Sunteți pe pagina 1din 56

MAŞINI DE SEMĂNAT, PLANTAT ŞI ADMINISTRAT

ÎNGRĂŞĂMINTE

5. MAŞINI DE SEMĂNAT

5.1. DOMENIUL DE UTILIZARE ŞI CLASIFICAREA


MAŞINILOR DE SEMĂNAT

Domeniul de utilizare. Maşinile de semănat sunt destinate pentru repartizarea uniformă, în rânduri continue
sau bob cu bob, şi îngroparea în sol, la adâncimi de lucru prescrise, a seminţelor diverselor culturi.
Cantitatea de seminţe ce se repartizează, in timpul semănatului, pe u n i t a tea de suprafaţă (N, în kg), distanţa
între rînduri semănate (d, în cm) şi adâncimea de îngropare a seminţelor (a. în cm) depind de cerinţele
impuse fiecărei culturi.
Clasificarea maşinilor de semănat. Maşinile de semănat folosite în prezent în agricultură se pot clasifica
după următoarele criterii :
După modul de distribuţie a seminţelor, se disting :
— maşini de semănat cu distribuţia seminţelor in flux continuu;
— maşini de semănat cu distribuţia seminţelor in flux discontinuu ( b o b cu bob sau in cuiburi).
Maşinile de semănat cu distribuţia seminţelor in flux continuu sunt folosite la semănatul cerealelor
paioase, legumelor, ierburilor, inului, cinepii etc. Aceste maşini efectuează semanatul în rânduri, de obicei la
distanţa dintre rânduri de 12 —15 cm. Ele pot fi echipate pentru semănatul la distanţe dintre rînduri mai
mari sau pentru semănatul în benzi.
Datorită faptului că aceste maşini s u n t folosite la semănatul mai multor culturi, ele au căpătat
denumirea de maşini de semănat universale.
Maşinile de semănat cu distribuţia seminţelor în flux discontinuu sunt folosite la semănatul porumbului,
sfeclei de zahăr, florii-soarelui, fasolei, ricinului, soiei etc. Cu aceste maşini se realizează semănatul în
cuiburi, la distanţe diferite între rândurile de cuiburi (d > 35 cm) şi între cuiburi (seminţe) pe rând (dc =2,5
— 140 cm). Fiind folosite semănatul culturilor prăşitoare, aceste maşini au căpătat denumirea de maşini de
semănat, plante prăşitoare.
Maşinile de semănat plante prăşitoare asigură semănatul la distanţe între seminţe (cuiburi) pe rând
aproximativ constante, cu abateri mici faţă de distanţa reglată. Totodată, ele asigură semănatul în fiecare
cuib a aceluiaşi număr de seminţe. Datorită acestor indici, maşinile de semănat plante prăsitoare se mai
numesc maşini de semănat de precizie.
După culturile pentru care sunt destinate, maşinile de semănat pot fi pentru semănatul diverselor
culturi sau pentru semănatul unei anumite culturi sau al unui grup restrâns de culturi. Astfel, există maşini
de semănat sfeclă, m a ş i n i de semănat porumb, maşini de semănat bumbac, maşini de semănat legume etc.
Dupa maşinile de semănat pot fi :
—maşini de semănat cu destinaţie generală, care sunt folosite numai pentru semănatul semintelor:
— maşini de semănat combinate.
Maşinile de semănat combinate efectuează concomitent cu semănatul seminţelor şi alte lucrări. Astfel,
există : maşini combinate de semănat şi încorporat îngrăşăminte ; maşini de semănat şi aplicat
erbicide ; maşini de semănat, încorporat îngrăşăminte, încorporat insecticide şi aplicat erbicide etc.
În ultimul timp pe plan mondial, se manifestă t e n d i n ţ a de creare a maşinilor combinate de
pregătire a solului şi semănat, precum şi tendinţa de creare a agregatelor combinate de pregătire a
solului, semănat, aplicat îngrăşăminte, insecticide şi erbicide. În cazul acestor maşini şi agregate
combinate pentru pregătirea solului se folosesc : freze, grape oscilante, grape cu discuri etc.
Maşinile de semănat pot fi tractate, purtate si semipurtate. Există şi maşini de semănat ac ţi on a te prin
împingere manuală, care se folosesc p e n t r u semănatul pe parcele experimentale şi în sere.

5.2. MAŞINI DE SEMĂNAT CU DISTRIBUŢIE CONTINUĂ


5.2.1. CONSIDERAŢII GENERALE

5.2.1.1. Construcţia generală a maşinilor de semănat cu distribuţie continuă

Construcţia unei maşini de semanat universale i n c l u d e în componenţa sa următoarele p ă r ţ i : cutia


cu s eminţe, a p a r a t e de d i s t r i b u ţ i e , tu b u r i de conducere a seminţelor, brăzdare, t ra ns mi s i a
pentru a cţ io na re a aparatelor de d i s t r i buţie şi marcatoare pentru asigurarea conducerii agregatului de
semănat în timpul lucrului. Toate aceste părti componente s u n t montate pe un cadru susţinut de roţi.
Maşini de semănat tractate. Schema unei maşini de semănat t r a c t a t e este reprezentată în figura 5.1.
Pe cadrul 1 al maşinii sunt montate, următoarele subansambluri : cutia de seminţe 2. cu agitatorul 3 şi
aparatelele de di s t ri bu ţi e 4, tuburile de conducere a seminţelor 5 , brăzdarul 6 şi marcatoare.
Cadrul maşinii de semănat tractate este realizat sub forma unei ferme plate. Cadrul este susţinut pe două
roţi 7, care s u n t roţile de transport ale maşinii, în partea anterioară, cadrul maşinii este prevăzut cu
triunghi de tracţiune, montat rigid de cadru.
Pentru afânarea solului pe urmele lăsate de roţile tractorului, maşina este prevăzută cu două grupuri de
scormonitoare 8. Acoperirea suplimentară a seminţelor cu sol şi nivelarea solului după semănat se
realizează cu grapa cu inele 9.
Ridicarea şi coborârea brăzdarelor maşinii, la trecerea maşinii din poziţie de lucru în poziţie de transport
şi invers, se face cu ajutorul unui mecanism acţionat de cilindrul hidraulic CH. Acest cilindru acţionează
şi mecanismul scormonitoarelor.

Fig. 5.l. Schema maşinii tractate de semănat în rînduri.


Acţionarea aparatelor de distribuţie se face de la una din roţile, maşinii pentru întreruperea transmiterii
mişcării la aparatele de distribuţie este prevăzut un cuplaj cu gheare, acţionat printr-un mecanism de
cilindrul hidraulic CH. La trecerea maşinii în poziţie de transport, concomitent cu ridicarea brăzdarelor se
decuplează transmisia la aparatele de distribuţie.
Maşini de semanat purtate. Maşinile de semănat purtate au aceleaşi organe componente ca şi cele
tractate (fig. 5.2). Cadrul maşinii este prevăzut în partea anterioară cu triunghiul de prindere. Şi unele maşini
de semănat purtate se prevăd cu scormonitoare pentru afânarea solului tasat de roţile tractorului. Maşinile,
de semănat purtate se prevăd cu dispozitive de protejare a brăzdarelor. Aceste dispozitive, la ridicarea sau
coborârea maşinii, asigură modificarea poziţiei brăzdarelor faţă de cadrul maşinii în acest fel, la trecerea
maşinii în poziţie de lucru, se asigură, prin intermediul dispozitivelor de protejare, ca mai întâi maşina să se
sprijine cu r o ţ i pe sol, iar apoi sunt coborâte brăzdarele. Acţionarea aparatelor de distribuţie se face de la
roţile maşinii, realizându-se astfel, ca şi în cazul maşinilor de, semănat tractate, concordanţa între viteza de
deplasare a maşinii şi viteza de rotaţie a aparatelor de distribuţie. Respectiv cantitatea de seminţe
dis tribuită pe unitatea de suprafaţă rămâne constantă, indiferent de viteza de deplasare a maşinii. Maşini
de semănat combinatle. Aceste maşini, în afară de organele pentru efectuarea semănatului, se prevăd cu
organe şi echipamente pentru efectuarea altor lucrări.
Fig. 5.2. Schema maşinii purtate
de în rînduri.

Fig. 5.3. Schema maşinii combinate de semănat şi încorporat îngrăşăminte.


La maşinile de semănat combinate, pentru semănat şi încorporat îngrăşăminte, echipamentul de încorporat
îngrăşăminte (figura 5.3) este format din cutia 1 pentru îngrăşăminte, cu agitatorul 2 şi aparatele de
distribuit îngrăşăminte 3, tuburile de conducere a îngrăşămintelor 4 şi brăzdarele de încorporat îngrăşăminte
5.
Acţionarea aparatelor de distribuţie a îngrăşămintelor se face tot de la roţile maşinii, cele două procese —
semănat şi încorporat îngrăşăminte — desfăsurându-se concomitent încorporarea îngrăşămintelor se poate
face în benzi la mijlocul distanţelor dintre rândurile semănate sau pe acelaşi rând cu seminţele. În ultimul
caz, îngrăşămintele sunt dirijate spre brăzdarele în care sunt dirijate şi seminţele, în acest scop brăzdarele au
formă adecvată, fiind brăzdare combinate.
2.1.2.Procesul de lucru executat de maşinile de semănat cu distribuţie continua

Prin deplasarea maşinii, brăzdarele, intrînd în sol deschid câte o rigolă la adâncimea necesară de îngropare a
seminţelor. Aparatele de distribuţie, primind mişcare de rotaţie de la roţile maşinii, antrenează cantităţi
determinate de seminţe şi le evacuează prin tuburile de conducere spre brăzdare, de unde ajung pe fundul
rigolelor. După trecerea brăzdarelor, pereţii rigolelor se surpă, realizînd acoperirea seminţelor. Procesul de
acoperire a seminţelor este definitivat de grapa cu inele, care realizează şi nivelarea solului după semănat.
La două treceri alăturate ale maşinii (fig. 5.4), distanţa între rîndurile extreme semănate este aceeaşi cu
distanţa intre rânduri d. Lăţimea de lucru a maşinii Bms este :
Bms=nbd (5.1)
unde nb este numărul de brăzdare de pe maşină.
Din relaţia (5.1) se vede că lăţimea efectivă de lucru a maşinii de semănat se modifică în funcţie de distanta
între rinduri d si numărul de brăzdare nb (fig 5.4).
Lăţimea de lucru B, ca parametru al maşinii, se indică pentru numărul maxim nbmax de brăzdare, ce sunt
montate la distanţa minimă dmin.
Fig. 5.4. Lăţimea de lucru a maşinii de semănat.

Prin procesul de lucru executat de maşina de semănat se realizează o repartizare aproximativ uniformă a
seminţelor pe întreaga suprafaţă semănată, seminţele fiind îngropate la adîncime constantă.

Cantitatea de seminte q0, semanatata pe 1 m din lungimea rândului este:


N 10 3 N
q0  [kg/m] sau q0  [g/m] (5.2)
lt lt

unde : N este cantitatea de seminţe, în kg, semănată pe o suprafaţă de 1 ha= 104 m2 ;

lt — lungimea tuturor rândurilor de pe 1 ha, în m. Lungimea tuturor rândurilor lt este :

10 4
lt  [m] (5.3)
d

unde d este distanţa între rânduri in m.


Folosind relaţia (5.3), relaţia (5.2) devine :
Nd
q0  [g/m] (5.4)
10
Masa a 1 000 de seminţe fiind M în g, numărul de seminţe ce se distribuie pe 1 m din lungimea rândului va
fi:
q 10 3 q 0
n0  0 
M M [seminţe/ m] (5.5)
3
10
sau folosit relaţia (5.4)
10 2 N d
n0  [seminţe/ m] (5.6)
M
5.2.1.3. Cerinţe impuse maşinilor de semănat universale. Indici calitativi de lucru
Cerinţe impuse maşinilor de semănat. Principalele cerinţe de ordin agrotehnic impuse maşinilor de
semănat sunt :

să poată fi folosite la semănatul unui mumăr cat mai mare de culturi ; in acest scop, maşinile de
semănat trebuie să fie prevăzute cu posibilitatea reglării debitelor aparatelor de distribuţie,
corespunzător normelor de însămantare, a distanţelor dintre rânduri şi a adîncimii de îngropare a
seminţelor, conform tehnologiilor de cultivare a culturilor respective ;
—să asigure menţinerea, constantă a debitelor aparatelor de distribuţie în limitele vitezelor de lucru
corespunzătoare condiţiilor de exploatare;
—să asigure uniformitatea de distribuţie a seminţelor atât pe lăţimea de lucru cât şi pe rând;
—să asigure îngroparea semiţelor la aceeaşi adâncime, iniţial reglată, corespunzător cerinţelor impuse
culturilor respective ;
—în procesul de distribuţie a seminţelor să nu se producă vătămarea seminţelor.
Indici calitativi de lucru. Principalii indici calitativi de lucru depind de funcţionarea aparatelor de
distribuţie. Acestea sunt: stabilitatea normei de însămânţare sau uniformitatea dozării seminţelor,
uniformitatea de distributie pe lăţimea de lucru gradul de vătămare a seminţelor şi uniformitatea de
distributie pe rând. Ultimul indice calitativ depinde şi de modul de dirijare a seminţelor spre rigola
deschisă de brăzdar. Aceşti indici se determină experimental.
Uniformitatea de dozare a seminţelor Ud sau stabiliiatea normei de însămânţări este :
Ud=100-id [%], (5.7)
unde id este neuniformitatea de dozare, respectiv instabilitatea normei de însămânţare, în %.
Indicele id este dat de relaţia:

n
 (Qi  Qm )
1 (5.8)
id  n
Qm

în care : Qi este cantitatea de seminţe distribuită de toate aparatele de distribuţie la o repetiţie ; n — numărul
de repetiţii (n=3) ; Qm — cantitatea medie de seminţe distribuită la cele n repetiţii. C a n t i t a t e a
medie de seminţe Om este:
n

Q i
(5.9)
Qm  1

Se consideră uniformitatea de dozare (stabilitatea normei) este corespunzătoare dacă Ud>97%. Abaterea
maximă, pozitivă sau negativă, faţă de Qm a oricărei valori Qi din cele, n repetiţii nu trebuie să depăşească
6%.

Uniformitatea de lucru este determinată de constanta debitelor fiecărui aparat de distribuţie. Uniformitatea
de distribuţie pe lăţimea de lucru UB este :
UB=100-iB [%], (5.10)
unde iB este neuniformitatea de distribuţie pe lăţimea de lucru, în %.
Indicele iB se determină prin trei repetiţii fiind dat de relaţia :
n

 (g
1
i  gm )2
(5.11)
n
iB 
gm
în care : gt este cantitatea de seminţe distribuită de aparatul de distribuţie I; n — numărul de aparate de
distribuţie ; gm — cantitatea medie distribuită de cele n aparate ;
n

g i
(5.12)
gm  1

n
Se consideră că uniformitatea de distribuţie a seminţelor pe lătimea de lucru a maşinii este
corespunzătoare dacă UB > 96% la cereale ;UB > 95% la legume si UB > 92% la seminţe de ierburi.
Abaterea maximă, pozitiva sau negativă, faţă gm nu trebuie să depăşească 12% la seminţe de cereale şi
legume şi 16% la seminţe de ierburi.
Uniformitatea de distribuţie a seminţelor pe rând caracterizează uniformitatea în timp a fluxului de
seminţe, evacuat de aparatele de distribuţie, respectiv modul în care sunt repartizate seminţele de-a lungul
rindului semănat.
Aprecierea uniformităţii de distribuţie a seminţelor pe rând în condiţii de cîmp, se poate face prin
analiza repartiţiei pe rând a plantelor răsărite, în funcţie de numărul mediu de plante ce revin pe unitatea
de lungime a rândului.
Uniformitatea de distribuţie pe rând Ur este :
Ur = 100- ir [ % ] , (5.12)
unde ir este neuniformitatea de distribuţie pe rând, respectiv neuniformitatea de repartiţie a plantelor pe
rând. Indicele ir este dat de relaţia :
n

 (n
1
i  nm ) 2
(5.13)
n
ir 
nm
în care: ni este numărul de plante pe u n i t a t e a de lungime i considerată (i = l.......n); n - numărul de
unităţi de lungime, pe care se fac determinările ; nm — numărul mediu de plante pe u n i t a t e a de lungime
n

considerată ; n i
. (5.14)
nm  1

n
Gradul de vătămare, a seminţelor caracterizează efectele de strivire, impact etc. la care pot fi supuse
seminţele în timpul distribuţiei. Se consideră că distribuţia seminţelor este normală dacă gradul de vătămare
este sub 3%.

5.2.2. CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE SEMĂNAT


UNIVERSALE

5.2.2.1. Cutii de seminţe şi agitatoare

Cutii de seminţe la maşinile de semănat universale, se folosesc, de obicei, c u t i i de formă prismatică, având
secţiuni şi volume diferite. Ele sunt construite din tablă de oţel, fiind prevăzute cu armături din corniere,
ceea ce le asigură rigiditatea, în partea inferioară a cutiei de seminţe sunt prevăzute orificii, de secţiune
circulară sau dreptunghiulară, prin care seminţele trec spre aparatele do distribuţie, numărul orificiilor fiind
egal cu numărul aparatelor de distribuţie.
În figura 5.5 se arată diferite forme ale secţiunilor cutiilor de seminţe. Scurgerea seminţelor din cutie spre
aparatele de distribuţie este influenţată atât de înclinarea pereţilor cutiei, cât şi de secţiunea orificiilor de
scurgere.
Spre a asigura scurgerea seminţelor, este necesar ca unghiul de înclinare a pereţilor cutiei faţă de fundul
acesteia să fie mai mare decît unghiul de frecare dintre seminţe şi peretele cutiei în general acest unghi este
de 60 —80 o.
Volumul necesar al cutiei de seminţe se poate determina ţinând seama atat de valoarea normei de
însămânţare cât şi de modul de alimentare a maşinii cu seminţe în timpul exploatării. Astfel, considerând că
între două alimentări cu seminţe, maşina parcurge o lungime L în [m], volumul V al cutiei rezultă din
relaţia :
N
V  Bms L (5.14)
 u 10 4
în care : Bm este lăţimea de lucru a maşinii, în m ; N norma de însămânţare, în kg/ha ; p - masa
3
volumică a seminţelor, în kg/m ; nµ -coeficientul de umplere al cutiei; nµ=0,9—0,95.
Pentru a asigura continuitatea distribuţiei, este necesar ca, la sfîrşitul parcurgerii distanţei L, în cutia de
seminţe să rămână circa 10 —15 % din cantit a t e a de seminţe din cutie. Ca urmare, volumul necesar va fi:
(1,1  1,15) Bms LN
V  [m3] (5.15)
 u 10 4
Pentru determinarea volumului cutiei de seminţe, se p o a t e folosi şi relaţia :
V = BmsV0 (5.16)
în care V0 este volumul specific pe unitate, de lăţime de lucru a maşinii în m3/m ; V0=0,06-0,18 m3/m.
Agitatoare de seminţe. Pentru realizarea unei alimentări uniforme şi cont i n u e cu seminţe, a aparatelor de
distribuţie, seminţele din cutia de seminţe sunt supuse acţiunii agitatoarelor.

