acțiunea, constatând că testamentul este întocmit cu respectarea
tuturor condițiilor de formă și de fond cerute de lege.
Q: Este corectă soluția instanței?

5. Prin testamentul autentic din 15 iunie 2012, IT a fost instituit legatar cu titlu particular al
apartamentului defunctei FK, iar prin testamentul olograf din 10 febr 2014 defuncta l-a instituit tot pe IT
legatar asupra tuturor bunurilor sale mobile si imobile fiind confirmată și dispoziția din primul
testament în legătură cu transmiterea imobilului.
Q: Poate coexista legatul cu titlu particular cu cel cu titlu universal?

6. Prin cererea adresata instanței reclamantul CN a chemat în judecată pe pârâta ST solicitând

constatarea revocării legatului universal făcut în favoarea pârâtei prin testament autentic. Reclamantul
și-a motivat solicitarea prin faptul că ulterior întocmirii testamentului autentic testatorul a distrus cu
bună știință exemplarul aflat asupra sa, nemaidorind ca acesta să își producă efectele în favoarea
pârâtei.
Q1: Care sunt modalitățile de revocare legală tacită a legatelor?
Q2: Ce va decide instanța?
1
7. La 15.03.2014, AB a dispus pin testament făcut în fața notarului public că toată averea ce se va găsi în
patrimoniul său când va deceda să se transmită în favoarea lui CD, persoana de care îl leagă o strânsă
prietenie de 40 de ani. La 30 decembrie 2015 în timp ce se îndreptau cu autoturismul spre o stațiune din
Prahova cei doi au fost implicați într-un accident rutier în urma căruia au decedat. În urma expertizei
medico-legale, nu s-a putut stabili dacă cele două decese au avut loc la momente diferite, medicul
specialist apreciind că este probabil ca cele doua decese să fi survenit în același timp.
Între moștenitorii lui CD (fiii acestuia X și Y) și moștenitorii lui AB (soția supraviețuitoare AM și
cei doi părinți GP si GA) au intervenit conflicte în legătură cu drepturile asupra moștenirii de pe urma
defunctului AB. Astfel, X si Y considerau că sunt unici dobânditori prin retransmiterea patrimoniului
lui AB, în timp ce AM, GP și GA se considerau la rândul lor unici moștenitori ai lui AB sau cel puțin
moștenitori rezervatari. În aceste condiții s-au adresat instanței pentru a stabili ce drepturi au părțile
asupra patrimoniului lui AB.
Q: Ce va decide instanța de judecată?

8. Prin acțiunea înregistrată la judecătorie, reclamanta M a chemat în judecată pe pârâtul P,

solicitând instanței evacuarea pârâtului pentru lipsă de titlu. În susținerea pretențiilor sale, M a arătat
că în anul 1995 împreună cu defunctul D au cumpărat apartamentul din care solicită evacuarea
pârâtului în cote-părți egale. Începând cu anul 1995 și până în anul 2013, când s-a deschis succesiunea,
apartamentul a fost în posesia defunctului D care se considera drept proprietar exclusiv al bunului în
cauză, motiv pentru care a și testat în favoarea pârâtului, lăsând acestuia proprietatea exclusivă asupra
apartamentului. Pârâtul s-a apărat, solicitând respingerea acțiunii ca inadmisibilă întrucât legatul
acesta ar fi valabil, la fel cum este valabilă orice înstrăinare a unui bun indiviz sub condiția ca bunul să
cadă în partaj în lotul dispunătorului. Prin urmare, până la definitivarea partajului pârâtul a arătat că se
află în indiviziune cu reclamantul fapt care îi dă dreptul să ocupe bunul respectiv.
Q1: În prezenta cărui fel de legat ne aflăm?
Q2: Ce va decide instanța?

9. C a chemat în judecata pe M si M, frații defunctului D, solicitând instanței constatarea faptului

că el este singurul care are dreptul asupra întregii moșteniri ca urmare a ineficacității legatului
întregului patrimoniu făcut de către defunct lui A. În susținerea pretențiilor sale C a arătat că prin
testament autentic defunctul i-a lăsat lui dreptul de a folosi și a culege fructele tuturor bunurilor pe
care le deținea iar în privința lui A a arătat că acestuia îi lasă nuda proprietate. Întrucât legatul făcut lui
A este ineficace, singurul legat care își va produce efectele este cel făcut în favoarea lui, care fiind un
legat universal îi conferă vocației asupra întregii moșteniri.
Pârâții au arătat că în calitate de moștenitori legali ai defunctului ei sunt cei care vor profita de
ineficacitatea legatului nudei proprietăți întrucât calificarea legatului făcut în favoarea reclamantului C
este greșit făcută de acesta.
Q: Ce soluție va da instanța?

