Sunteți pe pagina 1din 136

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Facultatea de Medicină şi Farmacie


Specialitatea Balneo-Fiziokinetoterapie şi recuperare

TEMATICA EXAMENULUI DE LICENŢĂ


2012

TEMA NR. 1
Evaluarea pacientului în recuperarea medicală
Bibliografie: Compendiu de medicina fizică şi recuperare – Adriana Sarah Nica, Editura
Universitară „Carol Davila” – 1998, Paginile 9—18

1. Înaintea instituirii unui program de recuperare se vor analiza următoarele aspecte:


a. elemente de anamneză care punctează terenul pacientului şi antecedentele
b. utilizarea anterioară a unor forme de tratament
c. elementele subiective şi obiective patologice
d. aspectele funcţionale ale aparatului locomotor, respirator, cardiovascular, sistem nervos
e. niciuna din variantele de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d

2. Pentru evaluarea modificărilor funcţionale legate de diferite patologii trebuie să se ţină


cont de următoarele:
a. incapacitatea înseamnă pierderea funcţiei fizice, psihosociale şi profesionale
b. există o corelaţie lineară între boală şi gradul de dezvoltare al aspectelor disfuncţionale
c. simptomele care susţin un diagnostic de disfuncţionalitate diferă de cele care susţin
diagnosticul de boală
d. incapacitatea se poate modifica sau accentua în cursul bolii
e. corectarea aspectelor funcţionale este dependentă de capacitatea restantă a pacientului
pentru adaptarea fiziologică şi psihologică
Răspuns corect: a, c, d, e

3. Între problemele cele mai importante de recuperare semnalăm:


a. integrarea socială şi psihologică
b. desfăşurarea posibilităţilor de comunicare
c. capacitatea de a desfăşura diverse ADL-uri
d. relaţiile cu îngrijitorii
e. aspecte legate de capacitatea de mişcare
Răspuns corect: a, b, c, e

4. Pentru aprecierea rezervei cardiopulmonare se vor identifica diferite modificări cum ar fi:
a. tulburările de mers
b. tensiunea arterială
c. mărimea cordului, ritmul, zgomotele cardiace
d. edemul periferic
e. pulsul periferic şi la carotidă
Răspuns corect: b, c, d, e
5. Bilanţul muscular este un element de apreciere clinico-funcţională la pacienţii:
a. posttraumatici
b. cu suferinţe reumatismale
c. cu suferinţe extrapiramidale
d. cu suferinţe neurologice periferice
e. cu leziuni cerebrale centrale, cu spasticitate crescută
Răspuns corect: a, b, d

6. Nivelele de dependenţă în evaluarea pacientului sunt următoarele:


a. autonomie
b. independenţă
c. nevoia de control (supervizare)
d. nevoia de asistenţa
e. dependenţa
Răspuns corect: b, c, d, e

7. Pentru realizarea testingului muscular sunt necesare următoarele condiţii:


a. starea de relaxare a pacientului
b. cunoaşterea corectă a anatomiei funcţionale a sistemului muscular
c. colaborare satisfăcătoare cu pacientul
d. controlul fenomenelor dureroase
e. niciuna din variantele de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d

8. Cele mai comune cauze ale tulburărilor de mers sunt:


a. lungimea inegală a membrelor inferioare
b. hiperlaxitatea ligamentară
c. depresia
d. tulburările de statică plantară
e. anchiloza
Răspuns corect: a, b, d, e

TEMA NR. 2
Paraliziile periferice ale membrului superior (plex brahial, nerv circumflex, radial, median,
cubital): etiologie, tablou clinic, tratament şi recuperare funcţională
Bibliografie:   J. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor, Ed. Medicală, 1999, Paginile 183 – 188

1. *Originea nervului marelui dinţat este:


a. C1
b. C2,C3
c. C5,C6
d. C6,C7
e. C5,C6,C7
Răspuns corect: e

2
2. *Deficitul motor în afectarea nervului marelui dinţat este :
 
a. imposibilitatea adducţiei umărului
b. imposibilitatea abducţiei peste 30º
c. imposibilitatea abducţiei peste 60º
d. imposibilitatea abducţiei peste 90º
e. fără rol în abducţia umărului
Răspuns corect: d

3. *KT analitică a muşchiului marelui dinţat urmăreşte :


a. obţinerea abducţiei active a omoplatului
b. obţinerea adducţiei active a omoplatului
c. obţinerea abducţiei active a amoplatului cu antepulsia contrarezistenta a umărului
d. obţinerea rotatiilor umărului
e. obţinerea circumducţiei umărului
Răspuns corect: c

4. *Originea nervului suprascapular se găseşte în :


a. plexul lombar
b. trunchiul primar superior al plexului brahial
c. trunchiul primar mijlociu al plexului mijlociu
d. trunchiul primar inferior al plexului brahial
e. nu ia naştere direct din plexul brahial
Răspuns corect: b

5. Semnele clinice ale afectării nervului suprascapular  sunt :


a. durere
b. atrofia muşchiului biceps brahial
c. atrofia muşchiului supraspinos
d. atrofia muşchiului subspinos
e. atrofia muşchiului subscapular
Răspuns corect: a,c,d
 
6. *Deficitul de forţă al muşchiului supraspinos beneficiază de facilitare din partea :
a. muşchiului trapez
b. muşchiului deltoid
c. muşchiului triceps brahial
d. muşchiului biceps brahial
e. muşchiului dintat mare
Răspuns corect: b

7. *Deficitul de forţă al muşchiului subspinos beneficiază de facilitare prin contracţia


maximală a:
a. muşchiului deltoid
b. muşchiului subscapular
c. muşchiului rotund mare

3
d. muşchiului rotund mic
e. muşchiului trapez
Răspuns corect: d
 
8. Alegeţi răspunsurile corecte privind nervul circumflex:
a. Ramurile terminale inervează muşchiul deltoid.
b. Ramurile terminale inervează muşchii supra- şi subspinos.
c. Acest nerv este afectat adesea în timpul unor traumatisme ale umărului.
d. Deficitul motor poate fi moderat sau total.
e. Deficitul motor este întotdeauna total.
Răspuns corect: a,c,d
 
9. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la tratamentul chirurgical al nervului circumflex:
a. Tratamentul chirurgical al nervului circumflex se impune de la început.
b. Tratamentul chirurgical se impune după 3-5 luni de recuperare motorie fără rezultat clinic
sau electric.
c. În caz de eşec al tratamentului chirurgical se recurge la chirurgia paleativă.
d. În caz de eşec al tratamentului chirurgical se trece direct la artrodeza umărului.
e. Artrodeza umărului este tratamentul de ultimă instanţă, după ce s-a încercat şi chirurgia
paleativă.
 Răspuns corect: b,c,e
 
10. Nervul musculocutanat inervează motor :
a. muşchiul deltoid
b. muşchiul biceps brahial
c. muşchiul brahial anterior
d. muşchiul triceps brahial
e. muşchiul brahioradial
Răspuns corect: b,c
 
11. *Nervul musculocutanat inervează senzitiv regiunile :
a. posterioară a trunchiului
b. deltoidiană
c. posterioară a braţului
d. anterioara a braţului şi antebraţului
e. posterioară a mâinii
Răspuns corect: d
 
12. Nervul radial asigură următoarele mişcări la nivelul mâinii:
a. Extensia pumnului, degetelor şi policelui.
b. Flexia pumnului şi degetelor.
c. Abducţia policelui.
d. Adducţia policelui.
e. Înclinarea radială a pumnului.
Răspuns corect: a,c,e
 

4
13. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? Afectarea nervului radial se poate produce:
a. La nivelul braţului prin compresiune prelungită pe faţa posterioară a humerusului.
b. În fracturile la nivelul diafizei humerale (mecanism direct)
c. În timpul manevrelor de reducere a focarului de fractură a diafizei humerale (mecanism
indirect)
d. La nivelul braţului, determinând întotdeauna deficit motor al tricepsului brahial.
e. La nivelul cotului, determinând durere la nivelul regiunii epicondiliene, fără deficit motor
al vreunui  muşchi extensor
 Răspuns corect:d,e
  
14. Alegeţi răspunsurile corecte. Paralizia nervului radial:
a. Compromite extensia braţului.
b. Compromite extensia antebraţului pe braţ.
c. Afectează prehensiunea prin pierderea posibilităţii de a deschide mâna.
d. Afectează prehensiunea prin pierderea posibilităţii de a închide mâna.
e. Afectează prehensiunea şi prin pierderea stabilităţii pumnului.
Răspuns corect: c,e
 
15. În cadrul tratamentului fizical-kinetic al paraliziei nervului radial:
a. Procesul de recuperare al contracţiei musculare se desfăşoară dinspre proximal spre distal.
b. Tonifierea lungului supinator se efectuează din poziţie cu cotul flectat la 100 grade.
c. Tonifierea scurtului supinator se efectuează cu cotul în flexie şi antebraţul în poziţie
neutră.
d. Tonifierea extensorului comun al degetelor se începe cu cotul flectat şi pumnul flectat.
e. Reapariţia tabacherei anatomice confirmă recuperarea lungului extensor, scurtului
extensor şi a adductorului policelui
 Răspuns corect: a,b,d
 
16. *O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. Care?
a. Ortezarea mâinii în paralizia nervului radial se utilizeaza cu scop funcţional
b. Ortezarea se realizează permanent pe parcursul a 24 de ore
c. Orteza menţine pumnul în rectitudine şi policele în abducţie
d. Ortezarea se realizeaza cu intermitenta pe parcursul a 24 de ore
e. Programul de terapie ocupaţională se realizează la început cu orteza funcţională montată
pe mână
 Răspuns corect: b
 
17. Alegeţi afirmaţiile corecte. Nervul median:
a. Este un nerv mixt senzitivo-motor.
b. Nu are fibre vegetative.
c. La nivelul mâinii asigură flexia pumnului şi a primelor trei degete şi opoziţia policelui.
d. La nivelul antebraţului asigură supinaţia.
e. Teritoriul senzitiv cuprinde pulpa policelui, indexului şi mediusului.
 Răspuns corect: a,c,e

5
18. Teritoriul senzitiv al nv. Median  cuprinde :
a. faţa anterioară a antebraţului
b. faţa posterioară a antebraţului
c. pulpa policelui
d. pulpa indexului
e. pulpa degetului  V
Răspuns corect: c,d

19. *Din punct de vedere funcţional nervul median  :


a. nu intervine în prehensiune
b. este nervul prehensiunii de forţă
c. este nervul prehensiunii de fineţe
d. este nervul prehensiunii de forţă şi de fineţe
e. nu participa la prizele interdigitale
Răspuns corect: c
 
20. Nervul median poate fi afectat:
a. De-a lungul întregului său traseu.
b. Cel mai frecvent prin plăgi la nivelul pumnului.
c. La nivelul pumnului, deşi la acest nivel este foarte bine protejat.
d. La un nivel mai înalt, determinând paralizia completă a flexiei indexului.
e. Printr-o atingere joasă, fără a determină deficitul de forţă al vreunei mişcări.
 Răspuns corect: a,b,d
 
21. În care dintre următoarele sindroame nu este afectat nervul median?
a. Sindromul rotundului pronator.
b. Sindromul de compresiune la nivelul arcadei lui Struthers.
c. Sindromul de lojă Guyon.
d. Sindromul de canal carpian.
e. Sindromul defileului retro-epitrohlean.
 Răspuns corect: c,e
 
22. Alegeţi răspunsurile corecte privind nervul interosos anterior:
a. Este o ramură motorie a nervului median.
b. Poate fi comprimat de inserţia tendinoasă a capătului profund al rotundului pronator.
c. Comprimarea acestui nerv determină deficit motor al lungului flexor al policelui şi al
flexorului profund al indexului.
d. Comprimarea acestui nerv se asociează şi cu tulburări de sensibilitate.
e. Tratamentul fizical-kinetic este suficient pentru a obţine o recuperare funcţională.
 Răspuns corect: a,b,c
 
23. Sindromul rotundului pronator este o afectare a nervului median caracterizată prin:
a. Durere nedelimitată la nivelul antebraţului.
b. Durerea este exacerbată de mişcarea de pronaţie a antebraţului efectuată împotriva unei
rezistenţe.
c. Nu sunt prezente tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului median.
d. Atingerea musculaturii eminenţei tenare este discretă.

6
e. Tratamentul este fizical-kinetic, nefiind necesar un tratament chirurgical.
 Răspuns corect: a,b,d 
 
24. Sindromul de compresiune la nivelul arcadei lui Struthers se caracterizează prin
următoarele:
a. Afectează întotdeauna nervul median.
b. Nu afectează niciodată nervul cubital.
c. Apare în afectarea nervului radial
d. Această arcadă este inconstantă anatomic.
e. Arcada lui Struthers se găseşte la nivelul epitrohleei.
 Răspuns corect: a,d
 
25. Sindromul de canal carpian are următoarele caracteristici:
a. Reprezintă afectarea nervului median prin compresiune.
b. La acest nivel, nervul median este afectat foarte rar.
c. Nu are întotdeauna o cauză traumatică evidentă.
d. Reprezintă afectarea nervului ulnar.
e. În cadrul tratamentului recuperator se va pune accent pe recuperarea sensibilităţii
 Răspuns corect: a,c,e
 
26. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la nervul cubital:
a. Inervează muşchii cubital anterior şi flexor comun profund al degetelor.
b. Teritoriul senzitiv se întinde pe marginea cubitală a pumnului şi mâinii.
c. La nivelul carpului traversează canalul carpian.
d. La nivelul carpului traversează canalul Guyon.
e. După traversarea carpului se divizează în două ramuri, ambele motorii.
 Răspuns corect: a,b,d 

27. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?


a. Afectarea nervului cubital are rar o cauză traumatică.
b. Nervul cubital poate fi afectat în luxaţii ale cotului.
c. Nervul cubital este lezat în fracturile extremităţii superioare a humerusului.
d. Comprimarea nervului cubital se poate produce în gutiera epitrohleoolecraniană.
e. Comprimarea nervului cubital în canalul Guyon se asociează frecvent cu comprimarea
nervului median în canalul carpian.
 Răspuns corect: a,c
 
28. Care sunt răspunsurile corecte referitoare la sindromul defileului retro-epitrohlean:
a. Reprezinta comprimarea nervului cubital în gutiera epitrohleoolecraniana
b. Frecvenţa este mai mare la bărbatul adult.
c. Se manifestă prin dureri la nivelul cotului, antebraţului şi mâinii.
d. Deficitul motor este întotdeauna prezent.
e. Recuperarea funcţională este dificilă, chiar dacă se intervine chirurgical.
 Răspuns corect: a,b,e
 
29. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. Care? Sindromul de lojă Guyon:
a. Apare prin comprimarea nervului cubital la nivelul pumnului.

7
b. Apare rareori asociat cu sindromul de canal carpian.
c. Apare izolat în traumatisme prin cădere pe mână.
d. Are ca tratament principal, tratamentul chirurgical.
e. Tratamentul fizical-kinetic este indicat atat pre - cât mai ales postoperator
 Răspuns corect: b
 
30. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la tratamentul paraliziei nervului cubital:
a. Tratamentul leziunilor traumatice ale nervului cubital este în principal chirurgical.
b. Tratamentul fizical-kinetic este util numai postoperator.
c. Tratamentul fizical-kinetic este util atât preoperator cât şi postoperator.
d. În paraliziile recente, obiectivul principal al tratamentului fizical-kinetic este prevenirea
instalării grifei cubitale.
e. În paraliziile vechi, cu grifă cubitală instalată, programul fizical-kinetic nu-şi mai are
rostul.
 Răspuns corect: a,c,d
 
31. În paraliziile recente de nerv cubital, tratamentul fizical-kinetic:
a. Are ca obiectiv prevenirea instalării grifei cubitale.
b. Urmăreşte stabilizarea articulaţiilor MCF în flexie şi reducerea acţiunii flexorilor
degetelor.
c. Urmăreşte întinderea muşchilor extensori ai degetelor.
d. La nivelul policelul, urmăreşte antrenarea abducţiei.
e. Deasemenea, la nivelul policelui urmăreşte menţinerea unei bune mobilităţi în articulaţia
trapezo-metacarpiană.
 Răspuns corect: a,b,e
 
32. În paraliziile recente de nerv cubital un exerciţiu terapeutic util pentru prevenirea grifei
cubitale este descris de Bouvier. Una din afirmaţiile de mai jos referitoare la acest
exerciţiu este falsă. Care?
a. Stabilizează degetele III, IV, V într-o poziţie de flexie lejeră.
b. Bolnavul extinde activ degetele.
c. Se pune în acţiune extensorul comun al degetelor.
d. La începutul programului de recuperare exerciţiul se efectuează cu pumnul în extensie.
e. Se realizează astfel întinderea muşchilor extensori  lungi.
 Răspuns corect: d,e
 
33. În parezele de nerv cubital aflate în cursul regenerării nervoase programul fizical-kinetic:
a. Nu mai are ca obiectiv principal prvenirea instalării grifei cubitale (ca în parezele
recente).
b. Acordă o atenţie mai mare facilitării contracţiei musculare voluntare a muşchilor în curs
de reinervare.
c. Recomandă pentru antrenarea musculaturii intrinseci a mâinii un exerciţiu în care pumnul
se menţine un flexie şi MCF în rectitudine.
d. În cadrul exerciţiului de la punctul C, se va efectua o extensie activă a degetelor.
e. Prin acest exerciţiu sunt puse în tensiune tendoanele extensor comun al degetelor.
 Răspuns corect: b,c,d,e

8
TEMA NR. 3
Paraliziile periferice ale membrelor inferioare (crural, sciatic, spi, spe) Etiologie, tablou
clinic, tratament şi recuperare.
Bibliografie: J. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor, Ed. Medicală, 1999

1.Cât timp poate să dureze recuperarea funcţională a unui nerv secţionat traumatic la care
s-a practicat cu succes neurorafia?
a.o lună
b.6 luni
c. 1 an
d.1,5 ani
e. 2 ani
 Răspuns corect: b,c,d,e