Fig.5.5.Forme ale secţiunilor ale cutiilor de seminţe


Agitatorul de seminţe este format dintr-un ax cu degete, care primeşte mişcarea de rola 1 ie continuă sau
mişcare oscilatorie în prezent, se folosesc în majoritatea cazurilor a g i t a t o a r e cu mişcare de
r o t a ţ i e continuă.

5.2.2.2. Aparate de distribuţie a seminţelor

Generalităţii. Aparatele de distribuţie realizează distribuţia seminţelor, proces ce constă în dozarea si


evacuarea seminţelor spre tuburile de conducere. Procesul de distribuţie a seminţelor condiţionează
principalii indici calitativi ai maşinii de semănat : uniformitatea de dozare a seminţelor (stabilitatea
debitului), uniformitatea de distribuţie pe lăţimea de lucru şi uniformitatea de distribuţie pe rând.
Aparatele de distribuţie folosite în construcţia maşinilor de semănat universale realizează distribuţia sub
forma unui flux continuu de seminţe. Ele pot fi cu distribuţie individuală şi cu distribuţie centralizată.
Aparatele cu distribuţie individuală pot fi : cu cilindru canelat, cu cilindru cu pinteni, cu palete etc. În cazul
acestor aparate, fiecare aparat de distribuţie realizează dozarea seminţelor pentru un brăzdari (pentru
semănatul unui rând).
Aparatele cu distribuţie centralizată pot fi : centrifuge (cu rotor conic) şi eu distribuţie pneumatica in cazul
acestor aparate, un singur aparat de distribuţie realizează dozarea şi evacuarea seminţelor pentru toate
brăzdarele maşinii.
Aparate cu distribuţie cu cilindri cu pinteni. La aceste aparate, organul principal este reprezentat dintr-un
cilindru fig (5.6), pe suprafaţa căruia sunt prevăzuţi pintenii. Pintenii 1 sunt dispuşi pe două rînduri, câte 12
pinteni pe rând. Pintenii de pe un rând sunt dispuşi în dreptul golurilor dintre pintenii de pe cel de al doilea
rând. O astfel de dispunere a pintenilor asigură uniformitatea fluxului de seminţe evacuat din aparat. Între
rândurile de pinteni este prevăzută o nervură continuă 2 al cărei rol este de a dirija seminţele spre pinteni.
Cilindrii cu pinteni se dispun pe un arbore comun, distanţa între cilindri fiind egală cu d i s t a n ţ a minimă
î n t r e brăzdare. Fiecare, cilindrii se montează într-o carcasă ce se fixează lateral de partea inferioară a cutiei
de seminţe (fig. 5.7). Fundul 1 al carcasei este reglabil. Legătura între cutia de seminţe şi a p a r a t u l de
di s t ri bu ţi e este realizată p ri nt r- u n orificiu, a cărui secţiune se poate regla prin modificarea poziţiei
şubărului 2. Pentru efectuarea probei maşinii de semănat (sau pentru golirea cutiei de seminţe), unele maşini
se prevăd cu jgheabul de colectare a seminţelor 3. Poziţia punctată a jgheabului 3 este cea corespunzătoare
colectării seminţelor.
Fig.5.6. Cilindrul cu pinteni
.
Seminţele din cutia de seminţe ajung în zona de acţiune a pintenilor. Prin rotirea cilindrului, seminţele sunt
antrenate de pinteni şi evacuate din aparat. În tr uc ât pintenii sunt dispuşi decalat, fiecare pinten realizează
succesiv evacuarea seminţelor, asigurîndu-se astfel un flux uniform de seminţe.

Fig. 5.7. Modul de montare a cilindrului cu pinteni


Pe lîngă seminţele antrenate de pinteni, în timpul lucrului este antrenat şi un strat activ de seminţe, a
cărui grosime depinde de distanţa dintre cilindru şi fundul carcasei.
Volumul de, seminţe Vd, distribuit la o rotaţie a aparatului de distribuţie cu cilindri cu pinteni, este :
Vd=Vo+Va (5.17)
în care : V0 este volumul de seminţe antrenat de pinteni ;Va -volumul stratului activ.
Volumul de seminţe antrenat de pinteni este:
 
V0   (d 2  d1 )l a  V 
2
cm3 (5.18)
4 

în care: d este diametrul cilindrului la extremitatea pintenilor, in cm; d 1 -diametrul cilindrului la baza
pintenilor, în cm ; la — lungimea activă a cilindrului cu pinteni (distanţa dintre pereţii laterali ai carcasei), în
cm ; V — volumul total al pintenilor şi al nervurii în cm3 ; V-coeficientul de, umplere a coroanei
circulare în care sunt dispuşi pintenii; Ψ= 0,5..0,85.
Pintenii au forma unor trunchiuri de piramidă (fig. 5.8. a). Volumul total al pintenilor este :

1
Vp  h( f1  f 2  f1 f 2  zt , (5.19)
3
Fig, 5.8. a Forma pintenilor şi a nervurii centrale.

în care ; h este înălţimea pintenelui, în cm ; f1 — suprafaţa bazei mari a pintenelui ; f 1=ab ; f2 — suprafaţa
bazei mici a pintenelui ; f2=cd ; zt — numărul total de pinteni.
d h bh
Secţiunea nervurii centrale este triunghiulară (fig. 5.8, b). Volumul nervurii este Vn  2  1  1  1 1
2 3 2
(5.20)

Volumul stratului activ, în funcţie de poziţia fundului mobil al carcasei, reprezintă Va=(0. ..0,8) V0.
Debitul q al aparatului de distributie va fi :
q  Vd n d  [g/min](5.21)

în care : na este t u r a ţ i a cilindrului cu pinteni, în rot/min ; ρ — masa volumică a seminţelor, în g /cm3.


După cum r e z u l t ă din relaţiile (5.17) şi (5.18) pentru o poziţie reglată a f u n d u l u i mobil,
volumul de seminţe dis tribuit la o rotaţie este constant.

Debitul qt , al celor zt , aparate de distribuţie de pe maşină va fi:

zt Vd nd 
q  zt Vd nd  [g/min] sau q  [kg/min] (5.22)
103

Întrucât Vd=const, reglarea debitului de seminţe se poate face prin modificarea turatiei nd a aparatului,
respectiv a raportului de transmitere între roata maşini şi arborele aparatului de distributie.
Considerând că lăţimea de lucru a maşinii este Bms=nbd (nb=zt), se poate stabili l eg ăt ur a în t r e
c a n t i t a t e a N de seminţe ce trebuie distribuită pe u n i t a t e a de suprafaţă şi raportul de transmitere it î n t r e
osia roţii maşinii şi arborele a p a r a t u l u i de d i s t r i b u ţ i e .

În u n i t a t e a de timp maşina însămânţează o suprafaţa S egală cu :


S= πDrBmsnr = πDrnbdnr [m2/min], (5.23)
în care : Dr este diametrul roţii maşinii, în m ; nb — numărul de brăzdare ;d - dis tanţa între rânduri, în m ;
nr — turaţia roţii maşinii, în rot/min: ; nr =60υm /πDr υm fiind viteza de înaintare a maşinii, în m/s.
În acest timp, aparatele de distribuţie debitează cantitatea qt de seminţe (r e l a ţ i a 5). Pe unitatea de
suprafaţă se va distribui o cantitate N egală cu :
qt ZV n  10 Z tVd nd 
N  3t d d [kg/m2] sau N  [kg/ha] (5.24)
S 10 Dr nb dnr Dr nb dnr

nd
Întrucât nb=zt si notând  it rezultă:
nr
Vd 
N it (5.25)
Dr d

Pentru reglarea cantităţii N de seminţe pe unitatea de suprafaţă, este necesar ca maşinile echipate cu astfel
de aparate să fie prevăzute cu transmisii care să asigure obţinerea unui număr mare de rapoarte de
transmitere it.
Pentru asigurarea cantităţilor N, cuprinse între Nmin şi Nmax, pentru Vd=const. Din relaţia (5.25), rezultă
domeniul necesar de reglare a rapoartelor de transmitere it cuprins între:
Dr N min d min Dr N max d max
it min  si it max  (5.26)
10Vd  max 10Vd  min

Aparatele de distribuţie cu cilindri cu pinteni se construiesc cu cilindri ale căror dimensiuni sunt
(v. fig. 5.6): d=64 mm ; d1 =50 mm ; la=35 mm.
Pintenii au următoarele dimensiuni (fig. 5.8, a): a=8mm; b=6 mm; c = 3 mm ; m=5mm; h=6 mm.
Secţiunea nervurii centrale (fig. 5.8. b) are dimensiunile : b1=5 mm ; h1=4 mm.
Aparatele de distribuţie cu cilindri cu pinteni menţin Vd aproximativ constant, când turaţia acestora este
n < 60 rot/min.
La unele maşini de semănat, prevăzute cu aparate de acest tip, lungimea cutiei de seminţe este mai mică
decât lăţimea de lucru a maşinii, cilindrii fiind montaţi la distanţe mici între ei în acest caz, transportul
seminţelor prin tuburile de conducere se face pneumatic, maşina fiind prevăzută cu un ventilator.
Ventilatorul 1 (fig. 5.9) debitează aer într-o conductă 2, dispusă de-a lungul cutiei de seminţe, care joacă
rolul unui rezervor de aer sub presiune.

Fig. 5.9. Schema tehnologică a semănătorii cu dozare mecanică şi tramsport pneumatic al seminţelor
(SUP-48)
Conducta 2 este prevăzută cu conductele 3, numărul acestora fiind egal cu numărul aparatelor de
distribuţie. Seminţele debitate de aparatele de distribuţie 4 sunt dirijate, prin cădere liberă spre conductele
3, fiind antrenate de curentul de aer debitat de ventilator şi transportate prin tuburile de conducere 5 spre
brăzdare.
Fig. 5.10 Aparat de distribuţie cu cilindru cu caneluri.
Aparate de distribuţie cu cilindri canelaţi. La aceste aparate de distribuţie, organul principal este reprezentat
printr-un cilindru, pe a cărui suprafaţă laterală sunt prevăzute caneluri (şănţuleţe), cu secţiune circulară sau
triunghiulară. Cele mai răspândite sunt aparatele cu caneluri cu secţiune circulară. Canelurile pot fi dispuse
paralel cu generatoarele cilindrului sau înclinat.
Aparatul cu cilindru canelat (fig. 5.10) este format din carcasa 1 si cilindrul canelat 2 montat pe un arbore
cu secţiune circulară sau pătrată. Pe butucul cilindrului canelat este montată liber bucşa 3, prevăzută cu
proeminenţe. Orificiul din peretele lateral din dreapta al carcasei este prevăzut cu degajări, corespunzătoare
pr of il ul ui proeminenţelor de pe bucşa 3.
În peretele din stânga al carcasei este prevăzut un orificiu circular în care este montată roze ta L ale
cărei proeminenţe interioare intră în caneluri, împiedicind astfel scurgerea laterală a seminţelor.
În partea inferioară, carcasa este prevăzută cu o clapetă 5 (fund mobil), a cărei poziţie este
reglabilă.
Construcţia ci li nd ru lu i canelat şi a bucşei este reprezentată în figura 5.11.
Cilindrul canelat poate fi deplasat axial (împreună cu arborele) faţă de carcasă. Prin deplasarea cilindrului
canelat se modifică lungimea de lucru l a canelurilor. Bucşa 3 cu proeminenţele sale limitează zona de
antrenare a seminţelor.

Fig. 5.11. Cilindrul canelat (a) şi bucşa (b).


Aparatele cu cilindrii canelaţi pot antrena seminţele pe partea inferioară (distribuţie
inferioara) sau pe partea superioară (distribuţie superioară). Sunt folosite în special aparatele cu
distribuţie inferioară.
Procesul de lucru al acestor aparate consta din antrenarea semintelor ajung în zona de acţiune a
canelurilor şi evacuarea acestora spre tuburile de conducere.
În cazul cilindrilor canelaţi cu distribuţie inferioară (fig. 5.10), pe lângă , semint e l e intrate în
caneluri şi antrenate de acestea în timpul rotirii cilindrului, datorită forţelor de frecare ce apar între cilindru
şi seminţe, este antrenat liber un strat de seminţe, denumit strat activ. Seminţele din stratul activ se
deplasează cu viteze diferite, în funcţie de poziţia acestora. Viteza seminţelor din strat descreşte după o
curbă de la viteza v=v0, egală cu viteza periferică , a canelurilor , la viteza v=0, pentru seminţele situate la
distanţa m.
Pentru calculul volumului de seminţe antrenat în stratul activ, se poate considera că s tratul activ
are o grosime echivalentă c < rn, viteza seminţelor din acest strat de grosime c fiind egală cu viteza
periferică a canelurilor.
Volumul de seminţe Vd di s t ri bu it la o rolaţie a cilindrului canelal, va fi:
Vd=V0+Va (5.27)
unde : V0 este volumul de seminţe ce intră în caneluri ; Va — volumul stratului activ.
Volumul de seminţe ce i n t r ă în caneluri este :
V= A0zlΨ [cm3] (5.28)
în care : A0 este secţiunea unei caneluri, în cm2 : z- numărul de caneluri ;l- lungimea de lucru a
canelurilor, în cm : Ψ- coeficientul de umplere a canelurii; Ψ=0,8. . .0,95 în cazul seminţelor mici
şi Ψ =0,6. . .0.85 în căzul semintelor mijlocii.
Volumul de seminţe din stratul activ, antrenat la o rolaţie a c i l i n d r u l u i este :
  (d  2c) 2 d 2 
Va    l a  c (d  c )l a [cm3] (5.29)
 4 4 

unde: d este diametrul cilindrului canelal în cm ; Ψa -coeficientul de umplere cu seminte a stratului activ ;
Ψa=0.7. . .0,9.
Deci,
Vd  A0 zl  c(d  c)l a [cm3] [5.30]
În general, la aceste aparate Va=(0,5. . .0,8) V0 sau în medieVa=0,65 Vd. Ca urmare, relatia (5.30) în
formă finală va f i :
Vd = l,65 A0zlΨ [cm3|. (5.31)
Debitul q al aparatului de d i s t r i b u ţ i e va fi:

Vd n d 
q=Vdndρ [g/min] sau q  (5.32)
10 3
în care: nd este t u r a ţ i a cilindrului canelal în rot/min ; p - masa volumică a seminţelor, în g/cm3.
Cilindrii canelaţi se execută din fontă sau din masă plastică. Se construiesc ci l i n d r i i canelaţi
în două variante, ce diferă în funcţie de dimensiunile cilindrului şi profilul canelurii. Pentru semănatul
seminţelor de cereale, se folosesc cilindrii al căror diametru este d =50 — 55 mm, iar lungimea
canelurilor de 32 — 38 mm. Pentru semănatul seminţelor mici, se construiesc cilindri cu diametrul de 24 —
32 mm şi lungimea canelurilor de 28—30 mm. Numărul de caneluri este egal cu 10—12 frecvent fiind
folosiţi cilindrii cu 12 caneluri.

Fig. 5.12. Forme constructive de caneluri.


Se folosesc două forme de caneluri in (fig. 5.12) în primul caz (fig. 5.12, a), secţiunea unei caneluri este :
A0=A1+A2 (5.33)
La aparatele de distribuţie cu cilindri canelaţi, reglarea debitului se face prin modificarea volumului Vd
distribuit la o rotaţie, respectiv prin modificarea lungimii de lucru l a canelurilor.
Cantitatea N de seminţe ce trebuie distribuită pe unitatea de suprafaţă, s imilar ca în cazul aparatelor de
distribuţie cu cilindri cu pinteni, este dată de r e l a ţ i a (5.25). Pentru semănatul diferitelor culturi, la care
cantităţile ce trebuie distribuite pe u n i t a t e a de suprafaţă sunt cuprinse între Nmin şi Nmax, pentru
i t =const., din relaţia (5.25), rezultă domeniul necesar de reglare a volumului Vd între :
Dr N min d min Dr N max d max
Vd min  si Vd max  (5.45)
10it  10it 
La maşinile de semănat prevăzule cu aparate de distribuţie de acest tip, ra p o r t u l total de
transmitere it=n d /n r =0.12...1.6.
Din egalarea relaţiilor (5.31) şi (5.45). rezultă lungimea maximă lmax a canelurilor aparatului de
distribuţie. Respectiv
Dr N max d max
1,65 A0 zl max  (5.46)
10it 

Fig.5.13 Aparate cu distributie cu palete


De unde rezultă
Dr N max d max
l max 
1,65  10 A0 zit 
Aparate de distribuţie cu palete. Elementele care realizează antrenarea seminţelor în cazul
acestor aparate sînt paletele. Constructiv, aceste aparate sunt realizate diferit, diferenţele constînd în
forma şi modul de dispunere a paletelor.
Aparatele cu palete drepte, dispuse radial (fig. 5.13, a), sunt folosite la semănatul c u l t u r i l o r silvice în
cazul acestor aparate, paletele delimitează celulele în care i n t r ă seminţele. Reglarea debitului acestor
aparate se face prin modificarea lungimii active a celulelor.
Aparatele cu palete dispuse tangenţial (fig. 5.13, b) sunt folosite la unele maşini de semănat universale.
Astfel de aparate se dispun în interiorul cutiei de seminţe, în timpul lucrului, paletele antrenează
seminţele şi le evacuează p r i n t r - u n orificiu, prevăzut în peretele cutiei de seminţe. Prin modificarea
secţiunii orificiului de evacuare a seminţelor se realizează reglarea debitului aparatului.
Aparatele cu palete înclinate independent sau cu palete înclinate reunite (fig. 5.13,c), de tip rozeta, se
folosesc la distribuţia seminţelor greu curgătoare. Se folosesc la unele maşini de semănat ierburi, pentru
însămînţarea păşunilor. Reglarea debitului acestor aparate se face prin modificarea secţiunii orifici ul ui de
evacuare a seminţelor.
Aparate de distribuţie pneumatică. La aceste aparate, dozarea semintelor pentru t o a t e
brăzdarele se face pe cale mecanică, folosind un cilindru cu caneluri de dimensiuni mari. Repartiţia pe
fiecare brăzdar şi transportul seminţelor se face pneumatic. În acest scop, maşina este prevăzută cu un
ventilator, a c ţ i o n a t de la priza de putere a tractorului.
În figura 5.15 se reprezintă schema sistemului cu distribuţie pneumatică, folosit la maşini de semănat în
randuri. Cilindrul canelat 1 este dispus in partea inferioară a cutiei de seminţe. Seminţele dozate de
cilindrul canelat sunt evac u a t e în conducta 3. Ventilatorul 4 debitează aer în conducta 3. Amestecul de aer-
seminţe format este transportat spre capul principal de distribuţie 5. În capul de distribuţie principal se face
distribuţia amestecului de aer şi seminţe a mai multe, p a r ţ i , care sunt dirijate prin tuburile 6. De la capul de
distribuţie principal, amestecul de aer şi seminţe poate fi transportat spre brăzdare sau, în cazul maşinilor
de semănat cu lăţime, mare de lucru, spre capete de distribuie secundare 7. De la fiecare cap de distribuţie
secundar, amestecul este distribuit şi d i r i j a t spre un numar de 6-8 brazdare.
Capetele de distribuţie au forma arătată în figura 5.16.
Debitul de seminţe evacuat de cilindrul canelat este :
N
q  Vd nd   Dr nr Bms [g/min] (5.48)
10

aude: Vd este volumul de seminţe distribuit la o rotaţie a cilindrului canelat, în cm 3 ; Bms — lăţimea de
lucru a maşinii, în cm.