10. A a chemat în judecată pe B solicitând instanţei să dispună anularea testamentului autentic,

precum şi ieşirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale rămase de la C, decedat la 1 martie 2016.
În motivarea acţiunii reclamantul a susţinut că, deşi actul a fost încheiat de defunct cu patru luni
înainte de a muri, totuşi în ultima vreme dorea să-l modifice, dar nu a mai apucat, întrucât B, profitând
de clipele pasagere de luciditate ale defunctului, manifestate în mod pregnant în preajma producerii
decesului, a aplicat amprentele degetelor de la mâna dreaptă ale acestuia pe testamentul prin care de
cujus lăsa toate bunurile sale mobile şi imobile lui B.
2
 În susţinerea celor afirmate reclamantul a depus la dosarul cauzei o serie de acte medicale ce
atestau lipsa de discernământ, în mod pasager, a defunctului, precum şi tratamentul pe care acesta l-a
urmat până la momentul decesului.
Prin cerere reconvenţională, B a solicitat respingerea acţiunii şi obligarea reclamantului la
restituirea sumei de 860.000 lei, depusă de defunct într-un cont în bancă şi pentru care pârâtul avea
dreptul de a face operaţiuni de ridicare şi depunere numerar, dând, pentru aceste operaţiuni, socoteală
mandantului C.
Instanţa, după ascultarea a doi martori propuşi de B, şi a doi martori propuşi de reclamant,
considerându-se edificată asupra cauzei, respinge cererea principală şi admite în întregime cererea
reconvenţională.
Q1: În speţă, de cujus putea sau nu să dispună prin testament de bunurile sale mobile şi imobile?
Q2: În speţă, care este diferenţa între clauza de împuternicire şi clauza testamentară? în speţă ce tip de
clauză avem?
Q3: Analizaţi justeţea soluţiei instanţei.

11. Prin acţiunea introdusă la 2 iulie 2016, IT a chemat în judecată pe FS şi FC, cerând instanţei
evacuarea pârâţilor pentru lipsă de titlu. De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor la
plata sumei de 81.000 lei reprezentând contravaloarea folosinţei apartamentului pentru ultimii trei ani.
În justificarea pretenţiilor, IT a învederat instanţei că apartamentul din care solicită evacuarea
pârâţilor este proprietatea sa, întrucât, conform testamentului autentic încheiat la data de 14
septembrie 1992, la moartea lui IL apartamentul urma să fie cules de reclamant în calitate de legatar cu
titlu particular.
În apărarea lor, pârâţii au prezentat, în instanţă, un testament olograf, datat 4 mai 1993, în
conformitate cu care de cujus lăsa toate bunurile sale mobile şi imobile pârâţilor.
În atare circumstanţe, reclamantul a cerut instanţei să compare cele două testamente şi să reţină
ca actul prezentat de pârâţi urma să fie respins, întrucât cel al reclamantului este autentic, deci cu o
forţă probantă mai mare, pe când cel al pârâţilor este doar olograf, ceea ce ridică prezumţia unei
sugestii şi/sau captaţii pe care aceştia le-au realizat pe lângă defunct.
Pentru a întări argumentele invocate, reclamantul a arătat că testamentul pârâţilor nu cuprinde
numai dispoziţii referitoare la moştenire, ci, de exemplu, are şi o clauză referitoare la funeralii şi
înmormântare, ceea ce denotă nevaliditatea acestuia.
Instanţa a admis acţiunea şi a dispus evacuarea pârâţilor. În termenul prevăzut de lege pârâţii au
apelat soluţia primei instanţe.
Q1: Care sunt cele două tipuri de testamente ordinare întâlnite în speţă?
Q2: Soluţia primei instanţe este corectă? Ce va decide instanţa de apel?

12. În data de 29 septembrie 2012, A a lăsat în favoarea lui B un testament pe care acesta l-a scris în
întregime, datat şi semnat. Acest legat avea de obiect un autoturism ce urma să intre în patrimoniul
legatarului după decesul lui A, numai dacă B va reuşi la orice facultate din ţară cu profil juridic, dar nu
mai târziu de un an de la data deschiderii succesiunii.
Totodată, în aceeaşi zi, printr-un testament distinct încheiat la notariat, A a dispus ca, la moartea
sa, casa în care locuieşte să revină societăţii pe acţiuni al cărei unic administrator era C- fiul său - iar, în
ipoteza în care aceasta va da faliment, imobilul să revină lui C.
A decedează la 5 decembrie 2013 şi la numai trei săptămâni de la moartea testatorului decedează
şi B.

3
 D si E singurii moştenitori legali ai lui B cu vocaţie legală concretă la moştenire, au solicitat
deschiderea procedurii notariale şi constatarea faptului că din masa succesorală a defunctului face parte
şi autoturismul lăsat legat de A.
Notariatul a adus la cunoştinţa acestora că bunul ce face obiectul legalului din partea lui A nu
poate fi cuprins în masa succesorală. În atare circumstanţe, D si E s-au adresat instanţei pentru a se
constata că autoturismul face parte din succesiunea lui B şi, pe cale de consecinţă, li se cuvine în cote
egale în calitatea lor de moştenitori legali ai defunctului.
Q1: Clasificaţi legatele întâlnite în speţă în funcţie de obiectul lor.
Q2: Ce fel de testament este cel făcut de A în favoarea lui B?
Q3: Dar cel în favoarea persoanei juridice?
Q4: Identificaţi în speţă cazurile în care a intervenit nulitatea legatelor.
Q5: Ce reprezintă clauza conform căreia „în ipoteza în care aceasta va da faliment, imobilul să revină lui
tertius"?
Q6: Ce înţelegeţi prin legatul conjunctiv? Identificaţi în speţă un asemenea legat?
Q7: Care va fi soluţia instanţei?