2. Care sunt obiectivele tratamentului fizical-kinetic în cazul recuperării paraliziilor de nervi


periferici, pentru prevenirea complicaţiilor?
a. Conservarea unui ţesut cutanat şi subcutanat trofic, fără aderenţe, edeme, escare
b. Cicatrici cât mai suple
c. Profilaxia retracţiilor capsulo-ligamentare
d. Conservarea amplitudinii de mişcare în limite normale la toate articulaţiile
e. Conservarea tonusului muscular şi a forţei de contracţie în grupele agoniste
 Răspuns corect: a,b,c,d

3.Evaluarea în timp a evoluţiei unei leziuni traumatice a nervilor periferici se realizează prin:
a.Bilanţ repetat al funcţiei motorii
b.Bilanţ repetat al funcţiei sensitive
c.Bilanţ repetat al funcţiei vegetative
d.Ecografie de parţi moi
e.Radiografie
Răspuns corect: a,b,c

4.Din evaluarea clinică a leziunii traumatice a nervilor periferici nu vor lipsi:


a.Aprecieri asupra stării tegumentului şi cicatricelor
b.Aprecieri asupra vaselor sanguine arteriale şi venoase
c.Testul Tinel-Hoffman
d.Aprecieri asupra durerii
e.Aprecieri asupra forţei musculare
Răspuns corect: a, b,c,d

5. Cauzalgia este
a.Durere cu caracter de arsură ce depăşeşte teritoriul nervului
b.Durere cu caracter de arsură pe teritoriul nervului
c.Durere declanşată de presiune puternica
d.Durere influenţată de profilul psihologic al bolnavului
e.Durere de mică intensitate
Răspuns corect: a,d

9
6. Examenul electric al nervului periferic cuprinde:
a.Electrodiagnosticul de stimulare cu curenţi de joasă frecvenţă
b.Examenul electromiografic
c.Măsurarea vitezei de conducere motorie şi senzitiva a nervului
d.Ecografia de părţi moi
e.RMN
Răspuns corect: a, b,c,

7. Electrostimularea selectivă a muşchiului denervat se face cu :


a. Curenţi excitomotori exponenţiali de joasă frecvenţă
b. Curenţi excitomotori de medie frecvenţă
c. Impuls de 500-1000 msec cu panta de creştere>5-600 msec
d. Impuls urmat de pauză în raport de 1/ 4
e. Parametrii orientativi
Răspuns corect: a, c,d,e

8. În recuperarea neurologică sunt preferate tehnicile:


a.Kinetoterapie manuală
b.Tehnici de facilitare a contracţiei musculare voluntare (Kabat)
c.Autoantrenament muscular prin biofeed-back EMG
d.Tehnici de facilitare ce se bazează pe iradierea influxului nervos
e.Kinetoterapia nu este prezenta in toate fazele evolutive ale leziunii nervului periferic
Răspuns corect: a, b,c,d

9. Sensibilitatea se recupereaza astfel :


a.în funcţie de grosimea fibrelor nervoase interesate
b.debuteaza cu redobandirea sensibilitatii superficiale
c.debuteaza cu redobandirea sensibilitatii tactile
d.debuteaza cu fibrele adaptarii rapide (corpusculi Paccini)
e.prin sedinte scurte si repetate in aceeasi zi
Răspuns corect: a,b,e

10. Nervul crural este un nerv:


a.Motor
b.Senzitiv
c. Mixt
d.Ramură terminală a plexului lombosacrat(L3,L4)
e.Ramură din primele rădăcini sacrate
Răspuns corect: c,d

11. Ramurile motorii ale nervului crural inervează:


a. Faţa anterioară a coapsei
b. Faţa internă a coapsei şi a gambei
c. Faţa internă a genunchiului
d. Muşchiul tensor fascia lata
e. Croitorul, cvadricepsul

10
Răspuns corect: d,e

12. Ramura senzitivă a nervului crural inervează:


a. Tensorul fasciei lata
b. Croitorul
c. Cvadricepsul
d. Faţa anterioară a coapsei
e. O parte din faţa internă a coapsei şi gambei
Răspuns corect: d,e

13. Leziunea traumatică a nervului crural este ,cel mai frecvent, iatrogenă:
a. Lezarea în timpul biopsiei ganglionare sau a exciziei abcesului psoasului
b. Comprimarea nervului cu depărtătoarele în timpul artroplastiei şoldului
c. Comprimarea printr-un hematom în teaca psoasului
d. Injecţii intrafesiere
e. Injecţii intraarticular
Răspuns corect: a,b,c

14. Deficitul complet de forţă a cvadricepsului:


a. Împiedică mersul pe teren plat
b. Împiedică mersul pe plan înclinat
c. Împiedică mersul pe scări
d. Împiedică mersul pe bicicletă
e. Împiedică „mersul piticului”
Răspuns corect: b,c,d,e

15. Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie să insiste pe:
a.Tonifierea fesierului mijlociu
b.Tonifierea marelui fesier
c.Tonifierea adductorilor
d.Refacerea forţei şi rezistenţei cvadricepsului după reinervarea lui
e.Tonifierea tricepsului sural
Răspuns corect: b,d,e

16. Nervul sciatic ia naştere în micul bazin din:


a. Trunchiul lombo-sacrat
b. Rădăcinile spinale L5, S1
c. Rădăcinile L3, L4
d. Rădăcinile L5, S1, S2
e. Rădăcinile L3, L4, L5, S1
Răspuns corect: a,b

17. Nervul sciatic inervează muşchii:


a. Ischiogambieri
b. Rotatori externi
c. Pătratul crural
d. Pectineu

11
e. Tensor fascia lata
Răspuns corect: a,b,c,d

18. Etiologia leziunilor trunchiului sciatic este diferită:


a. Fracturile bazinului
b. Hematomul fesier
c. Injecţiilor intramusculare
d. Chirurgia şoldului
e. Tratamentul recuperator
Răspuns corect: a,b,c,d

19. Manifestarea paraliziei SPE d.p.d.v. motor :


a. Imposibilitatea eversiei piciorului
b. Imposibilitatea inversiei piciorului
c. Stepajul piciorului
d. Grafia degetelor
e. Mers pe călcâi / vârful degetelor, dificil sau absent
Răspuns corect: c,d,e

20. Manifestarea paraliziei SPE d.p.d.v. senzitiv:


a. Hipoestezia plantei
b. Hipoestezia gleznei
c. Hipoestezia feţei dorsale a piciorului
d. Anestezia feţei dorsale a piciorului
e. Cauzalgie
Răspuns corect: c,d,e

21. Compresiunea SPE poate fi :


a. Profundă, la nivelul bicepsului crural
b. Externă
c. În plăgile regiunii poplitee
d. Profundă, la nivelul arcadei muşchiului lung peronier
e. Aparat gipsat larg
Răspuns corect: a,b,c,d

22. Leziunea SPE poate fi prin:


a. Elongaţia nervului în luxaţii peroneo-tibiale superioare
b. Entorsele grave ale genunchiului
c. Entorsele şoldului
d. Luxaţiile genunchiului
e. Entorsele grave ale gleznei
Răspuns corect: a,b,d

23. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei SPE implică:


a. Mobilizări precoce pasive manuale
b. Precocitatea tratamentului datorată tendinţei de a dezvolta redoare
c. Ortezarea nu e necesară

12
d. Electrostimularea analitică a musculaturii dorsiflexoare şi eversoare nu e necesară
e. Hidrokinetoterapie
Răspuns corect: a,b,e

24. Nervul SPI este localizat :


a. În fosa poplitee
b. Pe faţa internă a genunchiului
c. Sub arcada tricepsului sural
d. Faţa externă a genunchiului
e. Faţa internă a gambei
Răspuns corect: a,c

25. *Nervul SPI inervează motor:


a. Muşchii anteriori ai gambei
b. Muşchii flexori ai gleznei
c. Muşchii eversori ai piciorului
d. Muşchii inversori ai piciorului
e. Muşchii adductori ai coapsei
Răspuns corect: b

26. Nervul tibial posterior derivă din SPI şi inervează:


a. Muşchii flexori ai degetelor
b. Muşchiul gambier posterior
c. Muşchii intriseci ai degetelor
d. Muşchii anteriori ai gambei
e. Muşchii laterali ai gambei
Răspuns corect: a,b,c

27. *Ramurile senzitive ale SPI asigură sensibilitatea:


a. Feţei anterioare a gambei
b. Feţei posterioare a gambei
c. Feţei dorsale a piciorului
d. Plantei piciorului
e. Feţei laterale a gambei
Răspuns corect: d

Tema nr. 4.
Hemiplegia de cauză vasculară: tablou clinic, program terapeutic şi de recuperare.
Bibliografie: Neurologie - tratat, Editura Nationala 1997-Prof. Dr. C-Tin. Popa

1. Afecţiunile cerebro-vasculare(A.V.C.) sunt determinate de următoarele procese


patologice:
a. embolia de origine cardiaca
b. ateroscleroza
c. malformatii congenitale ale vaselor sanguine cervico-cerebrale
d. scaderea viscozitatii sanguine

13
e. tromboze venoase
Răspuns corect: a,b,c,e (pg 319)

2. Accidentul ischemic tranzitor se caracterizeaza prin:


a. deficit focal cu instalare brutala
b. ireversibil
c. regresiv in 48 ore
d. regresiv in 72 ore
e. durata de câteva minute pâna la o oră
Răspuns corect: a,e (pg.324)

3. Accidentul ischemic tranzitor vertebro-bazilar se traduce prin:


a. vertij
b. diplopie
c. mutism
d. logoree
e. dizartrie
Răspuns corect: a,b,e(pg.324)

4. Boala cerebrovasculara ischemica este consecinţa unei:


a. stenoze arteriale
b. tromboze arteriale
c. ocluzii arteriale de natura embolica
d. anevrism
e. hemoragii
Răspuns corect: a,b,c(pg.325)

5. *Sediul cel mai frecvent al proceselor aterosclerotice si aterotrombotice ce stau la originea


accidentului ischemic tranzitor este:
a. originea arterei carotide interne
b. originea carotidei primitive
c. segmentul trunchiurilor arterelor cerebrale anterioare
d. segmentul trunchiurilor arterelor cerebrale medii
e. artera subclaviculara
Răspuns corect: a.(pg.326)

6. Ocluzia completa a arterei cerebrale medii determina:


a. hemiplegie contralaterala
b. hiperestezie controlaterala
c. tetraplegie
d. parapareza
e. hemianestezie
Răspuns corect: a,e.(pg.330)

7. Ocluzia arterei coroidiana anterioara în forma sa completă produce:


a. hemianopsie homonima
b. atrofie optica

14
c. paraplegie
d. hemiplegie contralaterala
e. hemianestezie
Răspuns corect: a,d, e.(pg.331)

8. Sindromul de crosa aortica presupune:


a. prezenta pulsului carotidian şi radial
b. pierderi repetate de cunoştinţă
c. dispariţia pulsului carotidian şi radial
d. disconfort la trecerea in ortostatiune
e. dispariţia pulsului la artera pedioasa
Răspuns corect: b,c,d.(pg.333)

9. Angiografia cerebrala permite:


a. detectarea stenozelor severe si formarea unui trombus mural la nivelul bifurcatiei
carotidiene
b. vizualizarea directa a leziunilor ateromatoase
c. punerea in evidenta a circulatiei la nivelul cercului Willis
d. nu vizualizeaza ocluziile embolice ale ramurilor arteriale cerebrale
e. măsurarea directă a fluxului sanguin
Răspuns corect: a,b,c.(pg334)

10. Riscurile principale ale angiografiei cerebrale selective sunt:


a. disectie aortica
b. insuficienţă hepatica
c. accidente vasculare embolice
d. insuficienţă cardiaca
e. insuficienţă respiratorie
Răspuns corect: a,c.(pg.335)

11. Tratamentul anticoagulant a unui accident ischemic tranzitor in teritoriul carotidian se


face cu:
a. ibuprofen
b. sulfinpirazona
c. heparina
d. dipiridamol
e. indometacin
Răspuns corect: c.(pg.340)

12. Contraindicatiile tratamentului anticoagulant sunt:


a. ulcer evolutiv hemoragic
b. hipertensiunea maligna
c. hipotensiunea arteriala
d. insuficienţă hepatica
e. necooperarea din partea pacientului
Răspuns:a,b,d,e(pg.340)

15
13. Tratamentul antiplachetar a accidentului ischemic tranzitor se poate face cu:
a. a)aulin
b. b)aspirina
c. c)heparina
d. d)ticlopidina
e. e)sulfinpirazona
Răspuns corect: b,d,e(pg.341)

14. Tratamentul accidentului ischemic tranzitor provocat de o stenoza severă a carotidei


interne (diametrul arterei carotide interne < 2 mm) consta în:
a. administrarea de anticoagulante
b. administrarea de antiagregante plachetare
c. administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene
d. anastomoza intre o ramura temporala superficiala a carotidei externe si o ramura corticala
a arterei silviene
e. endarteriectomie carotidiana
Răspuns corect: d,e.(pg.342)

15. Accidentul ischemic tranzitor prin insuficienţă de artera vertebrală se manifestă prin:
a. vertij
b. parestezii în hemifaţa homolateral şi a membrelor contralateral
c. paraplegie
d. diplopie
e. dizartrie
Răspuns corect: a,b,d,e(pg.351)

16. *Accidentul ischemic tranzitor prin insuficienţă de artera vertebrala dureaza:


a. o ora
b. 10-15 minute
c. 30 minute
d. 45 minute
e. 2 ore
Răspuns corect: b(pg.351)

17. În sindromul bulbar median apare:


a. paralizie şi atrofie de hemilimba de partea leziunii
b. sindrom Claude-Bernard-Horner
c. nistagmus
d. afectarea tactila si proprioceptiva a hemicorpului de partea opusa leziunii
e. paraplegie
Răspuns corect: a,d.(pg.352)

18. În sindromul latero – bulbar nu apare:


a. cădere lateralizată de partea leziunii
b. paralizia şi atrofia de hemilimbă
c. afectarea sensibilităţii termoalgezice a hemicorpului şi uneori a feţei de partea opusă
leziunii

16
d. tetraplegie
e. ptoza palpebrală
Răspuns corect: b,d.(pg.352

19. *În sindromul lateral protuberantial mijlociu (artera circumferentiala scurta ) nu apare:
a. tulburari termoalgezice ale membrelor si trunchiului de partea opusa leziunii
b. paralizia muschilor masticatori de partea leziunii
c. ataxia membrelor de partea leziunii
d. tulburari termoalgezice ale membrelor si trunchiului de partea leziunii
e. atingerea senzitiva a hemifetei
Răspuns corect: d.(pg.355)

20. În sindromul protuberantial inferior lateral (ocluzia arterei cerebeloase antero-inferioare)


apare:
a. tulburari ale sensibilitatii termoalgezice la nivelul hemicorpului de partea leziunii
b. nistagmus vertical si orizontal de partea leziunii
c. paralizie faciala de partea leziunii
d. hipoestezie in hemifaţa de partea leziunii
e. paralizie de lateralitate de partea opusa leziunii
Răspuns corect: b,c,d.(pg.356)

21. *Cauza frecventă de accident vascular la copil şi adultul tânăr este:


a. disectia marilor artere extracraniene
b. infarctul miocardic
c. fibrilatia artrială
d. policitemia vera
e. hipotensiune arterială
Răspuns corect: a.(pg.363)

22. Boala Moya-Moya este data de ocluzia urmatoarelor artere:


a. trunchiul arterei cerebrale mijlocii si arterei cerebrale anterioare
b. artera tibială anterioară
c. artera carotidă internă
d. artera dorsală a piciorului
e. artera femurală
Răspuns corect: a,b.(pg.367)

23. Următoarele procese sunt cauze de embolie cerebrala:


a. mixomul atrial
b. angiopatia diabetică
c. prolaps de valvă mitrală
d. vegetaţiile adenoidiene
e. tahicardie sinusală
Răspuns corect: a,c(pg.371)

24. Anumite sindroame neurologice evoca un mecanism embolic in teritoriul arterei


cerebrale mijlocii:

17
a. sindrom de opercul frontal
b. monoplagie brahiala
c. afazie Broca
d. paralizie de verticalitate a privirii si ptoza bilaterala
e. hemianopsie laterala homonima
Răspuns corect: a,b,c,e.(pg.372)

25. Cauzele de hemoragie intracraniana non traumatice:


a. hipotensiune arterială
b. malformaţii arteriovenoase
c. rupturile anevrismelor (saculare)
d. arteriopatia obliterantă
e. hipertensiunea arterială
Răspuns corect: b,c,e.(pg.374)

26. *Hemoragiile din hipertensiune nu survin frecvent în următoarele localizări:


a. talamus
b. protuberanţa
c. cerebel
d. substanţa alba centrala a emisferei
e. putamen şi capsula internă adiacentă
Răspuns corect: d.(pg.375)

27. Semnele clinice in hemoragia putamenala sunt:


a. hemiplegie contralaterală
b. Babinski absent
c. vorbire prost articulată
d. ochii deviază de partea opusă hemiparezei
e. hemiplegie homonimă
Răspuns corect: a,c,d.(pg.376)

28. *Cea mai frecventa cauza a hemoragiilor subarahnoidiene este:


a. ruptura unui anevrism sacular intracranian
b. malformatii cardiace
c. hemoglobinopatii
d. policitemia vera
e. meningiom
Răspuns corect: a,(pg.380)

29. *Incidenta unei resangerari in primele 3 săptămâni după hemoragia meningee variaza de
la:
a. 1-10٪
b. 10-30٪
c. 30-60٪
d. 50-80٪
e. 80-100٪
Răspuns corect: b pg(384)

18
30. Cele mai frecvente localizari in anevrismele gigante sunt:
a. carotida intracraniana
b. bifurcatia arterei silviene
c. terminatia trunchiului bazilar
d. carotida extracraniana
e. arterele lenticulostriate
Răspuns corect: a, b, c(pg.387)

TEMA NR. 5
Traumatismele cranio-cerebrale
Bibliografie: Neurologie - tratat, Editura Nationala 1997-Prof. Dr. C-Tin. Popa, Paginile: 589 -
608
1. Fracturile oaselor craniului se clasifică în:
a. lineare
b. de bază de craniu
c. complexe
d. cominutive
e. contuze
Răspuns corect: a, b ,c, d

2. Fracturile oaselor bazei craniului sunt adesea însoţite de următoarele semne:


a. hemotimpan
b. echimoze tardive ale regiunii mastoidiene
c. sughiţ
d. echimoze periorbitare
e. echimoze toracice
Răspuns corect: a, b, d