Respectiv,
Dr n r Bms N
Vd  (5.49)
10 it

nd
unde: it  este raportul de transmitere intre roata maşinii şi arborele cilindrului canelat ; ρ— masa
nr
volumică a seminţelor, in g/cm3 ; Dr — diametrul roţii maşinii, în cm.
Pentru asigurarea unor cantităţi N cuprinse intre N min şi Nmax, cilindrul canelat trebuie să asigure evacuarea, la
o rotaţie, a unor volume de seminţe cuprinse între Vd min şi Vd max..
Debitul volumic de aer Va necesar p e n t r u transportul pneumatic a debitului q de seminţe este :
q
Va  (5.50)
 a
unde: µ este coeficientul concentraţiei gravimetrice; µ= 0,3...0,5; ρa— dens itatea aerului.
Viteza curentului de aer va în procesul de distribuţie şi transport trebuie să fie de 1,3....2,5 ori mai mare decât
viteza critică a seminţelor. În conducta principală de transport a amestecului aer-seminţe spre capul principal
de distribuţie, viteza curentului de aer este de 20-25 m/s.

5.2.2.3. Tuburi de conducere a seminţelor

Tuburile de conducere a seminţelor dirijează fluxul de seminţe distribuit de aparatul de distribuţie spre
brăzdare. Întrucât brăzdarele în timpul lucrului pot oscila în plan vertical (adaptându-se la neregularităţile
terenului), tuburile de conducere trebuie să fie suficient de flexibile, astfel încât să permită curbarea acestora
fără a modifica secţiunea de trecere a seminţelor. În scopul asigurării unei curgeri uşoare a seminţelor prin
tub suprafaţa interioară a tubului trebuie să fie netedă.
În construcţia maşinilor de semănat universale, se folosesc tuburi din cauciuc cu inserţii de pânză (netede
sau gofrate), tuburi metalice şi tuburi din materiale plastice.
Tuburile metalice pot fi din benzi spiralate plate (fig. 5.17, a), din benzi spiralate profilate, din pâlnii
suprapuse legate între ele cu lănţişoare şi telescopice (fig 5.17. b).
Tuburile din materiale plastice pot fi sub forma unor conducte continue cu secţiune constantă sau
telescopice. Tuburile telescopice (metalice sau din masă plastică) sunt realizate din 2—3 tuburi cilindrice,
de diametre diferite, care pot culisa unul în altul, putându-se strânge (scurta) sau desface (lungi) în timpul
luciului. De asemenea, se folosesc tuburi din masă plastică, armată cu fibră de sticlă sau de material plastic.
Procesul dirijării seminţelor prin tuburile de conducere poate influenţa uniformitatea de distribuţie pe rând.
Acest proces este influenţat de construcţia propriu-zisă a tubului, de înclinaţia şi lungimea acestuia.
Modificarea calit a t i v ă a fluxului de seminţe, în timpul trecerii prin tuburile de conducere, este cauzată de
faptul că seminţele, în timpul trecerii prin tub, pot să-si modifice viteza cât şi felul mişcării.
În cazul tuburilor de construcţie obişnuită, mişcarea seminţelor are loc sub acţiunea greutăţii proprii a
acestora. Seminţele sunt dirijate în tub cu o viteză v0, care este egală cu viteza periferică a aparatului de
distributie.
O parte din seminţe, în funcţie de înclinaţia tubului, se vor ciocni de pereţii acestuia. Ca urmare a acestor
ciocniri se modifică regimul lor de mişcare. Influenţa minimă a locurilor asupra uniformităţii fluxului de
seminţe o au tuburile a căror suprafaţă interioară este fără proeminenţe.

În cazul tuburilor de conducere în care transportul seminţelor se face pneumatic, viteza curentului de aer
trebuie să f i e :
va =(1,3. . .2,5) vP,
unde vp este viteza de plutire a seminţelor.
5.2.2.4. Brăzdare şi organe pentru acoperirea seminţelor
Construcţia brăzdarelor. Brăzdarele creează rigole (şănţuleţe) de adâncime determinată în care sunt dirijate
seminţele în funcţie de unghiul sub care pătrund în sol, brăzdarele pot fi : cu unghi de pătrundere ascuţit
(brăzdare tip ancoră) şi cu unghi de pătrundere obtuz (brăzdare culturale, brăzdare cu discuri).
Brăzdarele pot fi numai pentru introducerea seminţelor în sol sau pot fi pentru introducerea concomitentă în
sol atît a seminţelor cât şi a îngrăşămintelor. Ultimele, denumite brăzdare combinate se folosesc la maşini
combinate de semănat şi încorporat îngrăşăminte.
Acest tip de brăzdar este format dintr-un corp sub forma unei palnii (fig. 5.18. a), pe care se montează un
vârf cu suprafaţa de lucru concavă. Corpul brăzdarului este montat pe un braţ suport. La brăzdarele
combinate (fig. 5.18, b), corpul este realizat din două pâlnii prin care sunt dirijate îngrăsămintele (pâlnia
anterioară) şi seminţele (pâlnia posterioară).
Brăzdarele tip ancoră, după modul de dispunere pe maşina de semănat, pot fi pentru rândul din faţă
(brăzdare anterioare) şi pentru rândul din spate (brăzdare posterioare). La brăzdarele posterioare, corpul
brăzdarului este mai înclinat spre direcţia de înaintare. Totodată, la aceste brăzdare unghiul de pătrundere în
sol este mai mare.

Fig 5.18 Brazdare tip ancoră Fig 5.19 Procesul de lucru executat de brazdarul tip ancora

Unghiul de pătrundere în sol la brăzdarele tip ancoră este α=35 -70°


I n t r ân d în sol brăzdarul tip ancoră realizează deplasarca laterală şi pe di re ct i a de înaintare a particulelor
de sol. Asupra unei particule de sol supusă a c ţ i u n i i brăzdarului tip ancoră, acţionează următoarele forţe
(fig. 5.19) : FN — f o r ţ a normală şi Ff — f o r ţ a de frecare. Rezultanta celor două forţe R= FN+Ff
,respectiv R=Rh +Rv, tinde să deplaseze particula şi să o ridice în sus. Ca urmare în procesul de lucru, atât
în faţa brăzdarului, cât şi pe părţile, laterale ale aces tuia, se formează o ridicătură de sol.
Dupa trecerea brăzdarului, pereţii laterali ai rigolei se surpă, realizând astfel îngroparea seminţelor.
Pentru a se asigura surparea treptată a pereţilor rigolei, pe părţile laterale, brăzdarul este prevăzut cu
decupările ABCD. În felul acesta, se asigură iniţial acoperirea seminţelor cu particule de sol umede.
Pentru a se asigura îngroparea la aceeaşi adâncime a seminţelor, este necesar ca fluxul de seminţe să fie
dirijat spre vârful brăzdarului.
Brăzdarele tip ancoră pot lucra la adâncimi de 4— 12 cm. Aceste brăzdare lucrează bine în sol, însă la
va r i a ţ i a rezistenţei soiului îşi modifică adîncimea de lucru.
Brăzdarele culturale. Acest tip de brăzdar (fig. 5.20, a) este format dintr-un
corp sub forma unei p âl n i i pe care se, montează un vârf curbat, cu suprafaţa
de lucru convexă, având muchia anterioară as cu ţi tă . Corpul brăzdarului se monteaza braţ suport.
La brăzdarele c ul tu ra l e u n g h i u l de pătrundere în sol este α=145-175°. Aceste brazdare lucrează la
adâncimi de 2- 12 cm.
În ti m p u l l u c r u l u i , asupra unei particule supuse a c ţ i u n i i brăzdarului c u l t u r a l , a c t i o n e a z a
f o r ţ e l e ( f i g 5 . 2 0 , b ) : FN forta normală şi , Ff f o r ţ a de frecare.
Fig. 5.21. Brăzdar cu discuri.

Rezultanta R=Fn +Ff =Fh +Fv, tinde să preseze particula in jos. Ca urmare, procesul de lucru executat
de brăzdarul cultural se caracterizează prin aceea că, intrând în sol, vârful acestuia presează asupra
particulelor de sol deplasându-le înainte şi în jos, şi despică solul ca o pană, deplasând particulele lateral.
Astfel, se creează o rigolă al cărei fund este tasat realizând un bun pat germinativ. Zona de deformare a
solului în faţa brăzdarului este mai mică în părţile laterale ale brăzdarului se formează ridicaturi similare ca
aspect cu cele ce se formează la brăzdarele tip ancoră. După trecerea brăzdarului cultural, acoperirea
seminţelor se realizează prin surparea pereţilor rigolei, părţile laterale ale brăzdarului f i i n d prevăzute cu
decupări. Brăzdarele culturale sunt folosite, în prezent, la majoritatea maşinilor de semănat în rânduri.
Brăzdare cu discuri. Se folosesc în special brăzdare cu două discuri. Există maşini de semănat la
care brăzdarul este format dintr-un disc concav, dispus sub un unghi 5-8 o faţă de de direcţia de înaintare,
sau dintr-un disc plat.
Brăzdarul cu două discuri (fig. 5.21) este format dintr-un corp, pe care sunt montate două discuri plate.
Discurile se pot monta pe un ax sau pe doua axe prin intermediul unei bucşe sau rulmenţi. Cele două discuri
formează î n t r e ele un unghi Ψ=9-12o.
În partea posterioară a corpului brăzdarului este prevăzută pâlnia pentru introducerea tubului de conducere
a seminţelor. Între cele două discuri este prevăzut un defleclor (placă curbată), care dirijează seminţele spre
partea centrală a discului, astfel î n c ât acestea să cadă pe fundul rigolei.
În timpul lucrului, cele două discuri, p r i n rulare, despică solul şi-l presează laleral. După trecerea
discurilor, se realizează surparea pereţilor rigolei.
Brăzdarele de acest tip se prevăd cu discuri plate cu diametrul D=350 - 400 mm. Punctul m de
tangenţă d i n t r e discuri este dispus la di s t an ţa h= (0,2......0,25)D
Adâncimea de lucru a brăzdarelor cu discuri este de 4—12 cm.
Brăzdarele cu discuri funcţionează satisfăcător şi în soluri mai slab pregătite şi cu resturi vegetale, condiţii
în care celelalte tipuri de brăzdare nu dau
r e z u l t a t e bune.
Există brăzdare cu discuri la care unghiul Ψ =18 — 23o. În acest caz fiecare disc deschide o rigolă, distanţa
între rigole fiind de 7,5...8cm. Astfel de brăzdare modificate se folosesc în unele ţări pentru semănatul în
rânduri apropiate. În acest caz, fluxul de seminţe debitat de aparatul de distribuţie este d i v i z a t f i i n d
dirijat spre cele două rigole.

Fig 5.22 Schema repartizării brăzdarelor.


Repartizarea şi montarea brăzdarelor. Brăzdarele maşinilor de semănat universale se dispun pe 2
— 3 rânduri.
Distanţa d0 (fig. 5.22) între brăzdare pe acelaşi rând trebuie să asigure funcţionarea independentă a
fiecăruia dintre ele. Respectiv, este necesar ca zonele de deformare a solului să nu se întrepătrundă. În caz
contrar, în faţa rândului de brăzdare se formează un val continuu de sol ce împiedică funcţionarea normală a
brăzdarelor, putându-se produce înfundarea acestora.
Distanţa d0 trebuie să fie mai mare decât lăţimea b0, a zonei de deformare a s o l u l u i . Această
distantaţa are următoarele valori minime: 15 cm în cazul brăzdarelor culturale ; 20 cm în cazul brăzdarelor
tip ancoră şi 25 cm în cazul brăzdarelor cu două discuri.
Distanţa între rândurile de brăzdare este de 220 — 280 mm.
În mod frecvent, la maşinile de semănat universale, brăzdarele se dispun pe două rânduri. Dis tanta între
urmele brăzdarelor, respectiv distanţa d între randurile semănate este de 10-15 cm. La maşinile de semănat
fabricate în tara noastră, d=12.5 cm.
Toate brăzdarele maşinii de semănat se montează articulat de o bară comună, d e n u m i t ă bară-suport a
brăzdarelor. În funcţie de schema de semănat, poziţia brazdarelor pe bara-suport, precum şi numărul
acestora se poate modifica.
Lungimea utilă a barei-suport a brăzdarelor este :
l b =(n b - 1) d (5.59)
nb este numărul maxim de brăzdare ce se montează la distanţa minimă d.
Modul de montare a brăzdarelor pe maşină este arătat în figura 5.23. Bratul-suport al brăzdarului este montat
articulat de bara-suport a brăzdarelor — articulatia 1. Cea de a doua legătură între braţul-suport al
brăzdarului şi cadrul ma s i n i i este realizat ă prin intermediul t i j e i 2, prevăzută cu arcul 3 (fig. 5.23, a),
sau prin intermediul unui lanţ 4 (fig. 5.23, b). Astfel, în timpul lucrului, brăzdarele pot oscila în plan
vertical, adaptându-se la neregularilăţile terenului.
Tija 2, respectiv lanţul 4, se montează de braţele 5. Braţele tuturor brăzdarelor sunt, montate pe acelaşi ax
( a r t i c u l a ţ i a 6), denumit ax de ridicare. Prin rotirea a x u l u i de ridicare, se modifică poziţia brăzdarelor
faţă de maşină.
a b
Fig. 5.2.3 Modul de montare a brăzdarelor.

Stabilitatea în lucru a brăzdarelor şi sisteme de reglare a adâncimii de lucru.


În timpul lucrului, asupra brăzdarului acţionează forţele ce apar ca efect al acţiunii brăzdarului asupra solului
şi forţele de frecare.
Asupra unui brăzdar cultural, în timpul lucrului, acţionează următoarele forţe (fig. 5.24, a) : Ra — rezultanta
rezistenţelor elementare la comprimare şi despicare a solului ;Rs şi Rd — rezultantele rezistenţelor elementare
la comprimarea şi deplasarea laterală a solului, în stanga şi în dreapta ; Ffa, Ff1 şi Ff2— rezultantele forţelor de
frecare ce acţionează pe muchia anterioară şi pe flancurile laterale ale corpului brăzdarului.

Fig. 5.24.Fortele ce actioneaza ce acţionează asupra unui brăzdar cultural, în timpul lucrului .
Rezultanta R a tuturor forţelor este :
R = R0+Rv, (5.60)
unde :
R0 =R1 + R2 = Rs +Ff1 + Rd +Rf2 şi
Rv=Ra+Ffa. (5.61)
Asupra sistemului brăzdar-brat suport (5.24, b) acţionează următoarele forţe : G b—
greutatea sistemului brăzdar-braţ-suport ; R- rezultanta fortelor ce acţionează asupra brăzdarului (relaţia
5.60), dispusă în planul de simetric al acestuia ;P- forţa de tracţiune.
La brăzdarele prevăzute cu arcuri (fig. 5.24, c) pe lângă forţele G b, R si P, acţionează şi forţa T- forţa
dezvoltată de arc.
S t a b i l i t a t e a în lucru a brăzdarului, în primul caz (fig. 5.24, b), este asigurată dacă:
Rt = R+Gb=-P (5.62)
trece prin punctul 0. Respectiv, dacă :
GbL1=Rh (5.63)
Dacă GbL1>Rh sau dacă GbL1<Rh, brăzdarul are tendinţa de mărire, respectiv de micşorare a adâncimii de
lucru.
În cel de al doilea caz (fig. 5.24, c), stabilitatea în lucru a brăzdarului este asigurată dacă :
Rt=R+Gb+T = -P (5.64)
t r e c e prin punctul 0. Respectiv, dacă:
Rh=Gbl1 + Tl2. (5.65)
În condiţii reale de lucru, forţa R îşi modifică şi valoarea şi direcţia. Aceste
modificări apar datorită neomogenităţii solului şi modificării adâncimii de lucru.
Menţinerea adâncimii de lucru reglate se realizează asigurând o greutate suficientă, astfel ca să fie
satisfăcută relaţia (5.63), sau o forţă T suficientă, astfel ca
să fie satisfăcută relaţia (5.65).
Asigurarea pătrunderii brăzdarelor în sol, până la adâncimea de lucru necesară, în condiţii reale de lucru
cînd R îşi modifică valoarea, punctul de aplicaţie şi direcţia, se poate face prin:
-mărirea greutăţilor Gb în acest scop brăzdarele unor maşini se prevăd cu greutăţi suplimentare ce se
montează în spatele brăzdarului (fig. 5.24, b) ;
- mărirea prestrîngerii arcurilor cu care sunt prevăzute unele brăzdare (fig.5.24.C);
-modificarea distantei H dintre sol şi punctul O ;
-modificarea unghiului de pătrundere a brăzdarului în sol, prin modificarea poziţiei corpului brăzdarului
faţă de braţul-suport.
În primul caz, prin adăugarea unei greutăţi suplimentare Gb se modifică greutatea sistemului brăzdar-braţ-
suport. Aceasta va fi Gb1= Gb+G0. Ca urmare, rezu lt an t a celor două forţe ce lucrează asupra sistemului va
fi :
Rt1=R + Gb1. (5.66)
Această rezultantă creează un moment M=Rt1l0 ce tinde să introducă brăzdarul în sol. Ca urmare, R se va
mări, brăzdarul restabilindu-şi echilibrul când Rt1 va trece prin 0. Acelaşi lucru se poate realiza şi prin
modificarea poziţiei greutăţii 7 pe braţul-suport al brăzdarului.
În cel de-al doilea caz (fig. 5.21. c), mărirea tendinţei de pătrundere a brăzdarului in sol se realizează prin
mărirea forţei T, prin prestrângerea arcului 1.
Celelalte, soluţii-modificarea poziţiei punctului O sau modificarea poziţiei corpului brăzdarului faţă de
braţul-suport, nu sunt utilizate în prezent.
La unele maşini de semănat, pentru limitarea pătrunderii brăzdarelor în sol in vederea obţinerii unei
adancimi constante, se prevăd limitatoare de adancime. Acestea pot fi sub forma unor patine, borduri sau
role de tasare.
Mecanisme de ridicare şi coborâre a brăzdarelor. Aceste mecanisme se folosesc la maşini de semănat
tractate, asigurind ridicarea, respectiv coborârea brăzdarelor, la trecerea maşinii din poziţia de lucru în
poziţia de transport şi invers. Concomitent cu ridicarea sau coborarea brăzdarelor, aceste mecanisme
comandă decuplarea sau cuplarea transmisiei de acţionare a aparatelor de distribuţie.
În figura 5.2.5 se reprezintă două scheme de mecanisme de ridicare a brăzdarelor. Braţele suport ale
brăzdarelor sunt montate articulat (punctul O) de bara-suport a brăzdarelor. Pe axul de ridicare (punctele O 1)
sunt montate braţele 1, numărul acestora fiind egal cu numărul brăzdarelor.
La trecerea maşinii din poziţia de lucru în poziţia de transport, mecanismul de ridicare trebuie să asigure
ridicarea brăzdarelor pe distanţa h, egală cu :
h=amax+ht, (5.67)
unde : amax este adâncimea maximă-de lucru a brăzdarelor; ht — lumina de transport: ht =110-130 mm.
Pentru ridicarea brăzdarelor pe distanţa h, este necesar ca axul de ridicare, respectiv braţele 1 şi 2 să se
rotească cu un unghi φ. Rotirea axului O1 se face sub acţiunea cilindrului hidraulic CH al cărui piston se
deplasează cu cursa s.
În cazul maşinilor de semănat p u r t a t e , ridicarea şi coborârea brăzdarelor se face prin ridicarea, respectiv
coborarea întregii maşini. Numai la unele maşini p u r t a t e pe şasiuri autodeplasabile, ce se montează rigid
pe corpul saşiului, se prevăd mecanisme de ridicare şi coborâre a brazdarelor. Principiul de funcţionare al
acestor mecanisme este similar cu cel de la maşinile de semănat tractate.
Mecanisme de protejare a brăzdarelor se folosesc la maşini de semănat purtate. Ele au rolul de a
asigura, în momentul trecerii maşinii din poziţia de transport în poziţia de lucru, intrarea în sol a
brăzdarelor numai după ce maşina s-a s p r i j i n i t pe roţile sale. Mecanismele de protejare realizează
modificarea poziţiei brăzdarelor fată de cadrul maş inii, la trecerea maşinii din poziţia de transport in
poziţiade lucru si invers.

Fig.5.25. Mecanisme de ridicare a brăzdarelor.


Fig. 5.26. Schema mecanismului de protejare a brăz-darelor, comandat de la
axul de suspensie.
În f i g u r a 5.26 se reprezintă schema u n u i mecanism de protejare a brăzdarelor, comandat prin
i n t e r m e d i u l a x u l u i de suspensie 1. La ridicarea maş inii, a xul 1 (de care se cuplează ti r a n ţ i i
longitudinali ai mecanismului de suspendare al t r a c t o r u l u i ) , i n i ţ i a l se deplasează în o ri fi ci i le
alungite 2. Deplasându-se in aceste orificii axul de suspensie, acţionea ză asupra parghiei 3. Această
pârghie, prin i n t e r m e d i u l m e c a n i s m u l u i format d i n pârg hi il e 4,5 si 6, roteşte axul de ridicare a
brăzdarelor comprimând a r c u l 8.
La coborârea maşinii (axul 1 fi i n d în poziţie superioară ), i ni ţi a l maşina se sp r i j i n ă pe roţi. După ce
maşina s-a s p i i j i n i t pe roţi, axul 1 f i i n d lăsat liber in orificiile 2 sub a c ţ i u n e a a r c u l u i 8, a x u l 7 şi
pârghiile 6,5,4 si 3 se rotesc în sens invers, permi ţ ân d astfel brăzdarelor să i n t r e în sol. După ce maşina
s-a sprij i n i t pe roţi, distribuitorul instalaţiei hidraulice este trecut în poziţia flotant .
În figura 5.27 se a r a t ă schema mecanismului de protejare a brăzdarelor comandat prin intermediul unui
c i l i n d r u hidraulic CH1 cu simplă acţiune. Partea din fată a p is to nu lu i acestui cilindru este
conectată cu p ar te a din faţa pistonului cilindrului hidraulic CH al mecanismului de suspendare.

Fig. 5.27. Schema mecanismului de protejare a brazdarelor, comandat de la axul de suspensie


Fig.5.28. Organe de acoperire a seminţelor
La tr ec er ea m a ş i n i i din p o z i ţ i a de l uc ru în p o z i ţ i a de transport, in iţ ia l , î n t r u c ât r e z i s t e n ţ a
opusă la ridicarea brăzdarelor este mai mică decât rezistenţa o pusă la ridicarea întregii maşini, sub
acţiunea presiunii uleiului, pistonul cilindr u l u i h i d r a u l i c CH, iese din c i l i n d r u şi ro t e ş t e b r a ţ u l
1.Ca urmare, se rotesc axul 2, braţul 3 şi braţul 4. Brăzdarele se ridică faţă de cadrul maşinii, iar arcul 5
se comprimă. După ridicarea brăzdarelor. Mecanismul se blochează şi se realizează ridicarea întregii maşini,
pr in intermediul mecanismului de suspendare.
La trecerea maşinii în poziţia de lucru, după ce roţile maşinii ating solul, sertarul distribuitorului hidraulic
este trecut în poziţia flotant. Sub acţiunea arcului 5(comprimat la ridicarea maşinii), care se destinde,
axul 2 şi, respectiv, braţele. 4, 3 şi 1 se rotesc în sens invers (sensul acelor unui ceasornic), coborând
brăzdarele în sol. Pistonul cilindrului hidraulic CH 1, se deplasează în sens invers, uleiul din cilindru f i i n d
debitat prin cilindrul CH spre rezervorul inslalaţiei hidraulice.
Organe de acoperire a seminţelor. La maşinile de semănat universale pentru acoperirea
suplimentară a seminţelor şi nivelarea solului, se folosesc grape cu inele (fig. 5.28, a) ce se ataşează în
spatele maşinii, grape cu colţi rigizi sau elastici (fig. 5.28,b), dispuşi pe un rând sau pe două randuri, şi role
de tasare (fig. 5.28. c). Grapele realizează nivelarea solului şi acoperirea seminţelor cu sol. Rolele de tasare
se montează în spatele fiecărui brăzdar. Ele realizează tasarea solului pe randul semănat. La unele maşini,
pentru acoperirea suplimentară a seminţelor în spatele fiecărui brăzdar se prevede cate un colţ de grapă
elastic, (fig. 5.28, d).

5.2.2.5. Transmisia maşinilor de semănat cu distribuţie continuă

Generalităţi. Acţionarea aparatelor de dis tribuţie a maş inilor de semănat universale se face de la roata
maşinii, asigurându-se astfel concordanţa î n t r e viteza de înaintare a maşinii şi c a n t i t a t e a de seminţe N
ce se distribuie pe unitatea de suprafaţă în felul acesta, la viteze diferite ale maşinii de semănat se asigură
c a n t i t ă ţ i N pe u n i t a t e a de suprafaţă constante.
Transmisiile pot fi cu lanţ cu roţi dinţate şi cu curele trapezoidale. Frecvent sunt folosite transmisii cu lanţ
şi transmisii cu roţi dinţate.
La maşinile de semănat prevăzute cu aparate de distribuţie la care reglarea debitului se face prin
modificarea volumului de seminţe dis tribuit la o rotaţie a aparatelor de d i s t r i b u ţ i e , trans misiile
s u n t cu lanţ sau cu roţi dinţate. În general la aceste m aş in i, transmisiile asigură 1 — 2 rapoarte de
transmitere. Există maşini de acest tip la care transmisia asigură până la 6 rapoarte de transmie.
La maşinile prevăzute cu aparate de distribuţie cu cilindri cu pinteni, la care reglarea d e b i t u l u i se face
pr in modificarea turaţiei aparatului, transmisiile prevăd cu cutii de viteze, care permit modificarea
raportului de transmitere între r o a t a maşinii şi arborele aparatului de distribuţie. Se construiesc transmisii
care permit obţinerea a 24-128 rapoarte de transmitere (frecvent până la 72 rapoarte), corespunzător
divers ităţii cantităţilor N ce se, impun a fi obţinute.
Scheme de transmisii cu cutii de viteze. Transmisiile sunt realizate din una sau mai multe grupe
cinematice, cu l a n ţ sau cu roţi dinţate. La transmisiile mai multe grupe cinematice, folosite la maşini
prevăzute cu aparate cu cilindri cu pi nt en i, fiecare grupă poate realiza un număr determinat de rapoarte
transmitere intermediare.

În continuare sunt prezentate scheme de transmisii cu cutii de viteze.


În figura 5.29 se reprezintă schema unei transmisii ce permite obţinerea unui număr de 48 rapoarte de
transmitere. În t r e osia ro ţi i 1 şi gmpul celor trei roţi dinţate 2 se obţine un raport de transmitere
constant, prin intermediul transmisiei cu lanţ formată din roţile 3 şi 4. Între grupul de roţi 2 şi arborele 5 se
pot obţine trei rapoarte de trans mitere angrenând succesiv roata baladoare 6 cu una din roţile 2. Roata
7, precum si r oa ta 6 se pot deplasa axial pe arborele 3, împreună cu furcile 9 şi, respectiv, 10. Aceste roti
sunt prevăzute cu pene.
Între arborele 5 şi arborele 11 se pot obţine opt rapoarte de transmitere, angrenând succesiv roata
baladoare 12 cu una din cele opt roţi dinţate 13. Între arborele 11 şi arborele 14 al aparalelor de distribuţie,
cu transmisia formată din rotile de lanţ 15 şi 16, se pot obţine două rapoarte de transmitere, prin inversarea
celor două roţi, numărul de d i n ţ i la cele două roţi de lanţ fiind diferit.
Numărul total al rapoartelor de transmitere ce se poate obţine cu această transmisie, între osia 1 şi
arborele 14 este q=1·3·8·2=48.
În figura 5.30 se reprezintă schema unei transmisii ce permite obţinerea a 72 de rapoarte de t ra ns mi te r e.
De la osia 1 a ro ţi i maşinii la arborele 2, mişcarea se transmite prin transmisie cu lanţ obţinîndu-se un
raport de transmitere c o n s t a n t . Pe arborele 2 sunt m o n t a t e r o ţ i l e 3 şi 4 care sunt libere pe arbore şi
roţile 5 şi 6 care sunt rigide cu arborele 2. Ro ţi le 3, 4 şi 5 sunt permanent angrenate cu roţile 7, 8 şi 9 care
s u n t m o n t a t e liber pe arborele 10.
Î n t r e arborele 2 şi arborele 11 se pot obţine patru rapoarte de transmitere, prin angrenarea succesivă a r o ţ i i
baladoare 12 cu roata 7 sau 9 sau a r o ţ i i baladoare 13 cu roata 4 sau 6. În t r e arborele 11 şi aiborele 10,
prin angrenare, succesivă fie a r o ţ i i b a l a d o a r e 14, fie a r o ţ i i baladoare 15, cu una din cele nouă roţi
16 de pe arborele 10, se poate o b ţ i n e un număr de 18 rapoarte de transmitere. În t r e arborele 10 şi
arborele 17 al aparatelor de d i s t r i b u ţ i e se o b ţ i n e un raport de t r a n s m i t e r e c o n s t a n t .
A s t f e l , numărul total de rapoarte de t ra ns mi te r e ce se poate o b ţ i n e între osia 1 a r o ţ i i
m a ş i n i i si arborele 17 al aparatelor de d i s t r i b u ţ ie este q=1x4x9x2x1=72.
Criterii de stabilire a rapoartelor de transmitere. Numărul total de rapoate de t r a n s m i t e r e cu
care tr e b u i e p r e v ă z u t e t r a n s m i s i a unei m aş in i semănat univers ale depinde de tipul a p a r a t e l o r de
d i s t r i b u ţ i e , precum şi de domeniul de reglare al normelor de însămânţare, în condiţiile utilizării
maşinii la s e m ă n a t u l d i f e r i t e l o r c u l t u r i .
În cazul a p a r a t e l o r de d i s t r i b u ţ i e cu cilindri cu pinteni, numărul rapoartelor de transmitere necesar a
fi o b ţ i n u t corespunde numărului de norme de insăminţare impuse p e n t r u d i f e r i t e c u l t u r i . Acest
număr total de norme de însămânţare impuse poate fi dispus î n t r - u n şir crescător. A s tf el :
Nnin=N1; N2; N3; N4 ... Nk-1; Nk ...Nq = Nmax (5.68)
Considerând că între două norme a l ă t u r a t e din şirul res pectiv c r e ş t e r e a procentuală este
constantă, se poate stabili legătura între legatura respectiv între rapoartele de transmitere între osia r o ţ i i
maş inii si arborele a p a r a t e o r de distribuţ ie. P u n â n d această ipoteză, re zu lt ă creşterea
procentuală ΔN:
N  N k 1  N 
N  k 100  1  k 1   100  const (5.69)
Nk  Nk 
F o l o s i n d r e l a ţ i i l e (5.25) s a u (5.26), re zult ă:

10Vd 
NK  it  Ait k (5 .7 0)
Dr d k
şi

10Vd 
N K 1  it  Ait k
Dr d k 1
10Vd 
unde A   const
Dr d
Rezultă :

 it 
N  1  k 1   100  const (5.72
 itk 
 

it k 1
D up ă cum se vede ΔN este constant dacă =const.
it k

Notând
it k 1 1
 (5.73)
it k 
rezultă:
it k  it k 1 (5.74)
e x p r e s i e care reprezintă termenul general ai unei progresii geometrice φ f i i n d r a ţ i a progresiei.
A di că , pentru a o b ţ i n e şirul de n o r m e de în s ă m â n ţ a r e impus, cu creşterea procentuală
co ns ta nt ă între două norme a l ă t u r a t e , este necesar ca rapoartele de t r a n s m i t e r e cu care să fie
p r e v ă z u t ă t ra ns mi s i a maşinii de semănat să fie în progresie geometrică. Şirul necesar de r a p o a r t e
de t ra ns mi te r e este:
it min  it1 ; it2  it1 : it3   2 it1 : it4   3it1 ;....it max   q 1it1
unde q numărul total de r a p o a r t e de t r a n s m i t e r e .
Din relatia:
it min   q 1it min

rezulta valoarea relaţiei φa progresiei geometrice:


it max
  q 1 (5.76)
it min
La trans mis iil e maşinilor de semănat se folosesc r aţ ii l e seriilor geometrice fundame n t a l e : φ= 1.06 si
φ =1.12.

5.2.2.6 Marcatoare indicatoare de urmă

Pentru conducerea agregatelor de semănat în timpul lucrului se folosesc marcatore care fac parte din
componenţa maşinilor de semănat cu tracţiune ne ca ni că , t r a c t a t e sau p u r t a t e . I n e l e maşini se
prevăd şi cu indicatoar e de urmă ce se montează in partea din f a ţ ă a t r a c t o r u l u i .
Marcatoare. Marcatorul es te formal d i n t r - u n disc sau o gheară, montat, pe o bară cu l u n g i m e
reglabilă. Bara m a r c a t o r u l u i se montează a r t i c u l a t de cadrul maşinii. Ridicarea şi coborârea
m a r c a t o r u l u i se poate face manual sau cu a ju to ru l u n or mecanisme.
Discul m a r c a t o r u l u i are d i a m e t r u l de 250-300 mm . În timpul lucrului discul esle dispus
sub un unghi de 15-20º f a ţ ă de di re cţ i a de înaintare. Barele mar ca t oare sunt realizate din
corniere sau s u n t telescopice. La maşinile de
semănat cu l ăţ im e mare de lu cr u, barele marcatoarelor sunt pliabile, fiind realizate din două
bucăţi, articul ate intre ele.

În f i g u r a 5.31 se a r a t ă schema unui m a r c a t o r pliabil, format din bara 1 ( articulata de cadrul


m a ş i n i i ) si ba ra 2 cu disc a r t i c u l a t e între ele. De bara 2 este legat cablul 3. La punerea în lucru a
marcatorului, cablul 3 î n t â l n e ş t e bolţul 4 (montat pe cadrul maşinii) fiind tensional. Ca urmare, braţul
2 este rotit faţă de braţul 1. Acţionarea marcatorului se face cu ajutorul c il in dr ul u i h id ra ul ic CU prin
intermediul cablului 5.

Fig.5.31 Marcator pliabil.