3. Nervii cranieni susceptibili de a fi lezaţi în cazul unei fracturi de bază de craniu sunt:
a. nervii olfactivi
b. nervii optici
c. nervii oculomotori
d. nervul trohlear
e. nervul sciatic
Răspuns corect: a, b, c, d
4. Comoţia cerebrală este:
a. o pierdere de lungă durată a conştienţei
b. o pierdere imediată, dar tranzitorie a conştienţei
c. asociată cu scurte perioade de amnezie
d. asociată cu lungi perioade de amnezie
e. pierderea definitiveă a conştienţei
Răspuns corect: b, c

5. Contuziile la suprafaţa creierului apar:


a. datorită forţelor mecanice ce deplasează creierul în raport cu craniul

19
b. la deceleraţia creierului împotriva feţei interne a craniului
c. spontan
d. în urma unor traumatisme care antrenează o pierdere de conştienţă prelungită
e. toate cele de mai sus
Răspuns corect: a,b,d

6. Semnele clinice provocate de contuziile cerebrale:


a. depind de sediul şi de talia acestora
b. se exprimă frecvent cu hemipareză
c. se exprimă frecvent cu deviaţie a privirii
d. sunt totdeauna fruste
e. se exprimă frecvent cu paraplegie
Răspuns corect: a,b,c

7. Tabloul clinic al hemoragiilor mezencefalice cuprinde:


a. coma
b. midriaza
c. mioza
d. diminuarea sau abolirea reflexelor oculoencefalice
e. toate cele de mai sus
Răspuns corect: a,b,d

8. Hematoamele subdurale acute:


a. devin simptomatice în minutele sau orele ce urmează traumatismului
b. au un interval liber înaintea apariţiei comei
c. sunt de regulă asimptomatice
d. nu sunt niciodată însoţite de cefalee
e. nu se manifestă niciodată clinic
Răspuns corect: a,b

9. Traumatismul cranian minor cu prognostic bun are următoarele caracteristici clinice:


a. pacient alert şi cooperant
b. cefalee
c. greţuri şi/sau un singur episod de vărsături
d. coma vigilă
e. coma profundă
Răspuns corect: a,b,c
10. *Următorul sindrom clinic este specific contuziilor zonelor anterioare ale lobului temporal:
a. cefaleea
b. vărsătura
c. fotofobia
d. delirul asociat cu refuzul pacientului de a fi examinat sau agitaţie
e. sughiţul
Răspuns corect: d

11. Contuzia feţei inferioare a lobilor frontali şi a polului frontal este caracterizat clinic prin:
a. încetinirea activităţilor mentale şi lipsa de interes (abulie)

20
b. uşoară irascibilitate
c. pacientul face glume nepotrivite
d. pacientul e în comă profundă
e. pacientul e în comă vigilă
Răspuns corect: a,b,c

12. Următorul sindrom caracterizează leziunea cerebrală mediană sau de tijă hipofizară:
a. bulimia
b. diabetul insipid
c. coma vigilă
d. fotofobia
e. coma profundă
Răspuns corect: b

13. Majoritatea pacienţilor având un traumatism cranio cerebral de gravitate medie:


a. se ameliorează în 1-6 săptămâni
b. se ameliorează în 1 oră
c. în timpul primei săptămâni vigilitatea, memoria, performanţele mentale sunt fluctuante
d. spontaneitatea şi memoria se normalizează mai târziu, adesea brusc
e. se ameliorează în câteva minute
Răspuns corect: a,c,d

14. Cele mai frecvente complicaţii care survin la pacienţii cu traumatisme craniene grave sunt:
a. tulburări hidroelectrolitice
b. complicaţii respiratorii
c. hemoragii gastrice
d. tulburări de somn
e. embolia pulmonară
Răspuns corect: a,b,c, e

15. Cele mai frecvente complicaţii respiratorii ale traumatismelor cranio cerebrale sunt:
a. hipoxia acută
b. pneumopatia de deglutiţie
c. sindromul de detresă respiratorie a adultului (SDRA)
d. şunturi arteriovenoase severe
e. astmul bronşic
Răspuns corect: a,b,c,d

16. Embolia pulmonară:


a. este adesea o complicaţie severă a traumatismelor cranio cerebrale grave
b. poate fi prevenită prin compresie pneumatică intermitentă a moleţilor
c. poate fi prevenită cu doze mici de heparină
d. nu poate fi prevenită
e. nu este o complicaţie severă a traumatismelor cranio cerebrale grave
Răspuns corect: a,b,c

17. Hemoragiile digestive :

21
a. pot complica starea pacienţilor cu traumatisme cranio cerbrale severe
b. nu survin niciodată la pacienţii cu traumatisme cranio cerebrale severe
c. pot fi prevenite cu inhibitori de receptori-H2 sau cu antiacide
d. nu pot fi prevenite la pacienţii cu traumatisme cranio cerebrale
e. survin frecvent în timpul primei săptămâni după traumă la pacientii cu traumatisme cerebrale severe
Răspuns corect: a,c,e

18. Emboliile grăsoase cerebrale diseminate :


a. pot apărea la pacientii cu traumatisme severe ale oaselor lungi
b. pot fi prevenite printr-o bună rehidratare
c. se manifestă la câteva zile după fracturi cu: agitaţie, delir sau somnolenţă evoluând spre comă, epilepsie
d. nu pot fi prevenite
e. pot fi sugerate de apariţia unui rash peteşial predominant la nivelul axilelor şi supraclavicular
Răspuns corect: a,b,c,e

19. Traumatismele cranio cerebrale acute:


a. pot antrena apnee tranzitorie
b. se pot însoţi de stop cardiac
c. pot antrena o hipertensiune arterială cu bradicardie
d. nu antrenează complicaţii cardiovasculare
e. pot antrena complicaţii cardiovasculare
Răspuns corect: a,b,c,e

20. Scala Glasgow pentru comele din traumatismele cranio cerebrale urmareşte indicatorii:
a. deschiderea ochilor
b. cel mai bun răspuns motor
c. cel mai bun răspuns senzorial
d. răspunsul verbal
e. electroencefalograma
Răspuns corect: a,b,d

TEMA NR. 6
Traumatisme vertebro medulare (cu sau fără manifestări neurologice): tablou clinic,
evaluare, principii terapeutice şi de recuperare
Bibliografie: Compendiu de medicina fizica si recuperare 1998-Dr.Sarah Nica, Paginile 146 -
153

1. Zonele afectate cu predilecţie în traumatismele vertebro-medulare sunt:


a. zonele de tranziţie anatomo-funcţionale ale coloanei vertebrale
b. zona cervicală C1-C2
c. zona cervicală C5-C6
d. zona toracală T11-T12
e. zona lombară L3-L4

22
Răspuns corect: a,b, c, d

2. Sunt considerate fracturi stabile ale coloanei vertebrale cele care:


a. nu se deplasează după imobilizare
b. au o evoluţie favorabilă
c. nu prezintă niciodată semne neurologice
d. nu sunt însoţite de dureri
e. prezintă distrugerea totală a arcului osteo-capsulo-ligamentar posterior
Răspuns corect: a,b

3. Sunt considerate ca fracturi instabile ale coloanei vertebrale:


a. fracturile cu dislocaţii
b. fracturile cu deplasare mare
c. fracturile foarte algice
d. fracturile cu complicaţii neurologice severe
e. fracturi cu păstrarea integrităţii arcului osteo-capsulo-ligamentar
Răspuns corect: a, b, d.

4. Bilanţul clinico-funcţional al traumatismelor vertebro medulare analizează:


a. integritatea pachetelor vasculonervoase
b. tipul de afectare osoasă
c. tipul traumatismului de părţi moi
d. intensitatea durerii
e. starea de conştienţă
Răspuns corect: a, b, c

5. Traumatismele rahidiene cu complicaţii neurologice pot genera:


a. fenomene de compresie radiculară
b. fenomene de compresie medulară
c. fenomene de compresie mieloradiculară
d. hipertensiune intracraniană
e. comă profundă
Răspuns corect: a, b, c

6. *Tetraplegia compatibilă cu supravieţuirea:


a. se produce prin leziune cervicală sub C4
b. se produce prin leziune cervicală sub T1
c. se produce prin leziune cervicală superior de C3
d. se produce prin leziuni la nivel toracal
e. se produce prin leziuni la nivel lombar
Răspuns corect: a

7. Paraplegia:
a. se produce prin leziuni la nivelul coloanei cervicale
b. se produce prin leziuni la nivelul coloanei toracale
c. se produce prin leziuni la nivelul coloanei lombare
d. poate să cuprindă “sindromul cozii de cal”

23
e. se produce prin leziuni cervicale superior de C3
Răspuns corect: b, c, d

8. Comoţia medulară este definită ca:


a. traumatism vertebro medular cu abolirea temporară a funcţiilor medulare cu remisiune
completă
b. traumatism vertebro medular cu abolirea permanentă a funcţiilor medulare şi sechele post
traumatice
c. traumatism vertebro medular cu instalare bruscă a deficitelor motorii invalidante
d. traumatism vertebro medular fără substrat anatomo-patologic specific
e. traumatism medular cu abolirea permanentă a funcţiilor medulare
Răspuns corect: a, d

9. Contuzia medulară este definită ca:


a. traumatism vertebro medular urmat de compromiterea funcţională parţială sau totală a
măduvei si dezvoltarea unor sechele post traumatice
b. traumatism vertebro medular cu abolirea temporară a funcţiilor medulare cu remisiune
completă
c. traumatismul vertebro medular cu modificări anatomo-patologice variate
d. traumatism vertebro medular fără modificări anatomo-patologice specifice
e. traumatism vertebro medular fără expresie clinică
Răspuns corect: a, c

10. Compresia medulară poate fi:


a. acută
b. progresivă
c. tardivă
d. mixtă
e. regresivă
Răspuns corect: a, b, c

11. Dilacerarea medulară:


a. apare cel mai frecvent după fracturi-luxaţii vertebrale toracale sau toraco-lombare
b. nu determină sechele invalidante
c. este substratul lezional al transsecţiunii medulare ireversibile, invalidante
d. apare cel mai frecvent după fracturi-luxaţii cervicale
e. determină sechele invalidante
Răspuns corect: a, c, e

12. Sindromul Brown-Sequard este caracterizat prin:


a. apare în compresiile medulare cervicale şi toracale
b. sindrom piramidal de partea leziunii
c. tulburări de sensibilitate profundă de partea leziunii
d. tulburări de sensibilitate superficială de partea leziunii
e. sindrom extrapiramidal
Răspuns corect: a, b, c

24
13. Sindromul de compresie cervicală centromedulară poate prezenta:
a. monopareză
b. tetrapareză cu predominenţa brahială accentuată distal
c. tulburări de sensibilitate termoalgezică şi tactilă
d. tulburări sfincteriene
e. hemiplegie
Răspuns corect: b, c, d

14. Sindromul de compresie cervicală centromedulară:


a. apare mai frecvent la tineri
b. apare mai frecvent la vârstnici, pe fondul unor modificări degenerative discale
c. în evoluţie, se corectează întâi parapareza la nivelul membrelor inferioare
d. în evoluţie, se corectează întâi tulburările motorii ale membrelor superioare
e. în evoluţie, se corectează întâi tulburările sensitive ale membrelor superioare
Răspuns corect: b, c

15. Sindromul radiculomedular cervical acut se caracterizează prin:


a. tetraplegie
b. hipoestezie şi hipoanalgezie sublezională
c. prezenţa sensibilităţii profunde proprioceptive
d. tulburări vasomotorii
e. nici unul din răspunsurile de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d

16. În cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel lezional deasupra nivelului C5:
a. funcţia respiratorie este sever compromisă
b. funcţia respiratorie nu este afectată
c. pacientul rămâne total dependent fizic
d. pacientul poate deveni independent în scaun rulant
e. pacientul va folosi mersul în cadru ca mijloc de ambulaţie
Răspuns corect: a, c

17. În cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel cervical C6:


a. majoritatea pacienţilor necesită asistenţă parţială pentru autoîngrjire
b. deplasarea se realizează cu scaunul rulant electric
c. deplasarea se realizează cu ajutorul ortezelor de genunchi-gleznă-picior şi cadru
d. pacienţii câştigă independenţă pentru hrănire, scriere, condus maşina
e. pacienţii nu necesită asistenţă pentru autoîngrijire
Răspuns corect: a, b, d

18. În cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel cervical C7, C8 şi T1:


a. iniţial sunt afectate gesturile de aotoîngrijire, transferurile, condus maşina
b. pacienţii pot deveni independenţi în scaunul rulant
c. pacienţii sunt total dependenţi de asistenţa altei persoane pentru autoîngrijire
d. pacienţii nu pot realiza transferurile
e. deplasarea se va realizea cu ajutorul ortezelor de gleznă-picior şi cârje
Răspuns corect: a, b

25
19. În cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel toracal T2-T6:
a. iniţial sunt afectate gesturile care privesc igiena personală, transferurile, îmbrăcatul
b. pacientul poate să-şi recapete independenţa pentru autoîngrijire
c. pacientul nu poate să-şi recapete independenţa pentru autoîngrijire
d. deplasarea se face în scaun rulant
e. deplasarea se face cu ajutorul ortezelor de gleznă-picior şi cadru
Răspuns corect: a, b, d

20. În cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel toracal T7-T12:


a. pacientul poate obţine o independenţă completă pentru funcţiile sfincteriene
b. pacientul este independent pentru transferuri, îmbracat şi şofat
c. pacientul este independent pentru mers neortezat
d. pacientul este independent în scaun rulant
e. pacientul rămâne total dependent fizic
Răspuns corect: a, b, d

21. În cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel L1-L4:


a. iniţial sunt afectate mersul şi funcţiile sfincteriene
b. se recuperează funcţiile sfincteriene
c. este posibilă recuperarea mersului biped
d. este de preferat ca şi economie de energie ambulaţia în scaun rulant
e. este de preferat ca şi economie de energie mersul ortezat
Răspuns corect: a, b, c, d

22. În cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel L5, S1, S2:


a. se obţine independenţa funcţiilor sfincteriene
b. se recuperează mersul biped cu orteze de gleznă şi cârje canadiene
c. este absolut necesar scaunul rulant pentru ambulaţie
d. sunt afectate gesturile de autoîngrjire
e. este afectată funcţia respiratorie
Răspuns corect: a, b

23. *În cazul traumatismelor vertebro medulare cu nivel S2-S4


a. sunt afectate mersul şi gesturile de autoîngrijire
b. sunt afectate numai funcţiile sfincteriene
c. este afectat numai mersul
d. ambulaţia se face în scaun rulant
e. este afectată funcţia respiratorie
Răspuns corect: b

24. Traumatismele rahidiene fără complicatii neurologice sunt:


a. entorsele
b. luxatii şi luxaţii-fracturi
c. traumatismele joncţiunii lombo-sacrate
d. fracturile instabile şi stabile
e. traumatismele cranio cerebrale

26
Răspuns corect: a, b, c, d

25. În entorsele cervicale benigne:


a. pot apărea dureri şi contractură musculară la nivelul traumatismului
b. poate apărea vertij, tulburări de memorie şi concentrare
c. poate apărea tetraplegia
d. pot apărea fenomene vegetative post traumatice şi modificări de flux sangvin în artera
vertebrală
e. poate apărea paraplegia spastică
Răspuns corect: a,b, d

26. În entorsele cervicale severe:


a. se compromite stabilitatea rahisului prin ruptura ligamentelor
b. se impune folosirea minervei
c. se instituie programul kinetoterapeutic ce cuprinde contracţii statice globale şi metode de
facilitare proprioceptivă
d. nu se instituie program kinetoterapeutic în prima faza
e. nu se impune folosirea minervei
Răspuns corect: a, b, c

27. În fracturile stabile ale coloanei vertebrale:


a. recuperarea se realizează prin exerciţii de mobilizare aotomată a segmentului, întreţinerea
şi tonifierea musculaturii paravertebrale
b. se poate aplica masaj decontracturant
c. nu se aplica masaj decontracturant
d. se începe recuperarea amplitudinii rahisului după 3 luni de la traumatism
e. se începe recuperarea amplitudinii rahisului după 3 ani de la traumatism
Răspuns corect: a, b, d

28. Luxaţiile şi luxaţiile-fracturi ale rahisului:


a. pot dezvolta complicaţii nervoase
b. nu pot dezvolta complicaţii nervoase
c. necesită intervenţii ortopedico-chirurgicale sau neurochirurgicale
d. necesită începerea programului kinetoterapeutic în prima faza
e. sunt leziuni stabile
Răspuns corect: a, c

29. Fracturile stabile ale rahisului:


a. sunt fracturi parcelare de corp vertebral
b. sunt fracturi cu tasare de corp vertebral
c. se tratează chirurgical
d. se pot trata conservator prin repaus şi imobilizare
e. nu se pot niciodată trata prin repaus şi imobilizare
Răspuns corect: a, b, c, d

TEMA NR. 7

27
Scleroza multiplă: tablou clinic şi principii de tratament
Bibliografie: J. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor, Ed. Medicală, 1999, Paginile 275 - 276

1. Scleroza multiplă este:


a. proces de imbatranire precoce,
b. distrugerea tecilor de mielină, cu conservarea cilindraxului,
c. proces de demielinizare a substanţei albe a sistemului nervos central,
d. distrugerea substanţei cenuşii
e. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: b, c

2. Principalele semne clinice ale sclerozei multiple sunt:


a. spasticitatea
b. oboseala şi scăderea forţei musculare de la extremităţile distale
c. parestezii
d. tulburări de echilibru
e. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d

3. Notaţi afirmaţiile adevărate de mai jos:


a. scleroza multiplă afectează adultul tânăr, 20 – 30 de ani
b. sechelele apar rapid
c. în stadiul I apar semnele neurologice
d. puseele evolutive apar la intervale neregulate de timp
e. după fiecare faza apare o faza de remisiune.
Răspuns corect: a, d,e

4. Notaţi afirmaţiile adevărate de mai jos:


a. în stadiul II apar semnele neurologice
b. în stadiul II pacientul este semidependent
c. în stadiul I pacientul are independenta totala
d. în stadiul I pacientul este semidependent
e. în stadiul III pacientul prezinta deficit motor si tulburari cerebeloase si vestibulare.
Răspuns corect: a,b,c,e