Maşinile de semănat se prevăd cu două marcatoare, din dreapta şi din s t î n g a , de construcţie, identic ă.
În ti mp ul , l uc ru lu i discul marcatorului creează o urmă pe terenul nesemănat. Această urmă este folosită
pentru conducerea agregatului la cursa de înapoiere, astfel î n c â t d i s t a n ţ a între rindurile semănate de
brăzdarele extreme ale maşinii, la cele două treceri alăturate, să fie egală cu distanţa în t r e rindurile
semănate.
Reglarea lungimii barei marcatorului (a deschiderii) se face în f u n c ţ i e de l ăţ im e a de lucru a maşinii de
semănat şi de modul de conducere a agregatului de semănat în timpul lucrului.
Conducerea agregatului de semănat în timpul lucrului se poate face diferit, dirijând trac torul astfel
î n c â t roata din f a ţ ă a acestuia să calce pe urma lăsată de marcator. De obicei, conducerea agregatului se
face cu roata din dreapta. Se poale conduce şi cu ambele r o ţ i (alternativ) sau după planul vertical ce trece
prin axa longitudinală a tractorului, urmărindu-se ca acesta să conţină permanent urma creată de marcator.
În cazul cînd conducerea tractorului se face cu roata din dreapta (fig.5.32) deschiderile marcatoarelor din
dreapta Mdr şi din stânga Mst, măsurate de la brăzdarul extrem din dreapta, respectiv din stânga, vor fi:
B C Bd C
M dr  e   d  (5.77)
2 2 2
B C Bd C
M st  e   d  (5.78)
2 2 2

Fin 5.32. Schema determinării lungimii marcatoarelor


în care: Be este d i s t a n ţ a dintre brăzdadarele extreme ; d — distanţa dintre rânduri; C ecartamentul
r o ţ i l o r din faţă ale t r a c t o r u l u i ; B — lăţimea de lucru a maşinii de semănat ; B=Be+d
C o n s t r u c t i v , in di ca to ru l de urmă este realizat dintr-obară la c a p ă t u l căreia se montează un lanţ sau o
bandă cu greutate adresatului se tace as tfel î n c â t indicatorul să urmărească o urmă teren la trecerea
anterioară a adresatului. Această urmă poate fi arca lor sau de o r o a t ă .

TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE SEMĂNAT UNIVERSALE

În ţara noastră se fabrică şi se utiliz ează semănătorile SUP- 21, SUP -29 si SUP-48 M
Semănătoare SUP-21 (semănătoarea u ni ve rs al ă p u r t a t ă cu 21 brăzdare)este pentru semănatul
legumelor şi ierburilor şi pentru semănatul în pantă a diferitelor c u l t u r i . Schema s e m ă n ă t o r i i
este reprezentată în fig 5.2.

Pentru semănatul seminţelor de legume, semănătoarea este prevăzută cu 10 cutii mici cu capacitatea de 4
dm3 ce se montează în i n t e r i o r u l c u t i e i p r i n c i p a l e .

La viteze permite obţinerea a 72 rapoarte de transmitere (fig.30) ale căror valori sunt cuprinse intre
0,012 şi 0,09.
Pentru semănatul legumelor, semănătoarea se echipează cu roţi de tasare, ce se montează în spatele
brăzdarelor.
Semănătoarea SUP -29 este destinată pentru semănatul c u l t u r i l o r de câmp (cereale; legume, ierburi,
cânepă, etc). Este similară, din punct de vedere constructiv, cu semănătoarea SUP -21, multe din
subansamblurile celor două fiind u n i f i c a t e .
Semănătoarea SUP-48 este destinată pentru semănatul pe terenuri plane al tuturor culturilor ce se
seamănă in rânduri. Schema funcţională a maşinii este arătată în figura 5.33.
Cadrul m a ş i n i i este re a l i z a t d i n ţeava, fiind format din trei tronsoane. Tronsoanele
l a t e r a l e sunt articulate de tronsonul central şi se pot rabate faţă de acesta cu 90º în plan vertical,
ceea ce permite reducerea lă ţimii maşinii în timpul transportului. C u t i a de s e m i n ţ e es te
m o n t a t ă pe tronsonul c e n t r a l .
T r a n s p o r t u l seminţelor de la a p a r a t e l e de d i s t r i b u ţ i e spre brăzdare se face
p n e u m a t i c . În accsl scop, m a ş i n a este p r e v ă z u t ă cu un v e n l i l a l o r acţionat de la p r i z a de
p u t e r e a trac t o r u l u i .
Mecanismul de p r o t e j a r e a br ă z d a r e l o r e s t e a c ţ i o n a t prin intermediul unui ci l i n d r u
hidraulic (fig.5.27).
P r i n c i p a l e l e ca ra ct er i s t icil e t e h n i c e ale s e m ă n ă t o r i l o r SUP- 21, SUP- 29 şi SUP-48 sunt
arătate în ta b e l u l 5.1.
Tabelul 5.1
Caracteristicile tehnice ale maşinilor de semănat universale
Denumirea caracteristicii Tipul maşinii
SUP-21 SUP-29 SUP-48
Numărul de brăzdare 21 29 48
Distanţa minimă între brăzdare, în cm 12,5 12,5 12,5
Lăţimea de lucru, în m 2,625 3,625 6
Tipul aparatelor de distribuţie
Transmisia pentru acţionarea aparatelor de
distribuţie
Adâncimea maximă de lucru, în cm cu cilindri cu pinteni
Volumul cutiei de seminţe, în dm 3 cu cutie de viteze cu 72 trepte
Masa maşinii, în kg

8 12 12
300 400 500
600 750 1060

MAŞINI DE SEMĂNAT PLANTE PRĂŞITOARE


5.3.1. CONSIDERAŢII GENERALE
5.3.1.1 Construcţia generală a maşinilor de semănat plante prăşitoare
Construcţia unei maşini de semănat plante prăşitoare include în componenţa sa următoarele părţi : secţii de
semănat, montate pe un caddru, şi marcatoare pentru asigurarea conducerii agregatului de semănat în timpul
lucrului. Cadrul maşinii pe care se montează secţiile este prevăzut cu roţi proprii de sprijin.
Schema unei maşini purtate, de semănat plante prăsitoare, este reprezentată în figura 5.34. Maşina este
formată din cadrul 1, prevăzută cu triunghi de prindere, susţinut pe două roţi 2, de care se montează secţiile
de semănat şi marcatoarele. O secţie de semănat este formată dintr-un cadru, montat articulat de cadrul
maşinii, pe care sunt dispuse următoarele părţi componente ale secţiei : cutia de seminţe 3, aparatul de
distribuţie 4, brăzdarul 5 şi roata de tasare-acţionare 6. Acţionarea aparatului de distribuţie se face de la roata
6, care totodată îndeplineşte şi rol de organ de acoperire a seminţelor cu sol şi de presare a acestora in masa
de sol.
La maşinile de semănat prevăzute cu aparate de distribuţie pneumatică, se prevede in componenţa maşinii un
ventilator-exhaustor 7. Rolul acestui ventilator-exhaustor este de a absorbi aer din camerele de depresiune
ale aparatelor de distribuţie, creând diferenţa de presiune necesară procesului de distrib uţ ie a seminţelor.
Legătura intre camerele de depresiune ale aparatelor de dist r i b u ţ i e şi gura de aspiraţie a ventilatorului-
exhaustor se face prin intermediul furtunurilor 8.
Fiecare secţie efectuează semănatul în cuiburi pe un rînd. Secţiile de semănat se montează pe cadrul maşinii
la distanţe de 40 — 100 cm.
Construcţia secţiilor de semănat poate fi diferită. Pe lîngă părţile componente menţionate, secţiile de semănat
se pot prevedea cu organe suplimentare. Astfel, există secţii de semănat la care se prevăd deflectoare de
îndepărtare a bulgărilor de pe zona de lucru a brăzdarului, role de tasare, roţi de limitare a adâncimii de
lucru etc.
Acţionarea aparatelor de dist r i b u ţ i e a secţiilor de semănat se face de la ro at a secţiei sau de la
r o a t a maşinii. În ultimul caz, de la roata maşinii, printr-o transmisie sunt acţionate aparatele de distri-
b u ţ i e a secţiilor sau a unui grup de secţii de semănat ale maşinii. Maşinile de semănat plante prăşitoare
pot fi prevăzute cu echipamente de încorporat îngrăşăminte şi cu echipamente de aplit erbicide.

Fig. 5.34. Schema maşinii de semănat în cuiburi.

5.3.1.2. Procesul de lucru executat de maşinile de semănat plante prăsitoare. Cerinţe impuse şi
indiei calitativi

În cazul maşinilor de semănat plante prăşitoare, în procesul distribuţiei se realizează antrenarea individuală a
fiecărei seminţe.
Prin deplasarea maşinii, brăzdarul secţiei deschide rigola la adîncimea necesară, în care periodic este
d i r i j a t ă câte o sămânţă. Frecvenţa dirijării seminţelor in rigolă influenţează asupra distanţei între cuiburi
pe rând.
Maşinile de semănat plante prăşitoare, trebuie să răspundă la următoarele cerinţe :
— să asigure distanţe intre rînduri constante ;
— să asigure menţinerea constantă a distanţei reglate între cuiburi (seminţe) pe rînd ; în cazul maşinilor
care efectuează semănatul mai multor seminţe în cuib se impune asigurarea menţinerii numărului constant
de seminţe în cuib ;
-în procesul distribuţiei seminţelor să nu se producă spargeri de seminţe;
-să asigure menţinerea constată a adîncimii de îngropare a seminţelor.
Principalul indice calitativ de lucru la maşinile de semănat plante prăşitoare este precizia de semănat sau
uniformitatea de distribuţie pe rînd a seminţelor (cuiburilor) sau a grupurilor de seminţe.
Precizia de semănat se determină prin măsurarea distanţei dintre seminţe pe rând sau a distanţei dintre plante
pe rând. Între seminţe (plante) pe rînd se admit abateri ±0,2d, d fiind distanţa teoretică între seminţe pe rând.
Precizia de semănat pd este:
n0
pd   100 [%] (5.79)
nt
unde : n0 este numărul de distanţe dintre cuiburi pe rând, la care abaterea faţă de distanţa teoretică d este de
±0,2 d ; nt— numărul total de distanţe între cuiburi luat în considerare.
Se consideră că precizia de semănat este bună dacă pd≥80%.

5.3.2. CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE SEMĂNAT PLANTE


PRĂSITOARE

5.3.2.1. Cutii de seminţe

La maşinile de semănat plante prăşitoare, cutiile de seminţe sunt de formă cilindrică sau prismatică, fiecare
secţie de semănat fiind prevăzută cu o cutie de seminţe. Există maşini de semănat la care de la o cutie de
seminţe se alimentează două aparate de distribuţie. În acest caz, cele două secţii de semănat ale maşinii
sunt montate pe un cadru comun, articulat de cadrul principal al maşinii.
Pentru urmărirea nivelului seminţelor din cutiile de seminţe, acestea se prevăd cu tije indicatoare de nivel,
fante obturate cu materiale transparente, sesizoare automate de nivel etc.
Capacitatea cutiilor de seminţe este de 10- 20 dm3 pentru un aparat de distribuţie.

5.3.2.2. Aparate de distribuţie a seminţelor

Generalităţi. În prezent, pe plan mondial, în construcţia maşinilor de semănat plante prăşitoare se folosesc
diferite tipuri de aparate de distribuţie. Caracteris tic tuturor acestor tipuri de aparate este faptul că
elementele active, ale acestora realizează antrenarea câte unei seminţe. În funcţie de modul în care elementul
activ realizează antrenarea seminţelor, aparatele de distribuţie pot fi cu distribuţie mecanică sau cu
distribuţie pneumatică.
Aparatele cu distribuţie mecanică pot fi cu discuri cu orificii, cu discuri cu alveole, cu tambure cu degete şi
cu benzi cu orificii. La aceste aparate, fiecare orificiu sau alveolă realizează antrenarea câte unei seminţe şi
evacuarea acesteia spre brăzdar. Pentru realizarea semănatului a mai multor seminţe în cuib, la unele maşini,
se, prevăd in corpul brăzdarului mecanisme de evacuare forţată a grupurilor de seminţe. În acest caz,
antrenarea fiecărei seminţe se face individual, mecanismul realizând evacuarea periodică a grupului de
seminţe din corpul brăzdarului.
Aparatele cu distribuţie pneumatică pot fi cu discuri cu orificii sau cu tambure cu orificii. La aceste
aparate, fiecare orificiu realizează antrenarea a câte unei seminţe, ca urmare a unei diferenţe de presiune ce,
se creează în dreptul orif i c i u l u i .
Aparate de distribuţie cu discuri cu orificii sau alveole. Organul principal al acestor aparate este
reprezentat printr-un disc prevăzut cu orificii sau alveole, ce primeşte mişcare de rotaţie. Discurile pot avea
orificii sau alveole, de forme şi dimensiuni diferite (fig. 5.35), corespunzătoare formelor şi dimensiunilor
seminţelor pentru semănatul cărora sînt destinate.
Discul cu orificii sau alveole se dispune în partea inferioară a cutiei de seminţe, pe fundul acesteia. Discul se
dispune orizontal sau înclinat. Fundul cutiei este prevăzut cu un orificiu e de evacuare a seminţelor în
brăzdar.
Pe partea superioară, pe o porţiune, discul este acoperit cu un capac 1 (fig. 5.36). Porţiunea neacoperită a
discului este în contact cu seminţele din cutia de seminţe. Deasupra discului, pe porţiunea acoperită a
acestuia, sunt prevăzute răzuitorul de seminţe 2 şi degetul de evacuare 3, dispus deasupra orificiului de
evacuare, a seminţelor. Răzuitorul şi degetul de, evacuare sunt menţinute de capacul 1.
Seminţele vin in contact permanent cu porţiunea neacoperilă a discului. Ca urmare, câte o sămânţă intră in
fiecare orificiu sau alveolă, fiind antrenată apoi în mişcarea de rolaţie a discului. Seminţele care nu au
intrat complet în orificii sau alveole sînt îndepărtate de răzuitor. Seminţele intrate în orificii sau alveole
sunt transportate de disc şi sunt evacuate forţat de degetul de evacuare, prin o r i f i c i u l e in brăzdair.
Umplerea orificiilor sau alveolelor cu seminţe la aceste aparate se face în condiţii bune dacă viteza
periferică a discului, corespunzătoare razei de dispunere a orificiilor sau alveolelor, este mai mică de 0,3
m/s. La depăşirea acestei viteze, procesul umplerii alveolelor sau orificiilor se înrăutăţeşte, influenţând
negativ asupra preciziei de semănat.

Fig. 5.36. Discul cu alveole, degetul de răzuire şi degetul de evacuare

La fiecare rotire a discului cu unghiul ψ— unghiul la centru, corespunzător pasului alveolelor (orificiilor), se
distribuie cîte o sămînţă. Timpul t în care discul se roteşte cu unghiul ψ este :

 2 2 60
l   
 d z d n znd [5.80]
z d
30
unde : z este numărul de orificii (alveole) de pe disc ; ωd — viteza unghiulară a discului, în rad/s : nd —
t u r a ţ i a discului, în rot/min.
Considerând că în fiecare cuib se însămînţează câte o sămânţă, rezultă că, în timpul l maşina
parcurge spaţiul egal cu distanţa între cuiburi pe rind. Respectiv :
Dr nr 60 Dr
d c  vm t    [5.81]
60 znd zi
unde vm este viteza de înaintare a maşinii în m/s ; Dr — diametrul roţii de acţionare a discului, în m; nr –
nd
turaţia roţii de acţionare a roţii de acţionare, în rot/min; i  raportul de transmitere între osia
nr
roţii de acţionare si arborele discului.
Se vede că dis tanţa între cuiburi pe rând poate fi reglată folosind discuri cu număr z de orificii
(alveole) diferit sau modicând raportul de transmitere i.
Aparate de distribuţie cu tambure cu alveole. Construcţia unui aparat cu tambur cu alveole este
reprezentată in figura 5.37. Tamburul 1 cu alveole este montat pe un arbore orizontal. Alveolele pe tambur
se dispun pe un rînd sau pe două rânduri. Forma alveolelor depinde de forma şi mărimea seminţelor.
Seminţele vin în contact cu partea superioară a tamburului şi intră în alveole, fiind antrenate in mişcarea de
rotaţie, a acestuia. Surplusul de seminţe antrenat de alveole este îndepărtat prin iniermediul cilindrului de
cauciuc 2. Ca urmare în fiecare alveolă rămâne c â t e o sămânţă. Evacurea seminţelor din alveole se face
prin cădere liberă. Pentru asigurarea evacuării fiecărei seminţe, în partea inferioară a aparatului, este
prevăzut un deflector fix 3, montat în şanţul longitudinal prevăzut între alveole.
Aceste aparate se prevăd cu tambure cu alveole de dimensiuni diferite, corespunzătoare dimensiunii
seminţelor.
O altă co ns tr uc ţi e de aparat de dis tribuţie cu alveole este, cea arătată în fig.5.38. Tamburul 1 cu alveole
este montat pe un arbore, orizontal. Pe fundul fiecărei alveole este prevăzut c î t e un orificiu.
U m p l e r c a alveolelor cu seminţe se face in timpul trecerii acestora prin dreptul s t r a t u l u i de seminţe
ce curge din c ut ia de seminţe 2. Într-o alveolă pot i n t r a mai multe s em in ţe , in procesul de lucru,
alveolele umplute cu seminţe în timpul r ot ir ii tamburului trec prin faţa ajustajului 3, prin care este suflat
un curent de aer debitat de un ventilator.