5. Notaţi afirmaţiile adevărate de mai jos:


a. în stadiul I apar semnele neurologice
b. în stadiul II apar semnele neurologice
c. în stadiul III pacientul prezinta deficit motor si tulburari cerebeloase si vestibulare
d. în stadiul IV pacientul prezinta deterioare psiho-fizica grava
e. în stadiul III mersul devine imposibil de performat
Răspuns corect: b,c,d,e

6. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevărate:


a. în stadiul II pacientul este semidependent
b. în stadiul II pacientul are independenta totala

28
c. în stadiul I pacientul are independenta totala
d. în stadiul III pacientul se poate bucura de independenta in fotoliul rulant
e. în stadiul IV pacientul este total dependent.
Răspuns corect: a,c,d,e

7. Obiectivele terapeutice în tratamentul fizical-kinetic al sclerozei multiple sunt:


a. întreţinerea mobilitîţii articulare
b. prevenirea atrofiilor musculare şi conservarea supleţei muşchilor
c. menţinerea troficităţii ţesuturilor moi
d. conştientizarea poziţiei corecte a coloanei lombare
e. conservarea cât mai mult timp a capacităţii de deplasare a pacientului
Răspuns corect: a, b, c, e

8. Notaţi afirmaţiile false legate de recuperarea pacienţilor cu scleroză multilplă:


a. tratamentul se va institui tardiv
b. tratamentul va fi continuu pe toată durata bolii
c. tratamentul va fi efectuat numai între pusele evolutive
d. se vor recomanda cure balneare în staţiunile de profil
e. se va evita apariţia oboselii
Răspuns corect: a, d

9. Notaţi afirmaţiile adevărate legate de recuperarea pacienţilor cu scleroză multilplă:


a. în timpul puseelor evolutive, tratamentul se limitează la mobilizări articulare pasive
b. în stadiul I se recomandă masaj sedativ
c. pentru a combate spasticitatea se recomanda crioterapie local
d. pentru a combate spasticitatea se aplică crioterapie locală
e. se evită apariţia oboselii
Răspuns corect: a, c, e

10. Recuperarea medicală în scleroza multiplă va urmări:


a. conservarea mersului
b. reducerea spasticitatii
c. să limiteze efectele ataxiei
d. să realizeze independenţa totală a pacientului
e. să fie aplicată în puseu evolutiv.
Răspuns corect: a, b, c

11. Mijloacele terapeutice utilizate in scleroza multipla sunt:


a. masajul stimulant
b. masajul sedativ
c. terapia ocupationala
d. kinetoterapia
e. parafina
Răspuns corect: a,c,d

TEMA NR. 8
Boala Parkinson: tablou clinic şi principii de tratament

29
Bibliografie: J. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor, Ed. Medicală, 1999, Paginile 278-284

1. Etiologia bolii Parkinson:


a. Îmbătrânirea precoce
b. Postencefalită
c. Toxică monoxid de carbon şi mangan
d. Efortul fizic susţinut
e. Alimemtaţia neraţională
Răspuns corect: a,b,c

2. Sindromul Parkinsonian cuprinde:


a. Tremuraturi in repaus
b. Hipertonie musculara
c. Akinezia
d. Hipotonie musculara
e. Hiperkinezia
Răspuns corect: a,b,c,

3. Tremurul de repaus în boala Parkinson:


a. Dispare în momentul începerii mişcării voluntare
b. Nu dispare in timpul somnului
c. Se exagereaza in conditii de oboseala
d. Se exagereaza in starii emotionale
e. Se exagereaza in timpul alimentatiei
Răspuns corect: a,c,d

4. Localizarea tremurului de repaus în boala Parkinson:


a. La nivelul mâinii "numara banii"
b. Membre inferioare,flexie-extensie a piciorului
c. La nivelul capului mai ales menton
d. Toate aceste afirmatii sunt corecte,
e. Nici una dintre afirmatii nu este corecta
Răspuns corect: d

5. Akinezia din boala Parkinson este responsabila de:


a. Dificultatea de a demara mersul
b. Pierdearea facultatii intelectuale
c. Pierdearea expresivitatii fetei
d. Lentoarea gesturilor
e. Mers stepat
Răspuns corect: a,c,d

6. Tratamentul fizical kinetic in perioada de stare a bolii Parkinson:


a. Este strans legat de tratamentul medicamentos
b. Nu este necesar tramentul fizical kinetic
c. În perioada de "on" kinetoterapia se adreseaza vitezei de executie si coordonare a mişcării

30
d. În perioada de "on" bolnavul nu accepta programul kinetic
e. În perioada de "off' bolnavul nu este capabil si nici nu vrea sa faca mişcare
Răspuns corect: a,c,e

7. În perioada de "on", în care se poate conta pe participarea activa a bolnavului


parkinsonian:
a. Kinetoterapia nu este esentiala
b. Kinetoterapia se aplica atat membrelor, cat si coloanei vertebrale
c. Se acorda o atentie speciala coloanei vertebralei cervicale
d. Kinetoterapia trebuie sa se adreseze muschilor respiratori
e. Se utilizeaza tehnici active si pasive
Răspuns corect: b,c,e

8. În perioada "off" a bolii Parkinson:


a. Akinezia domina tabloul clinic
b. Bolnavul trebuie invatat sa descompuna fiecare gest motor complex în secventele sale
elementare
c. Bolnavul nu trebuie mobilizat
d. Mişcările elementare sunt repetate de nenumarate ori până când bolnavul învaţă să le
iniţieze voluntar
e. Kinetoterapia nu este esenţială
Răspuns corect:a,b,d

9. În perioada de stare a bolii Parkinson apare "freezingul" care este:


a. Blocarea bolnavului in plina activitate motorie
b. O formă de achinezie imprevizibilă,
c. Dureaza secunde, minute,
d. Pot fi prevenite,
e. Nu pot fi prevenite.
Răspuns corect:a,b,c,e

10. Destinderea musculara generala se realizeaza prin:


a. Exerciţii active a membrelor inferioare
b. Gimnastică respiratorie
c. Mobilizarea coloanei cervicale
d. Balansarea membrelor superioare
e. Mersul susţinut pe teren plat
Răspuns corect: c,d

11. În perioada de stare a bolii Parkinson sunt afectate:


a. Vorbirea
b. Scrisul
c. Respiraţia
d. Tranzitul intestinal
e. Digestia
Răspuns corect: a,b

31
12. În perioada de declin a bolii Parkinson:
a. Se pierde autonomia pentru mers
b. Apar deformatii articulare cel mai frecvent accentuarea cifozei dorsale
c. Apare "mâna de scriitor" sau pumnul inchis strans
d. Vorbirea este mult afectata
e. Apare afectarea facultăţilor intelectuale.
Răspuns corect: a,b,c,d

13. Kinetoterapia în boala Parkinson consta în:


a. Posturarea corpului într-o poziţie de compromis între poziţia antalgica şi o poziţie
corectivă
b. Se aplica tehnici de mobilizare pasiva
c. Este indicat înotul şi tenisul
d. Se asociaza tehnici de facilitare neuromusculara (Kabat)
e. Nu este indicată kintoterapia
Răspuns corect: a,b,d

14. Programul de recuperare funcţionala în boala Parkinson se adreseaza următoarelor


activități motorii:
a. Mentinerea ortostatismului
b. Mersul
c. Transferul dintr-o pozitie in alta
d. Urcat, coborât scari
e. Folosirea membrelor superioare pentru autoservire
Răspuns corect: a,b,c,e

15. În ultima faza de evolutie a bolii Parkinson programul recuperator cuprinde:


a. Exerciţii active
b. Recuperarea mersului
c. Reeducarea respiratiei
d. Posturi de drenaj bronsic
e. Vibraţiile toracice
Răspuns corect: c,d,e

16. În faza de debut a bolii Parkinson:


a. nu s-au dezvoltat redorile
b. nu s-au dezvoltat retractiile musculo-tendinoase
c. mobilizarea pasiva se realizeaza pe toata cursa posibila,
d. nu este absolut necesar programul fizical-kinetic
e. este absolut necesar programul fizical-kinetic
Răspuns corect: a,b,c,d

17. Care din afirmatiile, referitoare la boala Parkinson, de mai jos sunt adevarate:
a. Ne folosim de ,,mişcări starter,, pentru declansarea unui gest motor,
b. ,,mişcările starter” utilizate sunt: extensia coloanei cervicale, ridicarea unui picior de pe sol,
c. Principiile de baza ale kinetoterapiei sunt: posturarea, mobilizarea pasivă,
d. Un element important in recuperare este kinetoterapia respiratorie

32
e. Kinetoterapia respiratorie nu este un element important in recuperarea pacientului
parkinsonian.
Răspuns corect:a,b,c,d

18. Care din afirmatiile, referitoare la boala Parkinson, de mai jos sunt adevarate:
a. ortostatismul este conservat pentru mult timp,
b. stabilitatea si echilibrul sunt afectate destul de precoce,
c. stabilitatea si echilibrul nu sunt afectate precoce,
d. pentru a demara mersul pacientul trebuie sa depaseasca ,, obstacolul primului pas,,
e. mijloacele de facilitare utilizate sunt: transferul spre inainte a greutatii corpului, ridicarea
exagerată a genunchiului
Răspuns corect:a,b,d,e

Tema nr. 9. Recuperarea medicală în sechelele posttraumatice ale membrului inferior (şold,
genunchi, complex gleznă, picior)
Bibliografie: J. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor, Ed. Medicală, 1999, Paginile 136 – 174

1. *În fractura de col femural după practicarea osteosintezei, focarul de fractura nu este
suficient de stabil pentru a permite sprijinul total timp de:
a. 6 luni
b. 1 an
c. 3 luni
d. 1 luna
e. 14 zile
Răspuns corect: c

2. *În primele 2 săptămâni după fractura de col femural cu osteosinteza se vor efectua zilnic
3, 4 sedinte de kinetoterapie constand din:
a. kinetoterapie activa
b. contractii musculare izometrice ale muşchiului cvadriceps si fesier mare
c. kinetoterapie activa cu rezistenta pentru cvadriceps si fesier mare
d. nu se începe mobilizarea
e. nici o afirmatie anterioara nu este adevarata
Răspuns corect: b

3. *Tehnica cea mai corecta de incarcare progresiva a membrului inferior operat este cea
care utilizeaza planul inclinat:
a. se începe cu sprijin bipodal de 30 grade care asigura o incarcare a soldului cu 25%
b. se începe cu o incarcare a soldului de 10%
c. se începe cu o incarcare a soldului de 50%
d. se începe cu sprijin bipodal de 50 grade
e. se începe cu sprijin bipodal de 10 grade
Răspuns corect: a

4. *Criteriul după care se stabileste progresivitatea încărcării:


a. vârsta pacientului

33
b. greutatea pacientului
c. durerea
d. tipul intervenţiei ortopedico-chirurgicale
e. nu are importanţă
Răspuns corect: c

5. *Un bolnav cu soldul operat la care desi recuperarea s-a efectuat cu toate precautiile,
schioapata în timpul mersului din următoarele motive:
a. durere, expresie a unei tendinite,inegalitate de lungime a membrului inferior, insuficienţă
muşchiului fesier mijlociu
b. insuficienţă muşchiului fesier mare şi cvadriceps
c. instabilitatea genunchiul
d. neutilizarea bastonului
e. vârsta pacientului
Răspuns corect: a

6. *Crioterapia, laserterapia, se utilizeaza in tratamentul fizicalkinetic al soldului operat


pentru:
a. tonifierea musculaturii insuficiente
b. tratamentul tendinitei
c. tratamentul sindromului algoneurodistrofic
d. tratamentul tulburărilor circulatorii
e. nici una din variantele de mai sus
Răspuns corect: b

7. *După artroplastia totala de sold tonifierea muşchiului fesier mijlociu se începe după:
a. 3 săptămâni de la intervenţie
b. imediat după intervenţie
c. 6 săptămâni de la intervenţie
d. 2 luni de la intervenţie
e. 6 luni de la intervenţie
Răspuns corect: a

8. *Tonifierea analitica a muşchiului fesier mijlociu se obtine prin:


a. mobilizarea soldului operat
b. exerciţii izodinamice rezistive efectuate impotriva rezistentei manuale opuse de
fiziokinetoterapeut
c. exerciţii pasive executate de fiziokinetoterapeut
d. exerciţii izometrice
e. mers pe plan inclinat
Răspuns corect: b

9. *Scurtarea la maximum a perioadei de imobilizare la pat este necesara pentru:


a. prevenirea flexumului de sold si genunchi
b. prevenirea sindromului algoneurodistrofic
c. creşterea stabilitatii soldului operat
d. prevenirea scurtarii membrului

34
e. nu este corecta nici una din afirmatiile anterioare
Răspuns corect: a

10. *Punerea cat mai precoce in incarcare a membrului inferior operat depinde de:
a. starea psihică a bolnavului
b. tipul intervenţiei ortopedico-chirurgicale
c. tipul fracturii
d. stabilitatea fracturii, soliditatea montajului, greutatea bolnavului
e. vârsta bolnavului
Răspuns corect: d

11. *Tratamentul fizicalkinetic al fracturilor de genunchi in timpul imobilizarii în aparat


gipsat presupune:
a. mobilizari pasive şi active ale soldului şi degetelor piciorului
b. exerciţii izotonice ale musculaturii coapsei
c. verticalizarea bolnavului si mersul intre bare paralele
d. recuperarea mersului cu o carja axilara sau canadiana
e. hidrokinetoterapie
Răspuns corect: a

12. *În fractura intercondiliana a femurului tratata chirurgical ( reducere si osteosinteza ) :


a. consolidarea focarului de fractura se realizeaza într-un interval de 130-150 de zile
b. postura în flexie a genunchiului se poate începe 7 zile postoperator
c. masajul este permis în şi la distanţă de focarul de fractură
d. hipotrofia musculara este combatuta prin provocarea contractiei musculare active cu
ajutorul tehnicilor de facilitare neuromusculare proprioceptive, exerciţii izometrice si
exerciţii izodinamice fără rezistenţă
e. nici o afirmatie de mai sus nu este corecta
Răspuns corect: d

13. *În fracturile de rotula fără deplasare tratate ortopedic :


a. sprijinul pe membrul inferior este permis imediat
b. nu se permit exerciţii izometrice statice
c. se permit exerciţii active contra rezistenţa maximală
d. sprijinul pe membrul inferior este permis după 2 săptămâni
e. recuperarea amplitudinii de mişcare a genunchiului se începe prin mobilizarea rotulei în
sens vertical şi transversal
Răspuns corect: a

14. *Tratamentul fizicalkinetic, recuperator in fracturile de platou tibial operate presupune:


a. contractii izometrice ale cvadricepsului, precedate de contractii active facilitate
neuromuscular
b. încărcarea progresivă a genunchiului între a 90-a şi a 120-a zi
c. mobilizarea genunchiului începe din a 2-a zi
d. tonifierea muschilor “labei de gasca “ in fracturile compartimentului intern
e. exerciţii active contra rezistenta
Răspuns corect: a

35
15. *Tratamentul fizicalkinetic, recuperator al redorii stranse de genunchi consta in:
a. posturi de flexie, extensie, care se alterneaza la fiecare 3 ore, ziua si noaptea, ortezare
b. aplicari de parafina
c. mobilizarea pasiva din ziua a II- a după mobilizare sub anestezie
d. tonifiere musculara cat mai tardiva
e. exerciţii izometrice
Răspuns corect: a

16. *Metodologia tratamentului fizicalkinetic după meniscectomie presupune:


a. zăvorârea “activă” a genunchiului în extensie şi exerciţii de tonifiere a cvadricepsului în
prima săptămână
b. iniţierea sprijinului parţial pe membrul inferior afectat insistand asupra derularii pasului
c. solicitarea flexiei genunchiului in prima saptamana postoperator mai mara de 90 de grade
d. kinetoterapie activa in lant kinetic inchis si refacera fortei musculare a cvadricepsului in
primele zile postoperator
e. nici una din afirmatiile de mai sus nu este valabila
Răspun corect: a

17. *Recuperarea genunchiului după entorse:


a. trebuie organizat pe o perioada de 6 luni pana la 1 an in funcţie de intinderea leziunilor si
tipul intervenţiei chirurgicale
b. in entorsele simple tratamentul se deruleaza in 5 faze
c. reluarea sprijinului si eliminarea atelei este permis după 12 săptămâni
d. kinetoterapia proprioceptiva statica in incarcare este permisa numai in perioada a IV-a
e. toate afirmatiile de mai sus sunt corecte
Răspuns corect: a

18. *În entorsele benigne de glezna tratamentul recuperator presupune


a. electroterapie antialgica, caldura locala
b. repaus articular si crioterapie locala
c. reluarea sprijinului bipodal din prima zi
d. exerciţii active contra unei rezistente manuale
e. bicicleta ergometrica
Răspuns corect: b

19. *În entorsa de glezna de gravitate medie:


a. se prefera imobilizarea in aparat gipsat a piciorului in unghi drept pe glezna
b. mersul este permis după o saptamana
c. durata minima a imobilizarii este de 3 săptămâni
d. se indica repaus cu membrul inferior in pozitie decliva
e. se practica mobilizare activa imediat după accident
Răspuns corect: a

20. *În entorsa grava de glezna :


a. tratamentul ortopedic necesita imobilizare timp de 3 săptămâni după care se schimba cu
un gips pentru mers purtat alte 4 săptămâni

36
b. tratamentul chirurgical este urmat de o imobilizare in aparat gipsat 5-6 săptămâni cu
interzicerea sprijinului
c. combaterea edemului residual presupune repaus nocturn cu membrul inferior in pozitie
înalţată, bandaj elastic, masaj cu gheaţă, băi parţiale alternante
d. combaterea edemului rezidual presupune bandaj elastic, aplicaţii de parafina
e. mobilizari active contra rezistenta
Răspuns corect: c

21. *Mobilizarea articulara in entorsa de glezna presupune:


a. mobilizarea active simpla in flexie, extensie a muschilor afectaţi
b. mobilizarea activa contra rezistenta opusa agonistilor
c. mobilizare active în prono-supinaţie a piciorului
d. posturi globale sau segmentare favorizante mobilizarii gleznei (stat pe vine, aşezat pe
călcâi)
e. mersul pe teren accidentat
Răspuns corect: d