Acest curent de aer îndepărtează surplusul de seminţe intrat in alveolă. Sub acţiunea curentului de aer,
sămânţa dispusă in fundul alveolei este ţinută în alveolă, fiind presată în alveolă. Surplusul de seminţe este
evacuat din alveolă de aerul care nu trece prin orificiul din fundul alveolei. În felul acesta, în fiecare
alveolă rămâne cîte o sămânţâ care este evacuată prin partea inferioară a aparatului.
Aparatele cu disţribuţie cu tambur cu degete. Aparatul (fig. 5.39) este format din tamburul, 1 pe care
sunt montate articulat degetele 2. Fiecare deget este prevăzut cu câte o paletă 3. Sub acţiunea arcurilor 4,
degetele sunt rotite astfel încât paletele să vină în contact cu discul fix 5 în spatele discului 5, pe acelaşi
arbore cu tamburul 1, este montat tamburul 6 care reprezintă tamburul de antrenare al transportorului cu
racleţi 7. Acest transportor este montat pe tamburul 6 şi pe tamburul de întindere 8.
Tamburul 1 şi tamburul 6 primesc mişcare de rotaţie. Degetele 2 intâlnind cama 9 se îndepărtează de
discul 5 şi trec prin masa de seminţe. Se realizează astfel antrenarea seminţelor între disc şi paletă. După
părăsirea camei, sub acţiunea arcurilor, degetele se rotesc şi prind seminţele intre disc şi paletă. Seminţele
prinse sînt transportate pînă la gura de descărcare 10. Prin gura 10, seminţele cad pe transportorul 7.
Fiecare sămânţă distribuită cade într-un compartiment şi este transportată spre brăzdar.
Trecînd prin zona 11 riflată, surplusul de seminţe este îndepărtat.
Aparat de distribuţie cu bandă cu orificii. Astfel de aparate se folosesc pentru semănatul seminţelor de
sfeclă de zahăr. Organul principal al aparatului este format din banda 1 (fig.5.40) montată pe role. Banda
are lăţimea de 30 mm şi grosimea de 3 mm, fiind prevăzută cu orificii. În partea inferioară a benzii cu
orificii, este prevăzută o placă-suport 2. Seminţele, venind in contact cu banda cu orificii, intră în orificiile
acesteia şi sunt antrenate în mişcarea benzii. După depăşirea marginii plăcii-suport, seminţele cad în rigola
deshisă de brăzdar. Îndepărtarea surplusului de seminţe se face de rola 3. Banda este antrenată de tamburul
4.
Distanţa între seminţe (cuiburi) pe rând depinde de frecvenţa evacuării seminţelor din aparat, respectiv de
timpul în care banda cu orificii se deplasează cu spaţiul egal cu pasul p al orificiilor de pe bandă. Respectiv,
acest timp va fi :
p
t (5.82)
vb
unde : vb este viteza liniară a benzii, in m/s ; p — pasul orificiilor, in m.
Distanţa între cuiburi pe rînd va fi :
p D n p D p
d c  vm t  vm  r r   r
vb 60 Dt nt Dt i (5.83)
60

unde: Dr este diametrul roţii de acţionare a aparatului, în m; nr — t u r a ţ i a roţii de acţionare a aparatului, în


rot/min ; Dt— diametrul tamburului de antrenare al benzii, în m ; n t — turaţia tamburului de antrenare al
nt
benzii, în rot/min; i  —raportul de transmitere între roata de acţionare şi tamburul de antrenare
nr
al benzii.

Fig. 5.40. Aparat de distribuţie cu bandă cu orificii

Fig. 5.41. Aparat de distribuţie pneumatic cu disc cu orificii.


Aparat cu distribuţie pneumatică cu disc cu orificii. La acest aparat, angrenarea seminţelor se face prin
crearea unei diferenţe de presiune în dreptul orificiilor discului 1 (fig. 5.41, a). Într-o parte a discului 1 se
găseşte camera de alimentare 2, iar în partea opusă o cameră de depresiune 3. Din camera de depresiune se
aspiră aer, prin intermediul unui exhaustor. Camera de depresiune vine în contact cu discul pe circa 1,5 πr, r
fiind raza cercului pe care se dispun orificiile. Pe figură, zona cu care discul vine în contact cu camera de
depresiune este reprezentată punctat.
Discul este prevăzut cu un agitator elastic 4, montat pe arborele aparatului.
Întrucât în camera 3, datorită absorbţiei aerului, se creează o depresiune
p1<pa iar în camera de alimentare este presiune atmosferică — pa, asupra unei
seminţe situate în dreptul orificiului va acţiona forţa de apăsare P (fig. 5.41. b)
egală cu :
d 2
P  0 p (5.84)
4
unde : d0 este diametrul orificiului ; Δp — presiunea ce se exercită asupra seminţei, egală cu diferenţa dintre
presiunea atmosferică şi presiunea din camera de depresiune.
Cu această forţă P, sămânţa este presată pe orificiu, p u t â n d fi astfel antrenată în mişcarea de rotaţie
împreună cu discul. Dacă în procesul a n t r e n ă r i i seminţelor de un orificiu au fost presate mai multe
seminţe, îndepărtarea, surplusului de seminţe se face prin intermediul furcii 5.
Desprinderea seminţei de pe disc şi evacuarea acesteia din aparat se fac în partea inferioară a discului, când
orificiul iese din dreptul camerei de depresiune. Ieşind din dreptul camerei de depresiune, presiunile de pe
cele, două pârţi ale orificiului se egalizează. Ca urmare, dispare forţa P, iar sămânţa sub acţiunea propriei
greutăţi, se desprinde de pe disc şi cade în rigola deschisă de brăzdar.

Fig. 5.42. Forţele ce acţionează asupra seminţei.

Depresiunea necesară pentru antrenarea seminţelor în dreptul orificiilor rezultă din analiza condiţiilor de
menţinere a seminţelor pe disc.
Asupra unei seminţe presată pe disc, într-o poziţie oarecare, acţionează următoarele forţe (fig. 5.42): P —
forţa de apăsare ; F — forţa de frecare ce apare între disc şi sămînţă (F=μP, μ fiind coeficientul de frecare
între disc şi sămânţă) ; G = mg — greutatea seminţei şi Fc — forţa centrifugă (Fc=mω2r, ω fiind viteza
unghiulară a discului).
Menţinerea seminţei pe disc, în dreptul orificiului, este asigurată dacă F>R' în care R'=G+Fc.
Folosind relaţia (5.84) se obţine :
d 2
 0   p  R' (5.85)
4
Din relaţia (5.85), rezultă :
4R '
p  (5.86)
d 02
Aparatele de distribuţie pneumatică cu discuri cu orificii funcţionează la depresiuni (Δp=2000-4 000 Pa)
Diametrul d0 al orificiilor discului se alege în funcţie de dimensiunile seminţele, respectând condiţia :
d0 ≤ dmin,
unde dmin este dimensiunea minimă a seminţelor.
Maşinile de semănat echipate cu astfel de aparate se prevăd cu discuri de schimb cu orificii de diametre
diferite, corespunzătoare dimensiunii seminţelor. Astfel, pentru sfeclă d0=2,5mm, pentru floarea-soarelui
d0=3mm, iar pentru porumb d0=5,5 — 6 cm.
De asemenea, discurile se prevăd cu număr diferit de orificii.
Distanţa între seminţe (cuiburi) pe rînd, ţinând seama şi de alunecarea roţii este (relaţia5.81) :
Dr
dc  (1   ) (5.87)
i0 z
unde i0 este raportul de transmitere între roata de acţionare şi arborele aparatului de distribuţie ; z — numărul
de orificii de pe disc ; ε — coeficientul de alunecare ; s=δ-10-2,
δ fiind alunecarea roţii, în % (δ≈ 8 —12%).
Pentru a asigura distanţe dc între seminţe pe rând diferite, maşinile de semănat echipate cu astfel de aparate
se prevăd cu transmisii care permit obţinerea unui număr de 6—10 rapoarte de transmitere şi cu seturi de
discuri cu număr diferit de orificii.
La aceste aparate, precizia de semănat este influenţată atât datorită faptului că desprinderea seminţelor de
pe disc nu se face în acelaşi punct, cît şi datorită faptului că seminţele în timpul căderii în rigola deschisă
de brăzdar descriu traiectorii diferite.
Pentru mărirea preciziei de semănat, respectiv pentru înlăturarea cauzelor, ce modifica valorile distanţelor
între cuiburi pe rând, în construcţia acestor tipuri de aparate, în prezent se manifestă unele tendinţe de
perfecţionare. Astfel, pentru micşorarea spaţiului de cădere liberă a seminţelor, aceste aparate se monteză în
corpul brăzdarului. Totodată, pentru a asigura evacuarea seminţelor din aparat în acelaşi punct, aceste
aparate se prevăd cu sisteme mecanicele de evacuare a seminţelor.
În figura 5.43 se arată schema unui aparat cu distribuţie pneumatică şi evacuare mecanică a seminţelor.
Aparatul este format din discul 1, prevăzut cu grupuri de cîte două orificii, şi discul 2, montate pe acelaşi
arbore. Lateral, la periferie, discul 2 este prevăzut cu palete, numărul paletelor fiind egal cu numărul
grupurilor de orificii în spatele discului 1este camera de depresiune 3, reprezentată punctat. Discul 2 este
prevăzut cu carcasa 4. Antrenarea seminţelor se face prin presarea acestora pe orificiile discului, datorită
existenţei diferenţei de presiune între cele două părţi ale orificiilor. La trecerea seminţelor antrenate prin
dreptul deflectorului 5, seminţele antrenate în plus sunt îndepărtate, rămânând cîte o sămânţă pe fiecare din
orificiile situate în partea interioară a discului.
Desprinderea seminţelor pe pe discul 1 se face când orificiul iese din dreptul cameri de depresiune ( punctul
a). Desprinzîndu-se de disc, fiecare sămînţă cade în spaţiul delimitat de două palete alăturate de pe discul 2.
În continuare, transportul seminţelor se face cu ajutorul paletelor. Evacuarea fiecărei seminţe din aparat se
face periodic în acelaşi punct b, care reprezintă marginea orificiului de evacuare 4.
Fig.5.43. Aparat de distribuţie pneumatic evacuare din carcasa 4 cu evacuarea mecanică a seminţelor.

Fig. 5.44. Aparat de distribuţie pneumatic, cu tambur


cu orificii.

În figura 5.44 se reprezintă schema unui aparat de distribuţie pneumatică cu tambur, la care diferenţa de
presiune în dreptul orificiilor apare datorită creării presiunii în interiorul tamburului. Pe tamburul 1 sînt
prevăzute orificii dispuse pe mai multe rânduri, numărul rândurilor de orificii fiind egal cu numărul secţiilor
de semănat. În interiorul tamburului se insuflă aer, prin intermediul unui ventilator. Seminţele din cutia de
seminţe ajung în interiorul tamburului, fiind repartizate uniform pe lungimea acestuia prin intermediul unui
melc. În exteriorul tamburului, pe un ax 2 sînt prevăzute rolele 3, dispuse in dreptul rândurilor de orificii.
În exteriorul tamburului este presiune atmosferică pa iar în interiorul acestuia este presiunea
p1>pa.Asupra unei seminţe situate in dreptul unui orificiu va acţiona forţa de apăsare:
d 2
P1  0  p1
4 (5.88)
unde : d0 este diametrul orificiului ; Δp1 — presiunea ce se exercită asupra seminţei ;
Δp1=p1-pa
Fiecare sămânţă presată spre orificiu este antrenată în mişcarea de rotaţie a tamburului. Desprinderea
seminţei de pe tambur se face în dreptul rolelor 3. Când orificiul ajunge în dreptul rolei, rola închide
comunicarea cu atmosfera. Ca urmare, în acest moment, dispare diferenţa de presiune dintre cele două părţi
ale orificiului, iar sămâînţa se desprinde de pe orificiu şi cade în tubul 4. După desprindere, fiecare sămânţă
este transportată pneumatic spre brăzdarul secţiei de semănat. Transportul seminţelor se face sub acţiunea
curentului de aer debitat de ventilator.

5.3.2.3 Brăzdare, organe de acoperirc a seminţelor şi transmisia maşinilor de semănat planle


prăşitoare
Brăzdare. În cons trucţia maşinilor de semănat plante prăsitoare, se folosesc brăzdare tip p a t i n ă .
Constructiv, un astfel de brăzdar este realizat dintr-un corp format din doi pereţi lalerali şi un vârf plat
care despică solul. În figura 5.45, a se reprezintă brăzdare tip patină folosite la maşini la care aparatul de
distribuţie este dispus în partea inferioară a secţiei de semănat, la distanţă mică faţă de fundul rigolei. În
vederea tasării fundului rigolei, în partea inferioară, la unele brăzdare se prevede un călcâi.

Fig. 5.45. Brâzdare tip patină.


La maşinile de semănat, la care aparatul de distribuţie este dispus în partea superioară a secţiei, corpul
brăzdarului (fig. 5.45, b) este realizat dintr-un tub (sau o cavitate) de care se fixează vîrful brăzdarului. În
corpul brăzdarelor de acest tip, se prevăd, de obicei, diferite mecanisme (cu pârghii, cu rotoare, cu clapete)
pentru evacuarea forţată a seminţelor.
Roţi degajare şi acţionare. Acoperirea seminţelor la maşinile de semănat plante prăsitoare se face prin
intermediul roţilor de tasare şi al aripioarelor de acoperire. Frecvent, roţile de tasare îndeplinesc şi rol de roţi
de acţionare a aparatelor de distribuţie. Roţile de tasare pot fi metalice sau cu pneuri, profilul obezii fiind
diferit.
La unele maşini de semănat plante prăsitoare, formarea rigolei şi acoperirea seminţelor se realizează prin
intermediul unor organe suplimentare. În figura 5.46 se reprezintă schema unei secţii de semănat prevăzute
cu deflector, roată de tasare, roată de acoperire a seminţelor şi aripioare. Pe figură sunt reprezentate profilele
solului după trecerea fiecărui organ.
Mecanismele secţiilor de semănat. Montarea secţiilor de semănat de cadrul maşinii se face articulat,
asigurându-se astfel posibilitatea copierii neregularităţilor terenului de fiecare secţie
în parte. Ca organe pentru copierea neregularităţilor terenului servesc fie roţile de tasare-acţionare,
fie roţi suplimentare folosite pentru tasarea solului pe zona de lucru a brăzdarului.
Fig. 5.46. Sectie de semanat

Fig. 5.47. Mecanismele secţiilor de semănat.

În figura 5.47 se reprezintă diferite scheme de mecanisme ale secţiilor de semănat.


Transmisia. Acţionarea aparatelor de distribuţie la maşinile de semănat plante prăşitoare se poate face
individual sau centralizat. În primul caz, acţionarea aparatului secţiei de semănat se face de la roata de
tasare-acţionare, prin intermediul unei transmisii cu lanţ. În cazul transmisiei centralizate acţionarea unui
grup de aparate de distribuţie se face de la roţi de acţionare. În acest caz, transmiterea mişcării se face prin
lanţuri şi arbori cardanici.
Pentru reglarea distanţei între cuiburi pe rînd, transmisiile maşinilor de semănat plante prăsitoare se prevăd
cu posibilitatea obţinerii a 4 — 10 rapoarte de transmitere, folosind roţi de schimb sau cutii de viteze.
5.3.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE SEMĂNAT PLANTE PRĂŞITOARE

În ţara noastră se fabrică şi se utilizează semănătoarea SPC-6.


Semănătoarea SPC-6 (semănătoarea pentru plante prăşitoare,: combinată, cu şase secţii de semănat) este o
maşină purtată, destinată a lucra în agregat cu tractorul U-G50. Concomitent cu semănatul, maşina poate
efectua stropirea solului pe fâşii, de-a lungul rândurilor sau pe întreaga lăţime de lucru cu substanţe
erbicide sau insecticide.
Semănătoarea SPC-6 (fig. 5.48) este formată dintr-un cadru, susţinut pe două roţi, secţii de semănat,
instalaţia de stropit, transmisia şi marcatoare. Rezervorul de soluţie se montează în partea anterioară a
tractorului.
Pe semănătoare se pot monta 4 ; 6 ; 8 ; şi 9 secţii la distanţe între rînduri de 35-100 cm.
C u ti a de seminţe a secţiei are capacitatea de 12 dm 3. Aparatul de distribuţie este de tip pneumatic, camera
de depresiune a acestuia fiind conectat ă la ventilatorul exhaustor.

Fig. 5.48. Semănătoarea SPC-6 :


1 — cadru; 2 — roată de sprijin: 3 — cutie pentru seminţe: 4 — aparat de distribuţie: 5 - brăzdar: 6
— roată de tasare-acţionare; 7 — ventilator exhaustor; 8 — furtun de legătură între ventilatorul exhaustor
şi camera de depresiune a aparatului de distribuţie: 9 — pompă; 10 — corp de distribuţie; 11 —
furtun; 12 — cap de pulverizare.
Maşina este prevăzută cu un set de 9 discuri cu număr de orificii diferit, numărul orificiilor
de discuri fiind cuprins între 3 şi 60. Diametrul orificiilor discurilor este cuprins între 2,5 şi 6 mm (tab.
5.2). Acţionarea discului aparatului de distribuţie se face de la roata de tasare-acţionare, printr-o transmisie
cu lanţ cu roţi de schimb. Între osia roţii de acţionare şi arborele aparatului de distribuţie se pot obţine (opt)
rapoarte de transmiteri i0 cuprinse între 0,3 şi 0,72. În funcţie de numărul de orificii z şi de raportul i0,
maşina poate însămânţa la distante între cuiburi pe rînd cuprinse între 2,5 şi 140 cm.
Tabelul 5.2 Tipuri de discuri de la semănătoarea SPC-6
Diametrul orificiilor Numărul orificiilor Cultura
2,5 68 Sfeclă, sorg, cânepă
3 6x2 Floarea-soarelui, castraveţi
3 14 Floarea soarelui
3,5 40 Soia, năut, bumbac
4 3x2 Pepeni
5 34 Fasole
5,5 6x2 Porumb
5,5 7 Porumb
5,5 14 Porumb
5,5 16 Porumb
5,5 22 Bob mărunt
6 14 Ricin
Brăzdarele maşinii sunt de tip patină. Maşina poate fi echipată cu brăzdare
mici pentru adîncimea de lucru de 4-6 cm şi brăzdare mari pentru adâncimea
de lucru de 6 — 12 cm.
Ventilatorul exhaustor are un debit de 800 m3/h turaţia de 3150 rot/min. De carcasa ventilatorului este
montat un corp cu ramificaţii, de care se montează furtunurile de legătură cu camerele de depresiune ale
aparatelor de distribuţie.
Rezervorul de soluţie al instalaţiei de stropit are capacitatea de 300 l. Pentru vehicularea soluţiei şi crearea
presiunii, în vederea pulverizării acesteia, este folosită o o pompă cu role.
6. MAŞINI DE PLANTAT

6.1. MAŞINI DE PLANTAT TUBERCULE

6.1.1. CONSIDERAŢII GENERALE


6.1.1.1. Domeniul de utilizare şi clasificarea maşinilor de plantat tubercule
Domeniul de utilizare. Maşinile de plantat tubercule sunt folosite pentru plantarea tuberculelor de cartofi.
Procesul de lucru executat de maşinile de plantat tubercule constă din următoarele operaţii: deschiderea
rigolei în sol la adâncimea de plantare, distribuirea şi introducerea tuberculelor în rigolă şi acoperirea
tuberculelor cu sol. Plantarea tuberculelor se poate face cu bilonare, când de-a lungul rândului plantat se
formează un bilon continuu, sau fără bilonare. În ultimul caz, terenul rămâne neted. În prezent, se utilizează
în special maşinile de plantat care realizează plantarea cu bilonane.
Maşinile de plantat tubercule realizează plantatul tuberculelor la distanţa între rânduri de 60—70cm, distanţa
între tubercule (cuiburi) pe rând fiind de 20—40 cm. Adîncimea de plantare a tuberculelor este de 7—15
cm.
Clasificarea maşinilor de plantat tubercule. Maşinile de plantat tubercule, în funcţie de modul de alimentare
al aparatului de plantare, pot fi:
—cu alimentare mecanică (automată) a aparatului de plantat ;
—cu alimentare manuală a aparatului de plantat.
Majoritatea maşinilor de plantat tubercule sunt prevăzute cu aparate de plantat cu alimentare automată. La
aceste maşini, aparatul de plantat antrenează fiecare tubercul în parte.
Maşinile de plantat cu alimentare manuală a aparatului de p l a n t a t , se folosesc în special pentru plantarea
tuberculelor încolţite. În cazul acestor maşini, muncitorul plantator efectuează introducerea tuberculelor în
aparatul de plantat.
Maşinile de plantat tubercule, construite în prezent, pot fi numai pentru plantarea tuberculelor sau pot fi
maşini combinate de plantat tubercule şi încorporat îngrăşăminte. În ultimul caz, maşina este prevăzută cu
un echipament de încorporat îngrăşăminte.
După modul de agregare cu sursa de energie, maşinile de plantat tubercule pot fi : purtate, semipurtate şi
tractate.

6.1.1.2. Construcţia generală a maşinilor de plantat tubercule

Maşinile de plantat tubercule, în general, includ în componenţa lor secţii de plantat ce se montează pe un
cadru. Pentru conducerea agregatului de plantat, maşina de plantat se prevede cu două marcatoare, de
construcţie similarii cu cele ale maşinilor de semănat.
Fiecare secţie de plantat, in funcţie de construcţia acesteia, efectuează plantarea tuberculelor pe un rând sau
pe două rânduri. Secţiile care efectuează plantarea tuberculelor pe două rânduri reprezintă maşini ce pot
lucra independent sau împreună cu o altă secţie. Aceste secţii sunt prevăzute cu dispozitive de cuplare, prin
intermediul cărora se cuplează de tractor, când lucrează independent, sau de cadrul maşinii, când lucrează
împreună cu alte secţii.
Secţia de plantat include în componenţa sa următoarele subansambluri: cutia pentru tubercule, aparat de
plantat, brăzdar pentru deschiderea rigolei, organe de acoperire a tuberculelor şi roată de acţionare a
aparatului de plantat.
Acţionarea aparatelor de plantat se face, la majoritatea maşinilor, de la roţile maşinii. Există maşini de
plantat la care acţionarea aparatelor de plantat se face de la priza de putere a tractorului.
În figura 6.1 se reprezintă schema unei maşini de plantat tubercule pe două rînduri. Pe cadrul maşinii,
prevăzut cu triunghiul de prindere 1, sînt montate : cutia de tubercule 2, aparatele de plantat 3, brăzdarele 4,
organele de acoperire a tuberculelor 5 şi roata 6. Acţionarea aparatelor de plantat se face de la roata 6, prin
intermediul unei transmisii cu lanţ.

Fig 6.1. Schema maşinii de plantat tubercule.

Fig. 6.2. Schema maşinii combinate de plantat tubercule şi încorporat îngrăşăminte :


1 — cutie de tubercule; 2 — aparat de plantat tubercule: 3 — bră/dar: 4 — roată de sprijin; 5 —
roată de limitare a adincimii de lucru a brăz-darului: 6 — cutie pentru îngrăşăminte; 7 — aparat de
distribuit îngrăşăminte; 8 — tub de conducere a îngrăşămintelor.
Maşine combinale pentru plantat tubercule şi încorporat îngrăşâminte sunt prevăzute şi cu cutii pentru
îngrăşăminte, aparate de distribuit îngrăşăminte, tuburi de conducere a îngrăşămintelor şi eventual şi
brăzdare de încorporat îngrăşăminte. În figura 6.2 se reprezintă schema unei maşini combinate de plantat şi
încorporat îngrăşăminte. Încorporarea îngrăşămintelor se poate face pe acelaşi rând cu tubercule sau separat.
În ultimul caz, maşina se prevede cu brăzdare de încorporat îngrăşăminte.

6.1.2. CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE


PLANTAT TUBERCULE
6.1.2.1. Cutii de tubercule
Cutiile de tubercule se construiesc de formă prismatică. Fundul cutiei de tubercule este înclinat sub un
unghi de circa 30º, pentru a asigura alunecarea tuberculelor spre aparatele de plantat. Pe fundul cutiei se
prevăd orificii pentru separarea impurităţilor. La unele maşini de plantat, fundul cutiei este realizat sub
forma unui grătar ce primeşte mişcare de oscilare. Pentru limitarea cantităţii de tubercule, ce se scurge
spre aparatele de plantat, cutiile de tubercule se prevăd cu şubăre de reglare.
Volumul unei cutii de tu be rc ul e reprezintă, in general, 90-l50 dm3 pentru fiecare aparat de plantat,
corespunzător unei c a n t i t ă ţ i de 60 — 90 kg de tubercule.
6.1.2.2. Aparate de plantat tubercule
În construcţia maşinilor de plantat tubercule au căpătat răspândire diferite tipuri de aparate de plantat, cu
alimentare automată sau cu alimentare manuală.
Aparatele de plantat cu alimentare automată pot fi ; cu cupe, cu palete, cu ace etc. Aparatele de plantat cu
cupe pot fi : cu cupe montate pe lanţ, cu cupe montate pe disc sau cu cupe montate articulat pe rotor.
Aparatele de plantat cu alimentare manuală pot fi : cu rotor cu celule, cu tambur cu celule şi cu lanţ cu
palete.
Aparate de plantat cu cupe montate pe lanţ. La aceste aparate (fig. 6.3), lanţul cu cupe este montat într-o
carcasă tubulară 2. Acţionarea lanţului cu cupe se face de la roata de acţionare cu diametrul D r prin
intermediul unei transmisii cu lanţ. Forma cupelor este reprezentată în

Antrenarea tuberculelor de cupe se face în timpul trecerii acestora prin dreptul jegheabului 5, pe care alunecă
tuberculele din cutia de tubercule 4. Fiecare cupă antrenează câte un tubercul. Ajungând în partea
superioară, pe ramura de descărcare, tuberculele cad din cupe, fiind transportate de partea posterioară a
cupelor, până la gura de evacuare.
1 v
Evacuarea tuberculelor din aparat se face cu o frecvenţă f: f  t  p
unde . t este timpul scurs între două evacuări succesive a tuberculelor din aparat, în s ; v— viteza liniară
a lanţului cu cupe, în m/s ; p — pasul cupelor, în m.
Distanţa dc între tubercule pe rând, neţinând cont de alunecarea roţii de acţionare, va fi:
p Dr nr p D p
d c  vm t  vm    r
v 60 dn di (6.2)
60
unde vm este viteza de înaintare a maşinii.
Notând viteza de înaintare vm şi viteza liniară a lanţului v,
Dr n r dn
vm  şi v ,
60 60
unde: d este diametrul primitiv al roţii motoare a alanţului (roata 5 de pe figura 6.3); n r-turaţia roţii de
acţionare, în rot/min; n-turaţia roţii motoare a lanţului, în rot/min, relaţia (6.2), ţinân seama de alunecarea
roţii de acţionare, devine:
Dr p
dc  (1   ) (6.3)
di
n
în care i este raportul de transmitere între osia de acţionare şi arborele roţii motoare a lanţului; i  n ; ε-
r

coeficientul de alunecare a roţii de acţionare; ε=δ·10-2, δ fiind alunecarea roţii de acţionare, în %.


La maşinile prevăzute cu astfel de aparate, pentru reglarea distanţei între tubercule pe rând, se prevăd roţi de
lanţ de schimb, pentru modificarea raportului i.
La unele maşini prevăzute cu aceste aparate, pentru a asigura încărcarea câte unui tubercul î fiecare cupă, se
prevăd rezervoare de compensare 6 (fig 6.3,b), ce se montează pe ramura de încărcare a lanţului cu cupe.
Aceste rezervoare sunt realizate din vergele elastice, partea inferioară a rezervorului fiind prevăzută cu un
orificiu extensibil. Cupele neîncărcate cu tubercule, trecând prin acest rezorv se încărcare cu turbecule.
Aparate de plantat cu cupe montate pe disc. La aceste aparate, antrenarea se face prin intermediul unor
dispozitive de prindere, montate pe disc, fiecare dispozitiv fiind format dintr-o cupa si un deget de prindere.
Construcţia aparatului este arătată în figura 6.5, a.

Fig. 6.5. Aparat de plantat cu cupe montate pe disc.


Dispozitivul de prindere este format din cupa 1 şi axul 2, prevăzut cu degetul de prindere 3 şi braţul 4. Pe
axul 2 este montat arcul de răsucire 5, care menţine permanent degetul 3 în dreptul cupei. Un capăt al arcului
5 este fixat pe discul 6, iar celălalt capăt pe braţul 4. Rotirea axului 2 în scopul apropierii sau îndepărtării
degetului 3, în vederea prinderii sau eliberării tuberculului din cupă, se face prin intermediul unei came fixe,
pe care alunecă braţul 4.
Prin rotirea discului, fiecare cupă, trecând prin masa de tubercule existentă în partea inferioară a aparatului,
antrenează câte un tubercul. După ce tuberculul a fost antrenat de cupă şi este antrenat în mişcarea de rotaţie
a discului, este prins de degetul 3. Eliberarea tuberculului se face în momentul când braţul întâlneşte cama 7
(fig. 6.5, b). Alunecând pe cama fixă 7, braţul 4 se roteşte şi ca urmare degetul 3 este retras faţă de cupă, iar
tuberculul cade în corpul brăzdarului.
Aceste aparate pot fi acţionate de la roata maşinii sau de la priza de putere a tractorului.
Aparatele de plantat cu cupe funcţionează în condiţii bune când viteza periferică a cupelor nu depăşeşte 1,5
—2,5 m/s.
Aparate de plantat cu palete. Aceste aparate funcţionează pe principiul similar cu al celor cu cupe montate pe
disc. Construcţia aparatului de plantat cu palete este reprezentată în figura 6.6.
Aparatul este format din discul 1, pe care sunt montate 12 palete. Fiecare paletă 2 este fixată pe un ax cotit 3.
Axul cotit este montat pe disc prin intermediul suportului 4. Axul cotit este prevăzut cu arcul 5, ce roteşte
axul 3, apropiind paletele de disc.
Aparatul este prevăzut cu cama fixă 6, pe care sunt forţate să se deplaseze porţiunile cotite ale axelor 2.
Procesul de lucru al aparatului constă din trei faze : antrenarea tuberculului de paletă ; prinderea tuberculului
prin apropierea paletei de disc şi eliberarea tuberculului, prin îndepărtarea paletei de disc.

Fig. 6.6 Modul de prindere a tuberculului şi de eliberare acestuia.

Când o paletă se găseşte în poziţia inferioară, datorită faptului că porţiunea cotită a arcului întîlneşte cama,
paleta este îndepărtată de disc şi, trecând prin masa de tubercule, antrenează câte un tubercul între disc şi
paletă. După ce porţiunea cotită a axului depăşeşte cama, sub acţiunea arcului paleta este rotită (apăsată)
spre disc, realizându-se astfel prinderea tuberculului (fig. 6.7, a).
Prinderea tuberculului între disc şi paletă şi menţinerea acestuia pînă la evacuare se face sub acţiunea forţei
P (fig. 6.8), creată de arcul de răsucire 5(fjg.6.6).
Forţa P, necesară pentru menţinerea tuberculului între paletă şi disc (fig. 6.8), rezultă din inegalitatea :
G+P sin β ≤ μRN+μP cosβ
în care : G este greutatea tuberculului ; RN — reacţiunea normală a discului ; RN=P cosβ
+μPsin β ; β- unghiul format între suprafaţa discului şi paletă;μ — coeficientul de frecare intre tubercul şi
paletă (respectiv disc).
Eliberarea tuberculului din aparat se face prin îndepărtarea paletei de disc (fig. 6.7, b), când porţiunea cotită
a axului se deplasează pe camă. După eliberare, tuberculul prin cădere liberă ajunge in rigola deschisă de
brăzdar.
În figura 6.9 se reprezintă modul de eliberare a tuberculelor de diferite dimensiuni, în momentul când
porţiunea cotită a axului paletei întâlneşte cama.
Dacă dimensiunile tuberculelor ar fi egale, atunci timpul intre evacuările succesive ale tuberculelor ar fi
egal. Respectiv, acest timp este :
   2
t ;
 zp

2 2 60
t  
z p nd z p nd (6.5)
zp
30

unde: zp numărul de palete; ω —viteza unghiulară a discului.


Dacă tuberculii sunt de dimensiuni diferite, eliberarea tuberculelor se face in perioade de timp diferite.
Astfel, eliberarea tuberculelor mici (poziţia I se face când axul 2, respectiv porţiunea cotită3) a acestuia s-a
rotit cu unghiul
Δβ1=β1-β0, (6.6)

unde β0 este unghiul ce-l formează porţiunea cotită închisă (poziţia punctată pe figură).

Fig. 6.8. Forţele ce acţionează Fig. 6.9. Schema poziţiilor paletei


asupra tuberculului.
Eliberarea tuberculelor mijlocii se face în poziţia a II-a a paletei, când axul s-a rotit cu unghiul β2 faţă de
orizontală, iar eliberarea tuberculelor mari (poziţia a III-a a paletei) se va face când axul paletei se va roti,
faţă de poziţia a II-a, cu unghiul Δβ3=β3 — β2.
Deci, în realitate timpul între evacuările succesive ale tuberculelor va fi diferit de t (relaţia 6.5). Acest
timp va fi :
2
t1  t  t   t. (6.7)
z p

Considerând că Δβ2=β2 –β1=Δβ3 se poate determina spaţiul Δh parcurs de porţiunea cotită a axului palelei
pe camă, pentru îndepărtarea paletei de disc în vederea eliberării tuberculului. Din figură rezultă :
l sin β2=Δh+l sin β1 (6.8)
sau
l sin β2= l sin β3 –Δh (6.9)
Dar l cos β0=b. Respectiv,
b
h  l sin  2  l sin 1  (sin  2  sin  1 ) (6.10)
cos  0

unde : l este raza cotului axului paletei; b-distanţa de la axul paletei la partea inferioară a camei.
Pentru un Δh corespunzător, discul cu palete se va roti cu un unghi Δα:
h
  (6.11)
r
unde r este raza camei.
Respectiv,
 h
t   (6.12)
 r
Deci, dacă se folosesc tubercule de dimensiuni diferite, acestea vor fi eliberate în perioade de timp diferite şi
vor cădea de la înălţimi diferite.
Dacă tuberculele de dimensiuni mijlocii vor fi eliberate şi vor cădea de la înălţimea H (fig. 6.10),
tuberculele de dimensiuni mici vor cădea de la înălţimea H1, iar cele mari de la înălţimea H2:

H2=H+R sinΔα1 şi
H2=H- R sin Δ α2, în care R este raza de dispunere a paletelor.

Fig. 6.10. înălţimea de cădere a tuberculelor.

Datorită variaţiei timpului tt şi a înălţimii H de la care cad tuberculele, se obţine, în condiţiile folosirii
tuberculelor de dimensiuni diferite, o neuniformitate a repartizării acestora pe rând, respectiv distanţele între
tuberculele pe rând sunt cuprinse între
d c min=vm(t+Δt).

şi----------------------
dc max=vm(t+Δt). (6.15)
Distanţa între tubercule pe rînd este :
D
dc  (1   ) (6.16)
z pi

unde : D este diametrul roţii de acţionare a aparatului; i — raportul de transmitere între osia roţii de
acţionare şi arborele aparatului de plantat; ε — coeficientul de alunecare.
Aceste aparate realizează plantarea cu o frecvenţă de pînă la 7 tubercule/s.

Aparate de plantat cu ace. Aceste aparate efectuează antrenarea tuberculelor prin înţeparea acestora (fig.
6.11). Eliberarea tuberculului se face prin îndepărtarea pârghiei mobile faţă de braţele fixe. În acest scop,
rolele pârghiilor mobile sînt forţate să copie profilul camei. În acest fel, tuberculele sînt scoase de pe ace.
Aparate de plantat cu alimentare manuală. Constructiv, aceste aparate pot fi: cu palete montate pe un
lanţ, cu cupe montate pe un arbore, cu rotor cu celule etc. Ele se folosesc pentru plantarea tuberculelor
încolţite.
În figura 6.12 se arată schema aparatului de plantat cu rotor cu celule. Fiecare celulă este prevăzută cu o
placă curbată 1, montată articulat de pereţii rotorului, prin intermediul axului 2. Placa formează fundul
celulei. În partea inferioară a rotorului este prevăzută şina fixă 3, pe care se sprijină plăcile. Şina este
întreruptă pe o porţiune de circa 60°, porţiune sub care este dispus tubul 4 de conducere a tuberculelor. În
această zonă, plăcile oscilând, se realizează evacuarea tuberculelor din rotor spre brăzdar.

Fig 6.11 Aparat de plantat cu ace: Fig.6.12 Aparat de plantat cu rotor cu celule
1-disc; 2-braţ (fixat rigid pe disc);
3-pârghie mobilă cu ace; 4-ace;
5-arc; 6-rolă; 7-camă.