22. *Tonifierea musculaturii stabilizatoare a gleznei se adreseaza:


a. peronierilor laterali
b. gambier anterior
c. extensor propriu haluce
d. triceps sural
e. extensor comun degete
Răspuns corect: a

Tema nr. 10. Recuperarea medicala în sechelele posttraumatice de membre superioare


(umăr, cot, pumn, mână)
Bibliografie: J. Kiss, Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor, Ed. Medicală, 1999, Paginile 51 – 77

1. *În recuperarea umărului posttraumatic primul obiectiv care se urmăreşte este:


a. Prevenirea instalarii redorii articulare si corectarea ei cat mai precoce
b. Creşterea stabilitatii articulare
c. Creşterea fortei musculare
d. Creşterea rezistentei musculare
e. Nu se poate stabili un obiectiv prioritar
Răspuns corect: a

2. *În recuperarea umărului posttraumatic se respecta principiul nondoloritatii pe parcursul şi


după aplicarea programului recuperator?
a. Da
b. Uneori
c. Nu
d. Nu este valabila afirmaţia anterioară
e. Nu se ia în considerare
Răspuns corect:a

37
3. *Care este pozitia de imobilizare a umărului cu risc maxim pentru dezvoltarea redorii
articulare?
a. Umarul imobilizat cu cotul lipit de trunchi
b. Umarul imobilizat cu bratul in Abducţie
c. Bratul imobilizat in esarfa
d. Toate pozitiile dezvolta acelasi risc pentru redoarea articulara
e. In imobilizarea umărului nu apare risc de redoare articulara
Răspuns corect: a

4. *Pentru rearmonizarea articulaţiei glenohumerale si mobilizarea


articulaţiei scapulotoracice se utilizeaza exerciţiile:
a. Williams
b. Codman
c. Klapp
d. Rood
e. Bobth
Răspuns corect: b

5. După încheierea programului recuperator al umărului posttraumatic, bolnavii raman cu un


grad de:
a. Scolioza lombară
b. Grad de redoare articulara
c. Scurtare a membrului superior
d. Grad de hipotonie, hipotrofie musculară
e. Cifoza dorsală
Răspuns corect: b,d

6. *Idealul recuperarii umărului posttraumatic este:


a. Redobandirea unghiurilor utile pentru ADL-uri
b. Redobandirea stabilitatii umărului
c. Redobandirea performantelor motorii particulare pe care le avea bolnavul
înainte de traumatism
d. Se asigura efectuarea gesturilor uzuale
e. Redobandirea mobilitatii centurii scapulare
Răspuns corect: c

7. *Ruptura traumatica a coifului rotatorilor umărului se rezolva:


a. Chirurgical
b. Se imobilizeaza in Dessault
c. Se fixeaza bratul in Abducţie de 90 grade
d. Nu se ia in considerare
e. Se efectueaza programul kinetic Codman
Răspuns corect: a

8. În recuperarea după ruptura coifului rotatorilor umărului operata, in stadiile initiale se vor
evita următoarele mişcări:

38
a. Abductia bratului
b. Ducerea mâinii la spate
c. Adductia bratului
d. Ducerea mâinii la umarul opus
e. Rotatia interna
Răspuns corect: b,d,e,

9. *În ruptura lungii portiuni a bicepsului brahial cu scurtarea tendonului ca urmare a suturii,
se limiteaza mişcarea:
a. De extensie a cotului
b. De flexie a cotului
c. De prono-supinatie a mâinii
d. De ridicare a umărului
e. De rotaţie externa a cotului
Răspuns corect: a

10. *În luxatia de umar,imediat postimobilizare, pentru recuperarea mobilitatii nu se practică


mişcări:
a. Active
b. Pasive
c. Pasivo-active
d. Activo-pasive
e. Se pot efectua orice mişcări
Răspuns corect: b

11. * În luxatiile de umar,exceptand luxatia posterioara se evita mişcările:


a. Abducţie, rotaţie externa, retropulsie
b. Abducţie, rotaţie interna, antepulsie
c. Adducţie, rotaţie externa, retropulsie
d. Adducţie, rotaţie interna, antepulsie
e. Abducţie, rotaţie interna, retropulsie
Răspuns corect: a

12. *În luxatiile posterioare de umar este interzisa:


a. Rotatia interna şi retropulsia
b. Rotatia externă şi antepulsia
c. Rotatia internă şi antepulsia
d. Rotatia externă şi retropulsia
e. Adductia şi rotaţia externă
Răspuns corect: a

13. Fracturile umărului se caracterizeaza din punctul de vedere al recuperatorului prin:


a. Rapiditatea consolidarii osoase
b. Intarzierea consolidarii osoase
c. Posibilitatea instituirii precoce a programelor fizical-kinetice de recuperare
d. Posibilitatea instituirii tardive a programelor de recuperare
e. Nu se pot institui programe de recuperare

39
Răspuns corect: a,c

14. *În fracturile claviculei muşchiul cel mai sensibil este:


a. M. deltoid
b. M. sternocleidomastoidian
c. M. dintat mare
d. M. trapez
e. M. pectoral
Răspuns corect: c

15. *Comolicatie precoce in fracturile extremitatii proximale a humerusului poate fi:


a. Lezarea plexului brahial
b. Lezarea nervului circumflex
c. Lezarea nervului ulnar
d. Nu intalnim complicatii precoce
e. Alt răspuns
Răspuns corect: b

16. *În perioada de imobilizare a articulaţiei cotului posttraumatic , obiectivul terapeutic


principal este :
a. prezervarea funcţiei normale a articulatiilor supra si subiacente.
b. Prezervarea funcţiei normale a articulaţiei subiacente
c. Imobilizarea intregului membru superior
d. In perioada de imobilizare nu se iau in considerare obiective terapeutice
e. Prevenirea algoneurodistrofiei
Răspuns corect: a

17. *În perioada de imobilizare a cotului posttraumatic, redoarea pumnului si degetelor se


previne prin mobilizarea articulatiilor respective:
a. În poziţii declive ale mâinii
b. În poziţii antideclive ale mâinii
c. Atat în pozitii declive cât şi antideclive
d. Nu se ridică problema redorii pumnului şi degetelor
e. Oricum se instalează redoarea
Răspuns corect: b

18. *După înlăturarea imobilizării cotului posttraumatic se practică un program de


kinetoterapie globală a membrului superior:
a. În lant kinetic inchis
b. În lant kinetic deschis
c. Atât în lant kinetic deschis cât şi închis
d. Nu se practică program de kinetoterapie
e. Programul kinetic se începe la o luna după îndepărtarea imobilizarii
Răspuns corect: b
19. *Cea mai frecventă complicaţie a fracturilor cotului constă în dezvoltarea de:
a. Algoneurodistrofie
b. Redoare articulară

40
c. Paralizie de membru superior
d. Sindr.Volkmann
e. Paralizia de nerv median
Răspuns corect: b

20. *În funcţie de gradele de libertate ale extensiei cotului redorile sunt considerate foarte
grave între :
a. 0-30 grade
b. 30-40 grade
c. 40-50 grade
d. 50-60 grade
e. 70-90 grade
Răspuns corect: a

21. *În funcţie de gradele de libertate ale extensiei cotului redorile sunt considerate moderate
între:
a. 0-30 grade
b. 30-60 grade
c. 60-90 grade
d. Peste 90 grade
e. Peste 120 grade
Răspuns corect: c

22. *În funcţie de gradele de libertate ale extensiei cotului redorile sunt considerate minore :
a. peste 90 grade
b. 0-30 grade
c. 30-60 grade
d. 60-90 grade
e. peste 120 grade
Răspuns corect: a

23. *Câte săptămâni se insista în kinetoterapia cotului posttrumatic pentru recuperarea


mobilităţii cotului fără să abandonăm?
a. 1- 2 săptămâni
b. 2- 4 săptămâni
c. 3- 6 săptămâni
d. 8- 10 săptămâni
e. 10-12 săptămâni
Răspuns corect: c

24. *Daca după 6 săptămâni de kinetoterapie a cotului posttraumatic nu s-a recuperat


mobilitatea cotului,
a. se continua programul kineto
b. se practica artroliza chirurgicală
c. se imobilizeaza din nou în atelă
d. se abandonează cazul
e. se reia programul recuperator după 2 săptămâni

41
Răspuns corect: b

25. Rezecţia capului radial în cotul posttraumatic antrenează următoarele modificări locale:
a. Cubitus valgus
b. Cubitus varus
c. Subluxatia radiocubitala superioara
d. Subluxatia radiocubitala inferioara
e. Luxatia anterioară a bontului osului radial
Răspuns corect: a, d, e

26. *În prima perioada de recuperare a cotului posttraumatic operat cu rezecţie de cap radial
generator de instabilitate de cot, ce mişcări se antreneaza?
a. Flexie- extensie
b. Pronatie- supinatie
c. Lateralitate
d. Se continua imobilizarea în eşarfă
e. Alt răspuns
Răspuns corect: a

27. *Cum se compenseaza deficitul de pronatie al antebraţului in cotul posttraumatic? Prin


mişcare combinată de :
a. Abducţie-rotaţie internă a umărului
b. Abducţie-rotaţie externă a umărului
c. Adducţie-rotaţie externă a umărului
d. Extensie-rotaţie externă a umărului
e. Extensie, rotaţie internă a umărului
Răspuns corect: a

28. *Care este una din complicaţiile severe ale cotului posttraumatic la copil în perioada de
imobilizare în aparat gipsat?
a. Algoneurodistrofia
b. Durerea
c. Sindromul Volkmann
d. Instabilitatea focarului de fractura
e. Redoarea articulară
Răspuns corect: c

29. *Care este prima masură luată în sindromul Volkmann apărut în timpul imobilizării
cotului posttraumatic la copil?
a. Administrarea de medicaţie antialgică, vasodilatatoare
b. Rezolvarea chirurgicală
c. Îndepărtarea aparatului gipsat
d. Poziţionarea bratului în poziţie antideclivă pentru favorizarea
circulaţiei de întoarcere
e. Tratament conservator
Răspuns corect: c

42
30. *Recuperarea funcţională a cotului posttraumatic presupune doar prevenirea şi
tratamentul redorii articulare, sau are şi alte obiective?
a. Da, are şi alte obiebtive
b. Nu, nu are şi alte obiective
c. Uneori
d. Se are în vedere doar asigurarea stabilităţii articulare
e. Se luptă pentru creşterea forţei şi rezistenţei muşchilor flexori ai cotului
Răspuns corect: a

31. *În recuperarea cotului posttraumatic se folosesc tehnici de facilitare neuro-musculară din
metoda:
a. Bobath
b. Kabat
c. Rood
d. Williams
e. Brunstrom
Răspuns corect: b

32. *În cotul posttraumatic, la începutul programului recuperator mobilizarea pasiva trebuie
făcutp strict manual
a. Fără să se ia în considerare durerea
b. Găsindu-se sectorul de amplitudine indolor
c. Se efectuează mobilizare pasivă cu contrarezistenţă
d. Nu se efectuează mobilizare pasivă
e. Nici una din afirmaţiile anterioare nu este valabilă
Răspuns corect: b

33. *Pentru menţinerea gradelor suplimentare de mişcare obtinute prin program kinetic în
cotul posttraumatic, se utilizează orteza statică?
a. Da
b. Nu
c. Uneori
d. Ortopedul stabileşte necesitatea de ortezare
e. Este contraindicată
Răspuns corect: a

34. Dintre mijloacele terapeutice specifice medicinii fizice, în recuperarea cotului


posttraumatic imediat postimobilizare se pot folosi:
a. Parafină local
b. Crioterapie local
c. Unde scurte doze calde
d. Ultrasonoterapie
e. Pungi termice aplicate local
Răspuns corect: b, d

35. *Este hidrokinetoterapia utila în recuperarea cotului posttraumatic?


a. Da

43
b. Nu
c. Uneori, după ce s-au epuizat celelalte proceduri recuperatorii
d. După aplicaţia de parafină se face hidrokinetoterapia
e. Alt răspuns
Răspuns corect: a

36. *Care este stilul de înnot cel mai util în recuperarea cotului posttraumatic ?
a. Bras
b. Spate
c. Delfin
d. Crowl
e. Nu are importanţă
Răspuns corect: a

37. Obiectivele recuperarii în leziunile traumatice ale tendoanelor mâinii operate sunt:
a. recuperarea închiderii complecte a pumnului şi extensiei
degetelor
b. forţă şi rezistenţă la efort a flexorilor degetelor
c. viteza de contracţie a extensorilor
d. recuperarea închiderii parţiale a pumnului şi extensiei degetelor
e. alt răspuns
Răspuns corect: a,b,c

38. În primul stadiu de evolutie al algoneurodistrofiei la membrul superior după


traumatismele de mână, când fenomenele inflamatorii sunt explosive, vasodilataţia
şi edemul sunt evidente prin tumefacţie locală, tegumentele sunt calde, de culoare
roşie violacee, se are în vedere:
a. posturare înaltă a mâinii
b. posturare joasa a mâinii
c. aplicaţii locale de parafină
d. aplicaţii locale de rece
e. unde scurte la nivelul mâinii doze calde
Răspuns corect: a,d

39. Instabilitatea pumnului posttraumatic are mai multe cauze uneori intricate:
a. instabilitatea ligamentelor carpului
b. interesarea articulaţiei radiocubitale superioare
c. insuficienţe musculare din sistemul muscular dorsal şi palmar
d. imposibilitatea opozabilităţii policelui
e. consolidarea vicioasă a fracturilor de epifiză distală radială
Răspuns corect: a, c

40. *Deficitul de forţă al stabilizatorior pumnului posttraumatic compromite:


a. circumducţia pumnului
b. prehensiunea globală de forţă
c. extensia pumnului
d. flexia pumnului

44
e. rotaţia pumnului
Răspuns corect: b

TEMA NR. 11
Poliartrita reumatoidă: etiopatogenie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, program terapeutic
şi de recuperare
Bibliografie: Compendiu de medicina fizică şi recuperare – Adriana Sarah Nica, Editura
Universală „Carol Davila” – 1998; Paginile 190 - 203

1. *Care dintre următoarele elemente ale programului de kinetoterapie prezentate mai jos
este contraindicată pentru „mâna rigidă” din poliartrita reumatoidă?
a. confecţionarea şi utilizarea de atele şi orteze;
b. posturi antideclive;
c. mobilizări pasive şi autopasive;
d. mobilizări active;
e. imobilizare prelungită.
Răspuns corect: e.
 
2. Printre criteriile ARA pentru diagnosticul poliartritei reumatoide se numără şi
următoarele:
a. redoarea articulară matinală de cel puţin o oră;
b. artrită simultană la minim 3 arii articulare;
c. artrită a articulaţiile meta-carpo-falangiene sau interfalangiene proximale;
d. artrită simetrică bilaterală simultană a aceleiaşi articulaţii;
e. durere lombară cu iradieri în fese.
Răspuns corect: a, b, c, d.
 
3. *Care dintre următoarele simptome clinice nu constituie criteriu de diagnostic pentru
poliartrita reumatoidă?
a. artrită simetrică bilaterală simultană a aceleeaşi articulaţii;
b. prezenţa nodulilor reumatoizi;
c. prezenţa serică de factor reumatoid;
d. limitarea mobilităţii cutiei toracice prin afectarea articulaţiilor costo-vertebrale;
e. creşterea valorii reactanţilor de fază acută în puseu.
Răspuns corect: d.
 
4. *Pentru stadiul III sever al poliartritei reumatoide nu sunt caracteristice:
a. osteoporoza şi distrucţia osului şi cartilajului vizibile radiologic;
b. deformaţii articulare cu subluxaţii, deviere ulnară sau hiperextensie;
c. fibroza articulară şi anchiloză;
d. atrofie musculară marcată şi extinsă;
e. noduli reumatoizi periarticulari.
Răspuns corect: c.

5. Corticoterapia în poliartrita reumatoidă are indicaţii:


a. forme severe de poliartrită;
b. poliartrită cu anemie severă;

45
c. manifestările articulare asociate cu poliserozită;
d. la paciente peste 50 ani;
e. la paciente sub 50 de ani.
Răspuns corect: a, b, c.
 
6. *Care dintre procedurile antialgice folosite în poliartrita reumatoidă au şi efect de
încălzire a structurilor în profunzime?
a. TENS;
b. ultrasonoterapie;
c. ionogalvanizări;
d. curenţi diadinamici;
e. curenţi interferenţiali.
Răspuns corect: b.
 
7. În tratamentul recuperator al poliartritei reumatoide atela de repaus are ca scop:
a. prevenirea deformărilor prin reducerea solicitărilor mecanice;
b. ameliorarea fenomenelor trofice;
c. efect antialgic;
d. corectarea dezaxărilor severe la nivelul articulaţiilor meta-carpo-falangiene;
e. corectează anchilozele articulare.
Răspuns corect: a, b, c.
 
8. Poziţia de repaus articular, în „poziţie funcţională” a mâinii, cuprinde:
a. pumnul la 10° - 15° dorsiflexie;
b. moderată flexie a interfalangienelor;
c. hiperextensia falangei terminale;
d. extensie a carpometacarpienelor;
e. pumnul la 25° flexie palmară.
Răspuns corect: a, b.
 
9. Atela de repaus nocturn în P.R. este indicată în:
a. mâna dureroasă, cu manifestări inflamatorii;
b. mâna dureroasă, dar cu deformări minime;
c. mâna dureroasă cu deformări ireductibile;
d. mâna cu anchiloze severe, cu deviaţie cubitală;
e. mâna cu deformaţii severe în grifă.
Răspuns corect: a, b.
 
10. În P.R. atitudinea vicioasă la nivelul articulaţiilor afectate se caracterizează prin:
a. amiotrofie predominant pe extensori şi abductori;
b. contractură pe antagonişti;
c. amiotrofie predominant pe flexori şi adductori;
d. contractură pe flexori şi adductori;
e. păstrarea amplitudinii de mişcare normală.
Răspuns corect: a, b
  

46
11. *În cadrul tratamentului recuperator kinetic al poliartritei reumatoide repausul în poziţie
funcţională va cuprinde:
a. genunchiul în rectitudine cu săculeţi de nisip pe cvadriceps şi gambier;
b. genunchi cu suport de flexie în spaţiul popliteu;
c. genunchi în flexie şi rotaţie internă la 5°;
d. genunchi în hiperextensie;
e. genunchi în flexie la 90°.
Răspuns corect: a.
 
12. În cadrul tratamentului recuperator kinetic al poliartritei reumatoide (posturi funcţionale),
care dintre următoarele enunţuri este incorect?
a. la nivelul articulaţiei coxo-femurale se evită rotaţia externă;
b. la nivelul articulaţiei coxo-femurale se permit 20° de flexie;
c. la nivelul articulaţie coxo-femurale se evită rotaţia internă şi adducţia;
d. la nivelul articulaţie coxo-femurale se permit 40° de flexie;
e. la nivelul articulaţiei coxo-femurale se evită abducţia.
Răspuns corect:  c, d.
 
13. În cadrul terapiei ocupaţionale în poliartrita reumatoidă, pentru definirea penselor, care
dintre următoarele enunţuri este incorect:
a. pensă terminală (prinderea unui ac);
b. pensă subterminală (prinderea unei foi de hârtie);
c. pensă subtermino-terminală (prinderea unui cleşte);
d. pensă tridigitală (prinderea unei ţigări);
e. pensă laterolaterală (prinderea unei bile).
Răspuns corect: d, e.
 
14. Programele de recuperare în poliartrita reumatoidă , care să permită maximum de
participare la activitatea cotidiană (ADL) se organizează după criteriile:
a. după forma de evoluţie a bolii (moderată, medie, severă);
b. după evoluţia bolii sub tratament medicamentos;
c. după acţiunea procesului inflamator asupra fibrelor musculare striate;
d. în funcţie de gradul de activitate  desfăşurat anterior;
e. în funcţie de profesia pacientului.
Răspuns corect: a, b, c, d
 

Tema nr. 12. Spondilartropatii seronegative (spondilita anchilozntă, sindromul Reiter,


artrita psoriazică): etiopatogenie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, program terapeutic şi de
recuperare
Bibliografie: Compendiu de reumatologie – E. Popescu, Editura Tehnică–1997, Pag. 202—216

1. *În cadrul „posturilor corectoare” adaptate la bolnavul spondilitic, care dintre următoarele
este incorectă:
a. decubit dorsal fără pernă sub cap, cu o perniţă sub coloana dorsală, membrele superioare
sub ceafă, coatele ating patul;
b. decubit dorsal pe pat tare fără pernă, cu şoldurile şi genunchii flectate;

47
c. decubit dorsal cu perniţă sub coloana toracală, săculeţi de nisip pe umeri şi genunchi;
d. poziţia „Sfinxului”;
e. decubit ventral cu pernă sub torace, perniţă sub frunte, săculeţi de nisip pe coloana dorsală
şi bazin
Răspuns corect: b

2. *Pentru menţinerea şi corectarea tonusului muscular la spondilitic, care dintre următoarele


enunţuri este fals:
a. se va tonifia musculatura erectoare a trunchiului;
b. se va tonifia musculatura abdominală;
c. va fi promovată şi acţiunea psoasiliacului;
d. în secundar se tonifică musculatura fesieră;
e. exerciţiile se vor performa în postură cifozantă.
Răspuns corect: e

3. *Care dintre următoarele obiective de kinetoterapie nu se aplică în S.A.?


a. menţinerea posturii şi aliniamentului corect al corpului;
b. menţinerea supleţei articulare;
c. menţinerea tonusului muscular paravertebral;
d. menţinerea volumelor respiratorii mobilizabile în limite normale;
e. corectarea anchilozelor.
Răspuns corect: e

4. Criteriile de încadrare în spondilartrite seronegative implică:


a. predilecţia pentru afectarea coloanei vertebrale şi a articulaţiilor sacroiliace;
b. artropatii inflamatoare periferice, în sensul afectării asimetrice a articulaţiilor mari,
predominant la membrul inferior;
c. afectarea inflamatorie frecventă a inserţiilor fasciilor şi tendoanelor pe os;
d. prezenţa factorului reumatoid şi a nodulilor reumatoizi;
e. manifestări frecvente extraarticulare cutanate, mucoase, oculare, intestinale.
Răspuns corect: a, b, c, e.

5. Care dintre următoarele criterii de încadrare în grupa spondilartropatiilor seronegative


este greşit enunţat?
a. agregare strânsă, familială, cu incidenţă crescută a HLAB27;
b. absenţa factorului reumatoid şi a nodulilor reumatoizi;
c. artropatii inflamatoare periferice, în sensul afectării simetrice a articulaţiilor mici,
predominând la membrele superioare;
d. predilecţie pentru afectarea coloanei vertebrale şi a articulaţiilor sacroiliace;
e. lipsa manifestărilor extraarticulare, cutanate, mucoase, oculare, intestinale.
Răspuns corect: c, e.

6. Leziunile patologice ale procesului inflamator cronic din S.A. debutează iniţial prin
hipervascularizaţie şi infiltraţie cu:
a. limfocite;
b. plasmocite;
c. macrofage;

48
d. eozinofile.
e. monocite
Răspuns corect: a, b, c.

7. Durerea lombară în S.A. are următoarele caractere:


a. debutează insidios în a doua jumătate a nopţii;
b. este însoţită de redoare matinală;
c. durerea se agravează după exerciţiu şi se ameliorează după repaus;
d. este însoţită de radiculalgie sciatică, cu iradiere până în spaţiul popliteu;
e. nu este însoţită de radiculalgie sciatică.
Răspuns corect: a, b, d.

8. Evaluarea disfuncţiei de mobilitate a coloanei cervicale în S.A. se poate realiza prin:


a. manevra bărbie-stern (în flexie şi extensie);
b. manevra occiput-perete;
c. manevra Schober;
d. mişcări de rotaţie ale capului;
e. indicele tragus-acromion.
Răspuns corect: a, b, d, e.

9. Afectarea măduvei spinării în S.A. este urmarea:


a. compresiei radiculare;
b. compresiei medulare;
c. mielita acută;
d. chistelor medulare;
e. infarctelor medulare.
Răspuns corect: a, b.

10. Sindroamele neurologice, compresive în S.A. au ca şi etiologie:


a. subluxaţii vertebrale;
b. fracturi vertebrale;
c. arahnoidită cronică
d. tumori benigne medulare
e. tumori maligne medulare.
Răspuns corect: a, b, c.

11. Modificările radiologice precoce la nivelul coloanei vertebrale în S.A. sunt:


a. sindesmofitul;
b. vertebra „pătrată” la nivel lombar;
c. coloana „de bambus”
d. osteofitul;
e. osteoporoza „pătată”.
Răspuns corect: a, b.

12. Pentru diagnosticul pozitiv în S.A. pledează:


a. durere lombosacrată cu durată mai mare de 3 luni neameliorată de repaus;
b. durere şi rigiditate a coloanei toracice;

49
c. limitarea expansiunii toracice;
d. prezenţa sindesmofitului;
e. sacroileita unilaterală radiologic.
Răspuns corect: a, b, c, d.

13. Care dintre următoarele criterii este relevant pentru diagnosticul pozitiv al S.A.?
a. sacroiliită bilaterală radiologic;
b. limitarea expansiunii cutiei toracice;
c. irita sau iridociclita acută în trecut sau în prezent;
d. durere lombosacrată cu o durată de o lună, neameliorată de mişcare
e. durere toracală superioară cu o durată de o lună, neameliorată de mişcare.
Răspuns corect: a, b, c.

14. Factorii de prognostic sever în S.A. sunt:


a. debutul la o vârstă tânără al bolii;
b. coxita cu debut în primii ani;
c. prezenţa manifestărilor extraarticulare;
d. debutul cu afectarea coloanei cervicale;
e. debutul cu afectarea coloanei lombare.
Răspuns corect: a, b, c.

15. Sindromul Reiter constă în asocierea:


a. artrită reactivă;
b. uretrită;
c. cervicită;
d. conjunctivită
e. pneumonie lombară superioară.
Răspuns corect: a, b, c, d.

16. Artrita din sindromul Reiter se caracterizează prin:


a. debut brusc;
b. este asimetrică;
c. cel mai frecvent oligoarticulară;
d. sunt afectate predominant articulaţiile membrelor superioare;
e. sunt afectate, mai frecvent, articulaţiile interfalangiene distale ale mâinii..
Răspuns corect: a, b, c.

TEMA NR. 13
Boala artrozică: etiopatogenie, tablou clinic, diagnostic pozitiv şi diferenţial
Bibliografie: Compendiu de reumatologie – E. Popescu, Editura Tehnică - 1997
Paginile 223—229

1. Boala artrozică nu se caracterizează prin :


a. deteriorări ale cartilajului articular
b. sindesmofiţi
c. proliferare sinovială

50
d. creşterea activităţii osului subcondral
e. osteofiţi
Răspuns corect: b,c

2. Factorii care intervin în declanşarea bolii artrozice sunt:


a. ereditatea
b. leziuni ale cartilajului articular
c. stress mecanic
d. rasa
e. anomalii de statică şi mecanică articulară
Răspuns corect: a,b, c , e

3. Marcaţi afirmaţiile false cu privire la patogenia bolii artrozice:


a. colagenul secretat de condrocite este de tip I şi II
b. celulele sinoviale intervin în echilibrul metabolic al cartilajului prin secreţia unor
proteine mici
c. la debutul bolii producţia de proteoglicani este crescută
d. tipul I de colagen determină un cartilaj rezistent şi elastic
e. hidratarea proteoglicanilor determină creşterea rezistenţei la presiune
Răspuns corect: d,e

4. Marcaţi afirmaţiile corecte cu privire la patogenia bolii artrozice:


a. în boala artrozică pot apare în mod pasager reacţii de tip inflamator la nivel articular
b. microcristalele de hidroxiapatită eliberate din structura osoasă pot induce o artrită
nespecifică
c. enzimele litice nu sunt secretate de condrocitele normale
d. integritatea cartilajului este menţinută de proteoglicani ,substanţe puternic hidrofile
e. osteofitele nu sunt acoperite de cartilaj
Răspuns corect: a,b,d

5. Boala artrozică localizată la nivelul coloanei dorsale poate afecta:


a. articulaţiile disco vertebrale
b. articulaţiile interapofizare
c. articulaţiile uncovertebrale
d. pseudoartroza spinoasă
e. nici una
Răspuns corect: a, b

6. *Artroza interapofizară cervicală nu determină:


a. spondilolisteză
b. tulburări vizuale
c. radiculalgii
d. hiperlordoză lombară
e. vertij
Răspuns corect: d

7. Durerea din spondilartroza cervicală se poate datora:

51
a. afectării capsulei articulare
b. afectării periostului
c. spasmului musculaturii vecine
d. afectării ligamentelor paravertebrale
e. afectării rădăcinilor nervoase lombare
Răspuns corect: a,b, c, d,

8. Boala Scheuermann se caracterizează prin:


a. afectarea coloanei dorsale
b. hiperostoză idiopatică difuză
c. afectarea cu predilecţie a sexului feminin
d. debutul la orice vârstă
e. mici necroze în zona de creştere osteocartilaginoasă al platourilor vertebrale
Răspuns corect: a, e.

9. *Spondiloza hiperostozantă nu se caracterizează prin:


a. sindesmofiţi
b. afectarea a mai mult de patru vertebre
c. absenţa afectării cu predilecţie a discurilor vertebrale
d. afectarea cu predilecţie a coloanei dorsale inferioare
e. osteocondensare
Răspuns corect: a

10. *Marcaţi afirmaţiile false: Boala artrozică poate interesa la nivelul mâinii articulaţiile:
a. interfalangiene distale
b. articulaţiile carpometacarpiene
c. interfalangiene proximale
d. boala artrozică nu determină niciodată la acest nivel fenomene inflamatorii
e. boala artrozică determină deviaţii ulnare sau radiale ale ultimei falange
Răspuns corect: d.

11. Marcaţi afirmaţiile adevărate:


a. afectarea cotului de artroză apare mai ales în stările postraumatice la acest nivel
b. deformările genu var sau genu valgus pot fi secundare artrozei de genunchi
c. articulaţia scapulo-humerală este frecvent afectată de boala artrozică
d. musculatura periarticulară a genunchiului se atrofiază în afeectările artrozice ale acestuia
e. piciorul plat nu determină modificări artrozice la acest nivel
Răspuns corect: a, b, d,.

12. Coxartroza poate determina durere în:


a. genunchi
b. creasta iliacă.
c. articulaţia coxofemurală
d. abdomen
e. fesă
Răspuns corect: a, b, c, e

52
13. În coxartroză sunt tipice următoarele modificări radiologice:
a. lărgirea spaţiului articular
b. osteoporoză
c. deformări ale capului femural
d. eroziuni osoase
e. deformări ale cotilului
Răspuns corect: b, c,

14. Macaţi afirmaţiile false:


a. spondilartroza cervicală se poate complica cu sindrom de compresie medulară
b. afectarea unei rădăcini nervoase se poate exprima prin durere, spasticitate, parestezii,
anestezie în zona dermatomului corespunzător
c. osteofitele localizate pe faţa anterioară a corpilor vertebrali sunt de obicei
asimptomatici
d. zonele de maximă mobilitate ale coloanei vertebrale sunt : C7, T5, L1.
e. zonele de maximă mobilitate ale coloanei vertebrale sunt: C3, T6, L2.
Răspuns corect: b, d, e.

15. Marcaţi afirmaţiile adevărate:


a. apartenenţa la tiparul genetic HLA-B27 exclude sindromul Forestier
b. coloana dorsală este afectată de boala artrozică secundar modificărilor de statică
vertebrală
c. în boala artrozică articulaţia este mărită de volum prin proliferare de os şi cartilaj
d. boala artrozică nu produce subluxaţii articulare
e. redoarea articulară nu este prezentă în boala artrozică
Răspuns corect: b, c.

TEMA NR. 14
Coxartroza şi gonartroza: principii generale de tratament şi programe specifice de
recuperare
Bibliografie: Compendiu de medicina fizică şi recuperare – Adriana Sarah Nica, Editura
Universală „Carol Davila” - 1998 paginile 219—227

1. Coxartroza primitivă are următoarele caracteristici:


a. are etiologie necunoscută
b. are etiologie cunoscută
c. prezenţa predominant feminină
d. prezenţa predominant masculină
e. frecvenţa maximă de apariţie între 50 şi 60 de ani.
Răspuns corect: a, c, e

2. Coxartrozele secundare pot apărea :


a. după coxite infecţioase
b. în gută
c. după malformaţii congenitale de şold
d. după osteonecroza aseptică de cap femural

53
e. fără etiologie
Răspuns corect: a, b, c, d

3. Bilanţul coxoticului trebuie să stabilească nivelul funcţional, cuantificând:


a. perimetrul de mers
b. prezenţa durerii
c. utilizarea de baston sau cârje
d. etiologia nespecifică
e. relaţia durere – ortostatism prelungit
Răspuns corect: a, b, c, e

4. *Din punct de vedere clinico-evolutiv coxartroza are:


a. 3 stadii
b. 4 stadii
c. 5 stadii
d. 2 stadii
e. 6 stadii
Răspuns corect: a

5. Regulile de igienă a şoldului cuprind:


a. scăderea în greutate pentru persoanele supraponderale
b. evitarea mersului pe distanţe mari şi a purtării de greutăţi
c. mersul pe teren accidentat, urcatul/coborâtul scărilor
d. utilizarea unui baston care se pune pe sol pe aceiaşi linie cu piciorul afectat
e. respectarea perioadelor de repaos, asociind posturarea membrelor inferioare antidecliv.
Răspuns corect: a, b, d, e

6. Etapa de gonartroză avansată este caracterizată de:


a. dureri accentuate, aproape permanente
b. dureri uşoare
c. flexum de genunchi
d. ortostatism dificil
e. mers modificat
Răspuns corect: a, c, d, e

7. Exerciţiile fizice în coxartroză urmăresc:


a. creşterea mobilităţii articulare
b. refacerea forţei musculare periarticular la nivelul şoldului
c. corectarea contracturilor şi hipotrofiilor musculare
d. corectarea hipertrofiilor musculare
e. ameliorarea balanţei agonişti-antagonişti
Răspuns corect: a, b, c, e

8. *În faza a treia cu decompensare globala ireversibilă a gonartrozei tratamentul specific


este:
a. kinetoterapia
b. hidrokinetoterapia

54
c. proteza de genunchi
d. evitarea pozitiilor de flexie accentuata a genunchiului
e. tratament medicamentos
Răspuns corect: c

TEMA NR. 15
Manifestări degenerative reumatismale disco-vertebrale: etiopatogenie, tablou clinic,
diagnostic pozitiv şi diferenţial, program terapeutic şi de recuperare
Bibliografie: Compendiu de medicina fizică şi recuperare – Adriana Sarah Nica, Editura
Universală „Carol Davila” - 1998
Paginile 212—260
1. *Care este factorul determinant în producerea leziunilor degenerative din discul
intervertebral ?
a. mişcarea de extensie a trunchiului
b. mişcarea de flexie a trunchiului
c. mişcarea de rotaţie a trunchiului
d. mişcarea de flexie laterală stânga-dreapta
e. ortostatismul
Răspuns corect: b

2. *Suferinţa disco-radiculară evoluează de-a lungul a :


a. trei faze şi patru stadii
b. patru faze
c. trei faze şi trei stadii
d. patru faze şi trei stadii
e. trei stadii
Răspuns corect: d

3. *În faza întâia a suferinţei discale este interesat:


a. inelul fibros
b. nucleul pulpos
c. inelul fibros şi nucleul pulpos
d. rădăcina măduvei spinării
e. ligamentul longitudinal posterior
Răspuns corect: c

4. Care sindroame sunt prezente în faza întâi a discopatiei :


a. sindromul musculo-ligamentar
b. sindromul dural
c. sindromul psihic
d. sindromul neuro-radicular
e. sindromul vertebral
Răspuns corect: a, c, e;

5. *Care sindrom este prezent în faza a doua, dar nu şi în faza întâi a discopatiei:
a. sindromul vertebral

55
b. sindromul dural
c. sindromul musculo-ligamentar
d. sindromul psihic
e. nici unul
Răspuns corect: b