6.1.2.3. Brăzdare şi organe de acoperire a tuberculelor brăzdare.


În construcţia maşinilor de plantat tubercule se utilizează brăzdare tip pană şi brăzdare cu
discuri. Există maşini la care brăzdarele sunt sub formă de rariţă. Brăzdarele realizează
deschiderea rigolei la adîncimea de 10 — 18 cm.
Brăzdare tip pană. Aceste brăzdare pot fi cu unghi de pătrundere ascuţit (6.13, a) sau cu unghi de pătrundere
obtuz (fig. 6.13, b), corpul brăzdarului fiind format din doi pereţi reuniţi în partea anterioară. Unele brăzdare
se prevăd în partea anterioară cu o placă de despicare (fig. 6.13, c) şi un cuţit sub formă de săgeată, pentru
afînarea fundului rigolei.
Unghiul a de pătrundere a brăzdarului în sol se stabileşte din condiţia ca despicarea solului să se producă cu
alunecare de-a lungul muchiilor anterioare. Respectarea acestei condiţii este posibilă dacă se respectă
următoarele inegalităţi:
α>90°+φ (6.17)
pentru brăzdarele cu unghi de pătrundere obtuz şi
α<90°-φ (6.18)
pentru brăzdarele cu unghi de pătrundere ascuţit, φ fiind unghiul de frecare între particulele de sol şi
suprafaţa brăzdarului.
Unghiul α are următoarele valori: a=130 —145° la brăzdarele cu unghi de pătrundere obtuz şi ce =35 — 45°
la brăzdarele cu unghi de pătrundere ascuţit.
Unghiul β sub care se dispun pereţii laterali ai brăzdarelor, pentru a evita aglomerarea solului se alege
respectînd condiţia: β < 90 — φ. În general β=25 — 45°.
Brăzdare cu discuri Aceste brăzdare pot fi: cu un disc sferic, dispus sub un unghi γ=30°, faţă de direcţia de
înaintare, cu două discuri sferice apropiate, dispuse sub un unghi de atac de circa 20° sau cu două discuri
plate.
Organe de acoperire a tuberculelor. Aceste organe realizează acoperirea tuberculelor cu sau fără formarea
balonului. Organele de acoperire a tuberculelor pot fi: sub formă de rariţe, cu două discuri sferice, cu un disc
sferic, cu aripioare şi bară cu colţi (tip grapă).

Organele de acoperire cu două discuri sferice (fig. 6.14) sunt cele mai răspândite. Se folosesc discuri cu
diametrul de 400 — 450 mm. Cele două discuri sunt montate pe un ax curbat, discurile fiind dispuse sub un
unghi de atac 6—15°. În procesul de lucru, discurile taie şi deplasează solul spre interior, formând astfel
de-a lungul rândului plantat un bilon continuu.

Fig. 6.13 Organe de acoperire cu discuri sferice.

6.1.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT TUBERCULE

În ţara noastră se utilizează maşina de plantat tubercule 4Sa BP-62,5 (fabricată în R.S. Cehoslovacia),
formată din două maşini de tip 2 Sa BP-62,5, cuplate între ele şi prevăzute cu un şasiu comun. Fiecare maşina
efectuează plantarea tuberculelor la distanţa medie între rânduri de 62,5 cm, la adîncimea de 7—17 cm.
Componenţa maşinii este reprezentată în figura 6.1. Aparatele de plantat
sunt cu discuri cu palete (v. fig. 6.6). Acţionarea aparatelor se face de la roata
maşinii. Prin modificarea raportului de transmitere se pot obţine distanţe între
tubercule pe rînd de 21,5; 25 ; 30 ; 35 şi 40 cm. Distanţa între rînduri este
60; 62,5 şi 70 cm.
Brăzdarele maşinii sînt de tip pană (fig. 6.13, c). Organele de acoperire a tuberculelor pot fi de tip rariţă sau
sub formă de discuri (fig. 6.14).
6.2. MAŞINI DE PLANTAT RĂSADURI

6.2.1. CONSIDERAŢII GENERALE

6.2.1.1. Domeniul de utilizare şi clasificarea maşinilor de plantat răsaduri

Maşinile de plantat răsaduri sunt folosite pentru plantarea răsadurilor de legume (varză, tomate, vinete,
ardei), tutun şi a altor culturi. Unele maşini de plantat răsaduri pot fi adaptate (sau echipate corespunzător
pentru plantarea răsadurilor crescute în ghivece nutritive şi a butaşilor.
Maşinile de plantat răsaduri, în funcţie de modul de introducere a răsadului în sol, pot fi : cu introducerea
manuală a răsadului şi cu introducerea mecanică a răsadului cu apăratul de plantat. În prezent, capătă
răspîndire în special maşinile prevăzute cu aparate de plantat care efectuează introducerea în rigolă a
răsadului. Introducerea răsadului în aparatul de plantat se face manual.

6.2.1.2. Construcţia generala a maşinilor de plantat răsaduri

Maşinile de plantat răsaduri, constructiv, sunt realizate dintr-un cadru de care sunt montate 4-6 secţii de
plantare. Cadrul maşinii purtate este realizat sub forma unei bare cu secţiune pătrată sau circulară. Secţia de
plantare, la maşinile de plantat cu introducerea mecanică a răsadului în sol, este formată dintr-un cadru, pe
care sunt montate : brăzdarul, aparatul de plantat, organele de fixare a răsadului în sol (roţi de tasare),
dispozitivul de udare (conductă cu robinet, racordată la rezervorul de apă) şi scaunul pentru muncitorul
plantator.
Pe lângă aceste părţi componente, maşinile de plantat răsaduri se prevăd cu rezervoare pentru apă, montate
pe tractor la maşinile purtate, conducte pentru distribuirea apei, stelaje pentru răsaduri, marcatoare (sau
indicatoare de urmă) şi prelată.
Procesul de lucru executat de maşinile de plantat răsaduri constă din următoarele operaţii: deschiderea
rigolei în care urmează a fi introdus răsadul, introducerea răsadului în rigolă, udarea şi fixarea răsadului în
sol.

6.2.2. CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE


PLANTAT RĂSADURI

6.2.2.1. Aparate de plantat răsaduri

Aparate de plantat cu prinzătoare montate pe lanţuri. La aceste aparate (fig. 6.15), fiecare prinzător 1
este format din două părţi articulate între ele. Prinzătoarele sunt montate pe lanţul 2. Pentru protejarea
răsadului, pe părţile prinzătorului se îmbracă inele de cauciuc. Răsadul se introduce între cele două părţi ale
prinzătorului, de către muncitorul plantator, care stă pe scaunul 3. Prinzătorul, trecând prin ghidajele 4, se
închide, prinzând răsadul. În partea inferioară, prinzătorul, ieşind din ghidaje, se deschide, răsadul rămânând
în rigolă.
Aparate de plantat cu prinzătoare montate pe disc. La aceste aparate, prinzătoarele 1 (fig. 6.16) au forma
unor lamele căptuşite pe partea interioară cu burete din material plastic. Lamelele sînt montate pe discul 2,
prin intermediul unor arcuri, care îndeplinesc rolul unor balamale. Arcurile menţin lamelele depărtate de
disc. Răsadul se introduce între lamelă şi disc. Prinderea răsadului între disc şi lamelă se face prin
intermediul ghidajului (camei) 3, montat rigid pe cadrul secţiei. În partea inferioară, prinzătorul ieşind din
ghidaj se desface, răsadul fiind lăsat în rigolă.
Aparate de plantat cu discuri elastice. Aceste aparate (fig. 6.17) sunt formate din doulă discuri elastice plate
1, montate independent pe câte un ax, sub un unghi, astfel încât părţile periferice ale acestora sunt în contact
pe circa 1/4 din lungimea circumferinţei. Pe periferia discurilor se prevăd indicatoare, în dreptul cărora se
introduce răsadul, în spaţiul dintre discuri. Prin rotirea discurilor, răsadul este prins între discuri şi
transportat în partea inferioară, unde este introdus în rigolă.
Regimul de funcţionare al aparatelor de plantat răsaduri. Acţionarea aparatelor de plantat se face de la roţile
de tasare ale secţiei de plantat, transmisia fiind prevăzută la unele maşini cu posibilitatea modificării
raportului de transmitere.
Procesul de lucru al aparatului de plantat constă din următoarele faze : introducerea răsadului în prinzător ;
transportul răsadului de către prinzător (deplasarea răsadului împreună cu prinzătorul) şi introducerea
răsadului în rigola deschisă de brăzdar.
Prima fază depinde de experienţa muncitorilor plantatori, respectiv de frecvenţa posibilă de introducere a
răsadurilor în aparat. Această frecvenţă f limitează viteza de înaintare a maşinii
si viteza de lucru a aparatelor de plantat. Frecvenţa de plantare maximă fp max =35— 40 răsaduri/min.
60
Timpul t pentru introducerea unui răsad în aparat este t  f .
p max

Respectiv t=1,5. . .1,71 s si tmin =60/40 s si tmax=60/35s

Distanţa dr între răsaduri pe rînd este :


dr=vmt=(1,5... 1,71)vs (6.19)
unde vm este viteza de înaintare a maşinii.
Respectiv, viteza posibilă de înaintare a maşinii va fi:
dr
vm   (0,58...0,67)d r (6.20)
(1,5....1,71)
Dacă discul aparatului de plantat este prevăzut cu zp prinzătoare, viteza periferică maximă a discului va fi:
2R 2Rf p
vd  
z pi 60 z p
[m/s] (6.21)

unde R este raza discului pe care se dispun prinzătoarele, în m.


Datorită frecvenţei mici ce poate fi asigurată la introducerea răsadurilor în aparatul de plantat, maşinile de
plantat răsaduri funcţionează cu viteze de lucru vm =0,3 —1,2 km/h.
Ţinînd seama de R, zp şi de alunecarea roţii de acţionare a aparatului de plantat, distanţa reală între răsaduri
pe rînd este :
2R
dr  (1   ) (6.22)
z pi

în care : i este raportul de transmitere între osia roţii de acţionare şi arborele aparatului de plantat;ε—
coeficientul de alunecare a roţii de acţionare.
Introducerea răsadului în rigolă depinde de mişcarea absolută a plantei în timpul plantării, operaţia de
introducere a răsadului în rigolă şi fixarea acestuia în sol făcîndu-se în timp ce maşina se deplasează cu
viteza vm.
Pentru asigurarea introducerii răsadului în rigolă în poziţia verticală este necesar ca viteza absolută a
acestuia va să fie :
va=vm+vr=0, respectiv vr = — vm (6.23)
în care vr este viteza răsadului în momentul plantării.
Condiţia de mai sus s-ar putea respecta numai la aparatele de plantat cu prinzătoare montate pe lanţ (fig.
6.15), dacă ε=const. În cazul aparatelor cu prinzătoare montate pe disc, pe lîngă faptul că ε≠const., diferite
puncte ale răsadului au viteze diferite şi descriu traiectorii diferite.
În figura 6.18 se reprezintă curbele descrise de diferite puncte ale răsadului (mijlocul — pumctul i, rădăcina
— punctul 1 şi vîrful — punctul 2).
Ecuaţiile curbei descrise de un punct oarecare i de pe răsad sunt:
x=vmt+Ri cos ωt; (6.24)
y=Ri+h-Ri sin ωt.

Ri
în condiţiile cînd ωRi=vm respectiv v m   1 , curba descrisă este o
vm
cicloidă normală. Rădăcina — punctul 1 descrie o cicloidă alungită (λ>1), iar vîrful răsadului — punctul 2
— o cicloidă scurtată (λ<1).
Fig. 6.18. Schema traiectoriilor descrise de diferite puncte ale răsadului.

Prin derivarea expresiei (6.24) se obţin proiecţiile vitezelor absolute ale punctelor răsadului:
dx
vx   v m  Ri  sin t
dt
dy
vy    Ri  sin t
dt

(6.25)
În momentul introducerii răsadului în sol, cos=90°. Deci,
vx =vm—Ri ω şi vy=0. (6.26)
Respectiv, condiţia (6.23) se poate îndeplini numai pentru punctul i (λi=l). În acest moment vi=vx=0. În
punctele 1 şi respectiv 2, vitezele absolute sînt vx=vx1<0 (λ1>l) şi v2=vx2, >0 (λ>l).
Pentru punctul i corespunzător razei Rt de dispunere a prinzătoarelor se recomandă valori X cuprinse între
1,2 şi 1,5.

6.2.2.2. Brăzdare şi organe de fixare a răsadului

Brăzdare. În construcţia maşinilor de plantat răsaduri se folosesc brăzdare tip pană (fig. 6.19, a) cu unghi de
pătrundere ascuţit sau obtuz. Brazdarele cu unghi de pătrundere ascuţit se caracterizează printr-o stabilitate
în lucru mai bună, menţinînd adîncimea de lucru constantă.
Pereţii laterali ai brăzdarului sînt paraleli, muchiile superioare ale acestora fiind răsfrânte spre exterior.
Distanţa dintre pereţii laterali este de 40—90 mm. Adâncimea de lucru a brăzdarelor se reglează, între 6 şi
20 cm, prin montarea corespunzătoare a brăzdarului pe cadrul secţiei.
Organe de fixare a răsadului. Roţile de tasare folosite pentru fixarea răsadului în sol pot fi cu obadă
cilindrică sau tronconică (fig. 6.19, b). Diametrul rotilor de tasare este de 400—450 mm, iar lăţimea obezii
de 60—90 mm. Distanţa dintre roţile de tasare pe linia de contact cu solul de 35—80 mm, la unele maşini
această distanţă fiind reglabilă.
6.2.2.3. Instalaţii de udare

Instalaţia de udare este formată din rezervoare de apă, cu capacitate de 300 — 1000 l, conducte, robinete şi
dispozitive de udare. Udarea răsadului se face continuu sau intermitent, asigurându-se pentru fiecare răsad
plantat 0,3-0,6 1 apă.
În cazul udării intermitente, comanda evacuării apei se face frecvent pentru fiecare răsad plantat de aparatul
de plantat. Un astfel de dispozitiv este reprezentat în figura 6.20. Pe roata de acţionare a discului de plantare
sunt prevăzute ştifturile 1 (numărul acestora este egal cu numărul prinzătoarelor de pe disc). Aceste ştifturi
acţionează asupra pîrghiei 2, care comandă deschiderea supapei 3. Astfel, la trecerea prinzătorului cu răsad
spre rigola desshisă de brăzdar, se evacuează din instalaţia de udare o cantitate determinată de apă,
reglabilă. închiderea supapei se face sub acţiunea unui arc.

6.2.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT RĂSADURI


Maşina de plantat răsaduri MPR-5, fabricată în ţara noastră, este o maşină purtată, având cinci secţii de
plantare (fig. 6.21). Secţiile pot fi montate pe cadrul maşinii, realizat dintr-o teavă cu secţiune pătrată, la
distanţe de 50-80 cm.
Aparatul de plantare este cu disc cu lamele (fig. 6.16). Acţionarea discului se face de la roata de tasare,
printr-o transmisie cu roţi dinţate, schimbabile. Se pot asigura următoarele rapoarte de transmitere : 1 ; 1,27
şi 1,5. Maşina MPR poate planta răsaduri la distanţe între răsaduri pe rînd de 15 — 140 cm.

Fig. 6.21. Secţia de plantare a masinii MPR- 5 :


1- cadrul maşinii; 2- furtun pentru dirijarea apei de la rampa de distribuţie la dispozitivul de udare; 3 -
cadrul secţiei; 4- brăzdar; 5- discul aparatului de plantat; 6- prinzător de răsad (lamelă) ; 7- camă; 8 -
roată de tasare; 9- scaun pentru muncitorul plantator;10- vergea; 1- dispozitiv de udare cu supapă;
1- lădiţă pentru răsaduri.
Fig. 6.22. Secţie de plantat tuberculi preincolţiţi :
- brăzdar; 2- aparat de plantat; 3- disc concav pentru acoperirea tuberculelor; 4- scaun pentru
muncitorul plantator.
Pentru plantarea tuberculelor încolţite, maşina se poate echipa cu secţii de plantat tubercule (fig. 6.22).
Aparatul de plantat al secţiei este cu rotor cu celule (fig. 6.12).

6.3. MAŞINI DE PLANTAT BULBI


6.3.1. CONSTRUCŢIA GENERALĂ A MAŞINILOR DE PLANTAT BULBI
Maşinile de plantat bulbi funcţionează pe principiul maşinilor de semănat. Ele realizează distribuţia bulbilor
de arpagic şi usturoi în flux continuu.

Fig. 6.23. Schema maşinii de plantat bulbi de ceapă şi usturoi:


1- cadru; 2- cutie pentru bulbi; 3- agitator; 4- aparat de distribuţie; 5- tub de conducere a bulbilor; 6 -
braţ-suport; 7- brăzdar; 8- aripioare; 9- roată de tasare; 10- camă.

Constructiv, maşinile de plantat bulbi sunt formate dintr-un cadru, realizat dintr-o ţeava cu secţiune pătrată,
pe care sunt montate secţiile de plantat şi marcatoare. Cadrul maşinii se sprijină pe roţi proprii.
Componenţa secţiei de plantat este reprezentată în figura 6.23.

6.3.2. PARTICULARITĂŢILE CONSTRUCTIVE ALE ORGANELOR COMPONENTE ALE


MAŞINILOR DE PLANTAT BULBI
Pentru agitarea materialului din cutia pentru bulbi se prevăd agitatoare cu degete, ce primesc mişcare
de oscilare. Agitatorul 3 (fig. 6.23) primeşte mişcare de oscilare de la arborele aparatului de distribuţie, prin
intermediul camei 10.
Aparatul de distribuţie folosit în construcţia maşinilor de plantat bulbi este cu discuri cu cupe.
Fiecare aparat este format din două discuri cu cupe
(fig. 6.24), fiecare disc fiind prevăzut cu 10 cupe. Discurile cu cupe sunt montate pe arbore decalat, astfel
încât cupele unui disc sunt dispuse între cupele celuilalt disc.
Fiecare cupă a discului antrenează 1—2 bulbi. Bulbii antrenaţi sunt transportaţi pe partea superioară şi
descărcaţi în rigola deschisă de brăzdar. Datorită descărcării succesive a bulbilor din cupe se realizează o
distribuţie relativ uniformă a acestora pe rând. Reglarea debitului aparatului de distribuţie se face prin
modificarea raportului de transmitere între roata maşinii şi arborele aparatulu

6.3.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT BULBI

Maşina de plantat bulbi MPB-8 este prevăzută cu opt secţii de plantat, putând planta bulbi de arpagic şi
usturoi la distanţa minimă între rânduri de 30 cm şi la adîncimea de 2- 7 cm. Maşina funcţionează după
schema reprezentată în figura 6.23. Maşina poate asigura plantarea a 50 - 100 bulbi/m2.
Maşina MPB- 8 poate efectua plantatul bulbilor în teren plan sau în teren modelat, numărul de rânduri
plantate la o trecere, în funcţie de schema de plantare fiind de 3 ; 4 ; 6 şi 8, lăţimea de lucru a maşinii fiind
de 1,4- 3,6 m.