6. Care dintre sindroamele următoare sunt prezente atât în faza a doua cât şi în faza a treia a
discopatiei:
a. sindromul vertebral
b. sindromul musculo-ligamentar
c. sindromul dural
d. sindromul neuro-radicular
e. sindromul psihic
Răspuns corect: a, b, c

7. *Faza a treia a suferinţei discale se caracterizează prin:


a. fisurarea inelului fibros
b. fibrozarea nucleului pulpos
c. degenerescenţa discului intervertebral în totalitate
d. migrarea nucleului pulpos până la nivelul fibrelor periferice ale inelului fibros
e. nucleul pulpos prolabează în afără inelului fibros cu ruperea completă a acestuia şi
agresiunea rădăcinilor măduvei spinării

Răspuns corect: e

8. Care sindroame sunt comune primelor trei faze ale discopatiei:


a. sindromul vertebral
b. sindromul musculo-ligamentar
c. sindromul dural
d. sindromul neuro-radicular
e. sindromul psihic
Răspuns corect: a, b, e;

9. *Care sindrom este prezent numai în faza a treia a discopatiei:


a. sindromul vertebral
b. sindromul musculo-ligamentar
c. sindromul neuro-radicular
d. sindromul psihic
e. sindromul dural
Răspuns corect: c

10. Ce sindroame nu sunt prezente în sindromul faţetal spre deosebire de suferinţa disco-
radiculară:
a. sindromul vertebral
b. sindromul dural
c. sindromul musculo-ligamentar
d. sindromul neuro-radicular

56
e. sindromul psihic
Răspuns corect: b,d;

11. Lombosciatica este durerea ce iradiază din zona lombară pe :


a. faţa anterioară a coapsei şi genunchiului
b. membrul inferior depăşind genunchiul
c. faţa laterală a coapsei, gambei, faţa dorsală picior până la haluce
d. faţa posterioară a coapsei, gambei, faţa plantară a piciorului până la degetele mici ale
piciorului
e. faţa antero-internă a coapsei şi gambei
Răspuns corect: c,d

12. *Când este afectată rădăcina L4, durerea este etichetată ca :


a. sciatalgie
b. cruralgie
c. lombalgie
d. lombo-sciatalgie
e. meralgie parestezică
Răspuns corect: b

13. Suferinţa discală de tip hernie se caracterizează prin:


a. dureri cu caracter bipolar
b. dureri de tip radicular, cu iradiere dermatomială
c. parestezii distal
d. criestezii distal
e. nici una din variantele de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d,

14. *Examenul mersului pe teren plat, vârfuri şi călcâie reprezintă un test pentru evidenţierea:
a. sindromul dural
b. sindromul vertebral
c. sindromul neuro-radicular
d. sindromul musculo-ligamentar
e. sindromul psihic
Răspuns corect: c

15. Tratamentul sindromului lombosacrat cu radiculopatie în perioada acută presupune :


a. tratament medicamentos analgetic, antiinflamator nesteroidian sau corticoterapie
b. electroterapie
c. termoterapie constând în diatermie cu unde scurte, raze infraroşii, parafină
d. masaj
e. program Williams, faza a treia
Răspuns corect: a, b, d;

57
TEMA NR. 16 – Reumatismul periarticular (fibromialgia, bursite, tendinite, paniculite,
capsulite, periartrita scapulohumerală): diagnostic, principii de tratament şi programe
specifice de recuperare
Bibliografie: Compendiu de reumatologie – E. Popescu, Ed. Tehnică – 1997, Pag. 246-247

1. *Care dintre următoarele simptome NU fac parte din tabloul clinic al sindromului
fibromialgic?
a. durere difuza musculo-scheletală
b. redoare musculo-scheletală evidenta la reluarea activităţii după un repaus prelungit
c. fatigabilitate
d. prezenta „trigger points”
e. valori crescute ale reactanţilor de fază acută
Răspuns corect: e.

2. În bursita ischiatică, durerea are următoarele caractere:


a. este localizată în regiunea ischiatică, interesând muşchiul fesier mare
b. se accentuează când pacientul este în poziţie şezândă
c. este mai intensă noaptea
d. se ameliorează în flexie şi rotaţie internă a membrului inferior
e. pacientul prezintă durere la mers
Răspuns corect: a, b, c.

3. Care dintre următoarele simptome NU caracterizează tenosinovita muşchiului scurt


extensor şi lung abductor al policelui (boala DeQuervain):
a. bolnavii nu pot ţine obiecte în mână
b. pacienţii nu pot ridica greutăţi în mână
c. devierea ulnară forţată a mâinii cu policele flectat în palmă produce dureri
d. percuţia ligamentului transvers al carpului (semnul Tinel) produce dureri
e. prezenta paresteziilor pe dermatomul nervului median în zona palmară
Răspuns corect: d, e.

4. Tenosinovita muşchiului biceps brahial nu prezintă în tabloul clinic:


a. durere spontană la palpare sau la mişcarea braţului în extensie
b. durere spontană la palpare sau la supinaţia antebraţului împotriva unei rezistente
c. flexia maximală a mâinii pe antebraţ pentru un minut produce parestezii, înţepături, durere
în regiunea palmară
d. atrofia muşchilor eminentei tenare
e. prezenta semnului Tinel
Răspuns corect: c, d, e

5. Tendinita calcifiantă se caracterizează prin:


a. depuneri de cristale de hidroxiapatită în tendon.
b. depuneri de cristale de hidroxiapatită în muşchi.
c. tendonul muşchiului supraspinos este cel mai frecvent atins.
d. tendonul muşchiului deltoid este cel mai frecvent atins.
e. nici una din variantele de mai sus
Răspuns corect: a, c

58
6. *Alegeţi răspunsul corect:
a. Capsulita interesează exclusiv articulaţia umărului.
b. Capsulita interesează exclusiv articulaţia cotului
c. Capsulita interesează exclusiv articulaţia genunchiului
d. Capsulita interesează exclusiv articulaţia şoldului
e. nici una din variantele de mai sus
Răspuns corect: a

7. Capsulita retractilă („adezivă”) complică evoluţia următoarelor boli generale:


a. infarctul de miocard
b. diabetul zaharat
c. reumatismul articular acut
d. bronhopneumopatia cronică obstructivă
e. spondilartroza cervicală
Răspuns corect: a, b, d.

TEMA NR. 17
Elemente de recuperare în patologia cardiovasculară şi respiratorie
Bibliografie: Compendiu de medicina fizică şi recuperare – Adriana Sarah Nica, Editura
Universitară „Carol Davila” – 1998, Paginile 229—242

1. * În programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari efortul lor este cel mai mult
limitat de:
a. pragul angios restant
b. medicaţia specifică afecţiunii
c. valorile crescute ale TA
d. valorile crescute ale frecvenţei cardiace
e. valorile crescute ale frecvenţei respiratorii
Răspuns corect: a

2. * În perioada de la 8-12 săptămâni postinfarct, nivelul de solicitare al exerciţiilor fizice


corelat cu frecvenţa cardiacă este de:
a. 30% din frecvenţa maximă
b. 50% din frecvenţa maximă
c. 70%-80% din frecvenţa maximă
d. 100% din frecvenţa maximă
e. 90% din frecvenţa maximă
Răspuns corect: c

3. * Conform cercetărilor epidemiologice actuale, menţionaţi ce procentaj din cazurile cu


infarct miocardic pot desfăşura o viaţă familială, socială şi profesională cvasinormală:
a. 25%
b. 40%
c. 50%
d. 70%

59
e. 90%
Răspuns corect: c

4. Obiectivele terapeutice ale pacienţilor coronarieni se pot realiza:


a. medicamentos
b. chirurgical
c. antrenament fizic
d. drenajul de postură
e. reeducarea tusei
Răspuns corect: a, b, c

5. Programele de recuperare ale coronarienilor se organizează în funcţie de prezenţa celor


mai importante consecinţe fiziopatologice post-ischemie coronariană:
a. scăderea performanţelor ventricului stâng
b. ischemia miocardică restantă
c. disritmiile secundare
d. nici una din variantele de mai sus
e. anxietatea şi depresia
Răspuns corect: a, b, c

6. Metodele de diagnosticare ale disfuncţiei ventriculare stângi sunt:


a. examenul clinic
b. EKG
c. ecocardiografie
d. tehnici nucleare
e. nici una din variantele de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d

7. Medicaţia cu efecte potenţial iatrogene în recuperarea coronarianului este:


a. beta-blocantele în doze mari
b. blocanţii enzimei de conversie a angiotensinei
c. anticalcicele tahicardizante
d. antiaritmicele
e. sedativele
Răspuns corect: a, c

8. Obiectivele fazei a II-a şi a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt:


a. reantrenarea la efort
b. readaptarea la viaţa cotidiană
c. readaptarea socio-profesională
d. nici una din variantele de mai sus
e. pensionarea pacienţilor
Răspuns corect: a, b, c

9. Imobilizarea prelungită la pat a pacienţilor coronarieni este urmată de multiple


complicaţii:
a. decondiţionarea cardio-vasculară

60
b. stază venoasă şi bronşică
c. tulburări trofice
d. periartrită scapulo-humerală
e. coxartroză secundară
Răspuns corect: a, b, c, d

10. Recuperarea în faza acută a infarctului miocardic urmăreşte:


a. pregătirea funcţională a aparatului cardiovascular la solicitările progresive
b. întreţinerea structurilor somatice în perioada de repaus absolut la pat
c. combaterea efectelor secundare ale repausului prelungit
d. pregătirea pacientului pentru a-i reda autonomia în gesturile cotidiene
e. ameliorarea ambulației
Răspuns corect: a, b, c, d

11. Programul de recuperare în faza I-a a infarctului miocardic cuprinde următoarele:


a. solicitare în pat
b. solicitare în cameră
c. solicitare în secţie
d. solicitare în afără spitalului
e. competiţii sportive
Răspuns corect: a, b, c

12. *În cazul accentuării durerilor anginoase, apariţiei insuficienţei ventriculare stângi sau a
tulburărilor severe de ritm în faza I-a a infarctului miocardic:
a. programul trebuie amânat
b. programul trebuie continuat, dar la o intensitate redusă
c. programul trebuie întrerupt definitiv
d. programul trebuie continuat la aceeaşi intensitate
e. Programul trebuie continuat la o intensitate crescută
Răspuns corect: a

13. Respiraţia diafragmatică în cazul bolnavului coronarian:


a. evită suprainfecţia bazelor pulmonare
b. ameliorează hematoza
c. exercită efect sedativ moderat
d. nici una din variantele de mai sus
e. respiraţia diafragmatică nu are efect în cazul bolnavului coronarian
Răspuns corect: a, b, c

14. Se consideră infarct miocardic necomplicat în următoarele situaţii:


a. infarctul miocardic cu hipotensiune arterială
b. infarctul miocardic fără durere cardiacă persistentă sau recurentă
c. infarctul miocardic fără disritmii semnificative
d. infarctul miocardic fără insuficienţă cardiacă
e. infarct miocardic cu anevrism ventricular
Răspuns corect: b, c, d

61
15. *În faza I-a a infarctului miocardic, pulsul pacientului nu trebuie să crească cu mai mult
de:
a. 30 bătăi/minut
b. 20 bătăi/minut
c. 40 bătăi/minut
d. 50 bătăi/minut
e. 10 bătăi/minut
Răspuns corect: a

16. Obiectivele de recuperare în faza a II-a infarctului miocardic acut sunt:


a. ameliorarea utilizării periferice a oxigenului
b. scăderea solicitării cardiace
c. creşterea capacităţii de efort maximal
d. nici unul dintre obiectivele de mai sus
e. creşterea pragului angios
Răspuns corect: a, b, c

17. Parametrii urmăriţi în recuperarea după infarctul miocardic acut necomplicat sunt:
a. frecvenţa cardiacă
b. EKG
c. tensiune arterială
d. monitorizarea Holter
e. toţi parametrii de mai sus
Răspuns corect: a, c

18. Ulterior instituirii programului recuperator pacientul cu infarct miocardic acut necesită un
bilanţ clinico-funcţional specific care se referă la:
a. evaluarea performanţei atriului stâng
b. aprecierea localizării, întinderii şi profunzimii infarctului
c. evaluarea rezervelor circulatorii coronariene şi a tulburărilor de ritm
d. controlul dinamicii tensiunii arteriale
e. bilanţul aparatului respirator şi locomotor
Răspuns corect: b, c, d, e

19. *În testarea de efort la cicloergometru creşterea progresivă a intensităţii efortului la


fiecare treaptă de efort este de:
a. 10 w
b. 25-30 w
c. 40 w
d. 50 w
e. 20 W
Răspuns corect: b

20. Criteriile de terminare ale testului de efort sunt:


a. durerea anginoasă medie, progresivă cu creşterea efortului
b. extrasistolia ventriculară agravată la efort (peste 25% din bătăi)
c. tahicardiile ectopice supraventriculare sau fibrilaţia ventriculară

62
d. tulburările de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare
e. creşterea TA peste 150/90 mmHg
Răspuns corect: a, b, c, d

21. În recuperarea de fază II a pacientului coronarian se recomandă:


a. exerciţii pentru creşterea forţei musculare
b. exerciţii de asuplizare
c. exerciţii de coordonare
d. exerciţii de respiraţie
e. nici una din variantele de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d

22. *În perioada de trei până la opt săptămâni post-infarct, se recomandă ca frecvenţa
cardiacă să nu depăşească:
a. 110/min
b. 130/min
c. 150/min
d. 120/min
e. 100/min
Răspuns corect: d

23. *Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian în faza a II-a a infarctului


miocardic acut este de:
a. 3 şedinţe/săptămână
b. 5 şedinţe/săptămână
c. 2 şedinţe/săptămână
d. 4 şedinţe/săptămână
e. zilnic
Răspuns corect: a

24. Complicaţiile posibile ale testării la efort sunt:


a. infarctul miocardic acut, oprirea cardiacă, decesul
b. hipotensiunea
c. insuficienţa respiratorie
d. insuficienţa circulatorie cerebrală acută
e. insuficienţa cardiacă congestivă
Răspuns corect: a, b, d, e

25. Contraindicaţii testării la efort sunt:


a. infarctul miocardic acut în primele 6 zile de evoluţie
b. angină pectorală de efort
c. insuficienţa ventriculară stângă simptomatică severă
d. hipertensiunea arterială (TAS 170 mmHg sau TAD 100 mmHg)
e. stenoză aortică severă
Răspuns corect: a, c, e

26. Categoriile de patologii beneficiare ale programelor de recuperare respiratorie sunt:

63
a. sindroamele ventilatorii obstructive, restrictive sau mixte
b. cardiopatiile cu probleme cardio-respiratorii
c. coxartrozele
d. tulburările de mecanică ventilatorie secundare modificărilor coloanei vertebrale
e. arteriopatiile aterosclerotice ale membrelor inferioare
Răspuns corect: a, b, d

27. Obiectivele recuperării respiratorii sunt:


a. ameliorarea circulaţiei periferice
b. obţinerea unei mecanici ventilatorii satisfăcătoare
c. creşterea flexibilităţii articulaţiilor implicate în mecanica ventilatorie
d. reeducarea musculaturii inspiratorii şi expiratorii
e. permeabilizarea şi umidifierea căile respiratorii
Răspuns corect: b, c, d, e

28. Rezultatele obţinute cu ajutorul programelor de recuperare respiratorie pot fi apreciate


prin:
a. teste funcţionale de efort sau ergometrice
b. bilanţul gazometric
c. analiza radiologică de tip static şi dinamic
d. teste kinetice, de dinamică costală, vertebrală şi abdominală
e. nici una din variantele de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d

29. Hidroterapia utilizată în recuperarea respiratorie cuprinde:


a. duşul subacval
b. baia generală la 360-370 c
c. compresele calde aplicate toracic
d. baia caldă ascendentă de membre superioare
e. baia de vârtejuri
Răspuns corect: a, b, c, d

30. Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:


a. relaxarea
b. asuplizarea
c. tonifierea musculaturii membrelor
d. asigurarea unui drenaj respirator şi a sinergismului ventilator
e. îmbunătăţirea mecanicii ventilatorii
Răspuns corect: a, b, d, e

31. Tehnicile şi metodele asociate kinetoterapiei respiratorii sunt:


a. asistenţă verbală sau audio-vizuală asociată cu tehnici de relaxare
b. tracţiunile şi manipulările
c. termoterapia şi electroterapia
d. masajul
e. aerosoloterapia
Răspuns corect: a, c, d, e

64
32. Programele de recuperare respiratorie includ:
a. ventilaţia mecanică asistată
b. aerosoloterapia şi oxigenoterapia
c. respiraţia în presiune negativă intermitentă
d. exerciţii de vorbire
e. exerciţii de antrenare a tusei
Răspuns corect: a, b, d, e

TEMA NR. 18
Elemente de recuperare medicală în geriatrie
Bibliografie: Compendiu de medicina fizică şi recuperare – Adriana Sarah Nica, Editura
Universitară „Carol Davila” - 1998
Paginile 243-250

1. Enumeraţi care dintre următoarele probleme particulare le ridică recuperarea unui pacient
vârstnic:
a. posibilităţile de îngrijire ale familiei şi circuitele de la domiciliu
b. în ce măsură este necesar un program de recuperare şi cum se implică familia în realizarea
lui
c. posibilităţile de ameliorare ale circuitelor de la domiciliul pacientului, legate de diverse
patologii ale aparatului locomotor
d. nici una din variantele de mai sus
e. ameliorarea forţei musculare prin exerciţii izometrice
Răspuns corect: a, b, c

2. *Persoanele de peste 65 de ani care acuză precordialgii prezintă o reducere a fluxului


coronarian cu:
a. 45%
b. 50%
c. 75%
d. 25%
e. 90%
Răspuns corect: d

3. Diagnosticul tulburărilor de ritm la pacienţii vârstnici se face prin:


a. spirometrie
b. osteodensitometrie
c. EKG
d. test de efort
e. monitorizare Holter
Răspuns corect: c, d, e

4. *La pacienţii peste 75 de ani se produce progresiv o reducere funcţională a activităţii


renale cu:
a. 50%
b. 40%

65
c. 30%
d. 20%
e. 10%
Răspuns corect: a

5. Cauzele osteoporozei vârstnicelor sunt:


a. scăderea nivelului de solicitare a aparatului locomotor
b. scăderea nivelului de estrogeni în postmenopauză
c. expunere redusă la soare
d. creşterea rezervelor de vitamină d
e. scăderea ingestiei de calciu
Răspuns corect: a, b, c, e

6. Tulburările de mers ale vârstnicului pot fi induse de:


a. modificările vasculare cerebrale
b. modificările degenerative ale ţesutului nervos cerebral, ale structurilor subcorticale
c. modificări metabolice, etilism cronic
d. scăderea nivelului psihic si de integrare în mediu
e. nici una din variantele de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d

7. *Enumeraţi care dintre următoarele afecţiuni apar frecvent la pacientul vârstnic:


a. boala parkinson
b. insuficienţa venolimfatică a menbrelor inferioare
c. hipoacuzia
d. scăderea acuităţii vizuale
e. toate afecţiunile de mai sus
Răspuns corect: e

8. *Reducerea pe decadă a ratei metabolice la pacientul vârstnic este de:


a. 5%
b. 10%
c. 4%
d. 2%
e. 15%
Răspuns corect: d

9. *Necesarul de proteine la pacientul vârstnic este de:


a. 1 gram/kg/zi
b. 2 grame/kg/zi
c. 3 grame/kg/zi
d. 4 grame/kg/zi
e. 6 grame/kg/zi
Răspuns corect: a

10. *Necesarul caloric al persoanelor vârstnice este de:


a. 3.000 calorii/zi

66
b. 1.500 calorii/zi
c. 2.000 calorii/zi
d. 1.000 calorii/zi
e. 2.500 calorii/zi
Răspuns corect: c

11. Precizaţi care dintre următoarele stări patologice pot fi cauzate de o dietă sărăcăcioasă la
pacientul vârstnic:
a. anemia
b. osteoporoza
c. deprecierea proteică
d. scăderea ponderală
e. nici una din variantele de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d

12. *Precizaţi procentajul din forţa musculară care se pierde pe zi prin imobilizare completă
la pacientul vârstnic:
a. 3%
b. 5%
c. 4%
d. 2%
e. 7%
Răspuns corect: a

13. *Precizaţi la câte zile după accidentul vascular cerebral hemoragic stabilizat, la pacientul
vârstnic debutează programul recuperator:
a. după 3 zile
b. după 7 zile
c. după 10 zile
d. după 5 zile
e. după 14 zile
Răspuns corect: b

14. Programele de recuperare în cadrul sindromului de decondiţionare la pacienţii vârstnici


vor fi realizate prin:
a. exerciţii gradate
b. mers cu ritm de solicitare variat
c. urcatul şi coborâtul scărilor
d. solicitare pe bicicleta ergometrică
e. exerciţii izometrice

Răspuns corect: a, b, c, d

15. Programul de recuperare a pacienţilor vârstnici după accidente vasculare cerebrale


urmăreşte:
a. mobilizarea în pat
b. mobilizarea la marginea patului

67
c. exerciţii de destabilizare şi echilibrare
d. exerciţii de verticalizare şi mers
e. exerciţii de relaxare

Răspuns corect: a, b, c, d

16. *Obiectivele tratamentului de recuperare a pacientului vârstnic cu boala Parkinson sunt:


a. ameliorarea respiraţiei
b. corectarea balansului şi a posturilor
c. ameliorarea mersului şi a cadenţei în mers
d. stimularea capacităţii funcţionale
e. toate obiectivele de mai sus
Răspuns corect: e

17. Pentru corectarea insuficienţei venolimfatice a membrelor inferioare la pacientul vârstnic


se recomandă:
a. posturile antideclive ale membrelor inferioare
b. exerciţiile de mers
c. purtarea de ciorapi elastici
d. folosirea băii cu valuri în caz de ulceraţie sau infecţie
e. nici unul din mijloacele de mai sus.
Răspuns corect: a, b, c, d,

18. *Iniţierea programului de recuperare la nevăzătorii vârstnici se face după aprecierea


nivelului funcţional al următoarelor disponibilităţi de integrare în mediu:
a. evaluarea auzului
b. aprecierea stereognozei
c. evaluarea simţului discrimator
d. aprecierea nivelului de cunoaştere, memorie şi al coordonării
e. toate evaluările de mai sus
Răspuns corect: e

19. Programul recuperator instituit precoce în suferinţele pulmonare ale pacienţilor vârstnici
va cuprinde:
a. posturile de drenaj
b. manevrele de percuţie şi vibraţie
c. reeducarea tusei
d. exerciţiile de relaxare
e. nici una din variantele de mai sus
Răspuns corect: a, b, c, d

20. *Programul de recuperare în cazul pacienţilor vârstnici cu sindroame organice cerebrale


trebuie să cuprindă:
a. programe de orientare în realitatea înconjurătoare
b. integrarea senzorială
c. reînvăţarea progresivă a programelor de activitate cotidiană
d. toate obiectivele de mai sus

68
e. programe de ameliorare a circulaţiei periferice.
Răspuns corect: d

21. Cauzele cel mai frecvente ale sindroamelor dureroase ale pacienţilor vârstnici sunt:
a. cefaleea sau sindroamele migrenoide secundare spondilodiscartrozei, unui atac ischemic
tranzitoriu sau ca secvenţă a unui accident vascular cerebral trombotic.
b. dureri secundare post herpes zoster
c. sindromul piciorului dureros cronic de cauze articulare, periarticulare, vasculare,
metabolice
d. nici una din cauzele de mai sus
e. pacienţii vârstnici nu prezintă sindroame dureroase, decât foarte rar
Răspuns corect: a, b, c

TEMA NR. 19.


Bazele fiziologice ale electroterapiei
Bibliografie: Electroterapie – A. Rădulescu, Editura Medicală - 1991

1. Următoarele afirmaţii sunt adevărate


a. pentru a declanşa o excitaţie, stimulul trebuie să aibă o intensitate de prag
b. stimulul sub nivelul pragului creşte răspunsul
c. pentru a provoca o excitaţie stimulul trebuie să acţioneze un timp minim
d. creşterea intensităţii stimulului peste valoarea pragului, creşte răspunsul
e. toate de mai sus
Răspuns corect: a,c

2. Parametrii electrofiziologici ce caracterizează excitabilitatea nervului:


a. reobaza
b. cronaxia
c. catelectrotonusul
d. electrotonus
e. anelectrotonus
Răspuns corect: a, b

3. *Ce reprezinta reobaza?


a. intensitatea minima necesara declansarii excitatiei
b. timpul minim necesar
c. permeabilitatea celulara
d. potentialul de actiune al celulei
e. pozitivitatea crescuta din interiorul membranei
Răspuns corect: a

4. Stimularea electrica se produce :


a. la variaţii ale intensitatii curentului intr-o perioada scurta de timp
b. la variaţii ale intensitatii curentului intr-o perioada lunga de timp
c. la intensitate sub valoarea “ prag “
d. la intensitate peste valoarea “ prag “

69
e. la intensitati mari ale curentului in timp prelungit
Răspuns corect: a, d

5. Ce seminificatie are electrotonusul?


a. modificările caracteristice ale proprietatilor fizice ale tesuturilor determinate de sensul
curentului
b. modificările caracteristice ale proprietatilor fiziologice ale tesuturilor determinate de
sensul curentului
c. catelectrotonusul semnifica creşterea excitabilitatii tisulare (la catod )
d. pragul de excitabilitate este mai coborât la catod
e. excitaţia catodală este la deschiderea circuitului
Răspuns corect: a, b, c, d

6. Măsurarea excitabilităţii unui nerv /muşchi se face la :


a. închiderea unui curent continuu
b. aplicarea unui stimul dreptunghiular
c. aplicarea unui stimul subliminal
d. aplicarea impulsurilor de curent “in treapta “
e. aplicarea unui stimul triunghiular
Răspuns corect: a, b

7. Parametrii electrofiziologici uzuali sunt :


a. reobaza
b. timpul util
c. cronaxia
d. sensibilitatea
e. masa musculară
Răspuns corect: a, b, c,

8. Valorile cronaximetriei fiziologice pot fi influentate de :


a. vârsta
b. structura si functia muşchiului
c. echilibrul electrolitilor si echilibrul acido-bazic
d. temperatura mediului ambiant
e. niciuna
Răspuns corect: a, b, c, d,

9. Conditiile esentiale de Răspuns la stimularea electrica sunt :


a. intensitatea curentului
b. timpul util
c. bruschetea curentului aplicat
d. creşterea lenta a intensitatii
e. impulsul sa fie tringhiular, trapezoidal sau progresiv
Răspuns corect: a, b, c

10. Acomodarea este :


a. conditionata de inactivarea progresiva a sistemului de transport a Na+

70
b. oprita de un curent cu panta brusca
c. absenta la muşchii denervaţi
d. utila in electrostimulare
e. masurata cu coeficientul de acomodare
Răspuns corect: a, b, c, e

TEMA NR. 20.


Bazele fiziologice ale electroterapiei
Bibliografie: Electroterapie – A. Rădulescu, Editura Medicală - 1991

1. Următoarele afirmaţii sunt adevărate


a. pentru a declanşa o excitaţie, stimulul trebuie să aibă o intensitate de prag
b. stimulul sub nivelul pragului declanşează creşterea răspunsului
c. pentru a provoca o excitaţie stimulul trebuie să acţioneze un timp minim
d. creşterea intensităţii stimulului peste valoarea pragului, creşte răspunsul
e. toate de mai sus
Răspuns corect: a,c

2. Parametrii electrofiziologici ce caracterizează excitabilitatea nervului:


a. reobaza
b. cronaxia
c. catelectrotonusul
d. electrotonus
e. anelectrotonus
Răspuns corect: a, b

3. Care sunt calitatile stimulului electric pentru a declansa o excitatie ?


a. intensitatea minima precisa
b. sa actioneze un anumit timp minim
c. intensitatea sa depaseasca “pragul”
d. intensitate maxim suportabila
e. intensitate sub prag , timp de 1 minut
Răspuns corect: a, b, c

4. *Ce reprezintă reobaza ?


a. intensitatea minimă necesară declanşării excitaţiei
b. timpul minim necesar
c. permeabilitatea celulara
d. potenţialul de acţiune al celulei
e. pozitivitatea crescuta din interiorul membranei
Răspuns corect: a

5. Stimularea electrica se produce astfel :


a. la variaţii ale intensitatii curentului intr-o perioada scurta de timp
b. la variaţii ale intensitatii curentului intr-o perioada lunga de timp
c. la intensitate sub valoarea “ prag “

71
d. la intensitate peste valoarea “ prag “
e. la intensitati mari ale curentului in timp prelungit
Răspuns corect: a, d

6. Ce seminificatie are electrotonusul ?:


a. modificările caracteristice ale proprietatilor fizice ale tesuturilor determinate de sensul
curentului
b. modificările caracteristice le proprietatilor fiziologice ale tesuturilor determinate de sensul
curentului
c. catelectrotonusul semnifica creşterea excitabilitatii tisulare (la catod )
d. pragul de excitabilitate este mai coborât la catod
e. excitaţia catodala este la deschiderea circuitului
Răspuns corect: a, b, c, d

7. Masurarea excitabilitatii unui nerv /muschi se face prin :


a. închiderea unui curent continuu
b. aplicarea unui stimul dreptangular
c. aplicarea unui stimul subliminal
d. aplicarea impulsurilor de curent “in treapta “
e. aplicarea unui stimul triunghiular
Răspuns corect: a, b

8. Parametrii electrofiziologici uzuali sunt :


a. reobaza
b. timpul util
c. cronaxia
d. sensibilitatea
e. masa musculara
Răspuns corect: a, b, c,

9. Valorile cronaximetriei fiziologice pot fi influentate de :


a. vârsta
b. structura si functa muşchiului
c. echilibrul electrolitilor si echilibrul acido-bazic
d. temperatura mediului ambiant
e. niciuna
Răspuns corect: a, b, c, d,

10. Conditiile esentiale de Răspuns la stimularea electrica sunt :


a. intensitatea curentului
b. timpul util
c. bruschetea curentului aplicat
d. creşterea lenta a intensitatii
e. impulsul sa fie tringhiular,trapezoidal sau progresiv
Răspuns corect: a, b, c

11. Acomodarea este :

72
a. conditionata de inactivarea progresiva a sistemului de transport a Na+
b. oprita de un curent cu panta brusca
c. absenta la muşchii denervati
d. utila în electrostimulare
e. masurată cu coeficientul de acomodare
Răspuns corect: a, b, c, e

12. Viteza de conducere a excitatiei este diferita pentru fiecare tip de fibra nervoasă :
a. este cu atat mai mare cu cat fibra e mai groasă
b. fibrele A alfa , motorii sunt groase şi au viteza de 60-120 m/s
c. fibrele A beta , de la receptorii cutanati, sunt groase şi au viteza de 40-90 m/s
d. fibrele gamma şi delta , subtiri au viteza peste 60 m/s
e. fibrele B şi C, foarte subtiri au viteza de 0,5-2 şi 3-5 m/s
Răspuns corect: a, b, c, e

TEMA NR. 21.


Electroterapia de electrostimulare: curentul galvanic, curenţii de joasă frecvenţă, curenţii
de medie frecvenţă
Bibliografie: Electroterapie – A. Rădulescu, Editura Medicală – 1991, Paginile 113-250

1. Curentul galvanic reprezintă:


a. o deplassare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor
b. deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor
c. deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor
d. curent electric variabil
e. curent electric continuu
Răspuns corect: a,b,c,e

2. Efectele interpolare sunt:


a. efectele survenite la locul de contact al tegumentului cu electrozi
b. efectele cu importanţă pentru terapie
c. procesele de bioelectroliză
d. modificări fizico – chimice tisulare generate de trecerea curentului, în interiorul organismului
e. procese de electroosmoza, ionoforeza
Răspuns corect: b,c,d,e

3. Migrarea ionilor reprezintă:


a. fenomenul care se produce după disociaţia electroloitică
b. se desfăşoară în interiorul celulei
c. se desfăşoară în spatii intercelulare
d. ionii pozitivi migrează spre anod(polul pozitiv)
e. ionii negativi sunt respinşi de catod şi migrează spre anod (polul pozitiv)
Răspuns corect: a,b,c, e

4. Rezistivitatea cutanată :

73
a. este diferită de la individ la individ
b. este diferită la acelaşi subiect
c. segmentele lungi au rezistenţă mică
d. aplicaţiile longitudinale pe membre sunt extrem de eficiente
e. este influenţată de ritmurile biologice
Răspuns corect: a,b,e

5. Polarizarea tisulară prin curent galvanic:


a. se înţelege apariţia unei tensiuni sau a unei diferenţe de potenţial
b. polarizarea şi rezistenţa tisulară nu sunt în echilibru
c. ia naştere pe traseul căii curentului şi între electrozi
d. polarizarea atinge starea maximala de echilibru electric după 30-40 min.
e. polarizarea se poate intercepta cand intrerupem brusc curentul.
Răspuns corect: a,c,d,e

6. Efectele fiziologice ale curentului galvanic


a. acţiunea analgezică se produce la nivelul polului pozitiv
b. acţiunea analgezică se produce la nivelul polului negativ
c. acţiunea analgezică se produce la nivelul ambilor poli
d. la polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolarizează
e. la polul pozitiv, scade excitabilitatea
Răspuns corect: a,d,e

7. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii


a. polul negativ este utilizat ca electrod activ
b. polul negativ produce o scădere a pragului de excitaţie
c. polul negativ produce o creştere a pragului de excitaţie
d. creşterea bruscă a intensităţii curentului determină o contracţie musculară promptă
e. polul negativ produce scăderea excitabilităţii
Răspuns corect: a,b,d

8. Efectele curentului galvanic asupra sistemului nervos central sunt


a. ,,narcoza galvanica”
b. creşterea excitabilităţii prin galvanizarea ascendentă
c. organele de simţ nu reacţionează la aplicarea curenului galvanic
d. fosfene,acufene
e. ,,convulsia galvanica”
Răspuns corect: a, b,d,e

9. Efectele terapeutice ale aplicării curentului galvanic asupra fibrelor vegetative


vasomotorii sunt:
a. analgezic la nivelul polului pozitiv
b. vasoconstrictor
c. hiperemie activă la nivelul circulaţiei superficiale şi profunde
d. analgezic la nivelul electrodului negativ
e. antialgic prin creşterea excitabilităţii nervoase la nivelul polului pozitiv
Răspuns corect: a, c

74
10. Modalităţi de aplicare a galvanizărilor
a. cu ajutorul unor electrozi sub formă de plăci
b. baie galvanică parţială
c. baie galvanică generală
d. iontoforeza
e. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: a,b,c,d

11. Galvanizarea simplă:


a. analgezia se produce la nivelul electrodului pozitiv,
b. electrodul activ este de dimensiuni mai reduse,
c. electrozii incapsulati si se aplica la o distanta de 3-4 cm de corp,
d. electrodul activ este de dimensiuni mai mari,
e. electrodul activ poate fi in forma de spirala.
Răspuns corect: a,b

12. Tehnica de aplicare a curentului galvanic:


a. aşezarea electrozilor se face transversal
b. aşezarea electrozilor se face longitudinal
c. nu se utilizează stratul hidrofil între electrod şi tegument
d. pacientul va fi pozitionat în posturi antialgice
e. electrodul se aplică pe zona păroasă a capului
Răspuns corect: a, b,d

13. Băile galvanice


a. temperatura apei va fi mai mare de 39 C
b. temperatura apei va fi 34 – 38C
c. direcţia curentului va fi numai ascendentă
d. durata şedinţelor va fi de 10 – 30 minute
e. ritmul şedinţelor la 3 zile
Răspuns corect: b,d

14. Avantajele aplicării iontoforezei


a. este posibilă o acţiune locală reflexă la nivelul dermatomioamelor
b. cantitatea de substanţă care pătrunde este necontrolabilă
c. au efect local demonstrat şi recunoscut
d. cantitatea de substanţă care pătrunde poate fi dozată precis
e. se cumulează cu efectul analgezic al curentului galvanic
Răspuns corect: a, c,d,e

15. Contraindicaţiile galvanoterapiei


a. artrite
b. distonii neurovegetative
c. nevralgii şi nevrite diferite
d. eczeme

75
e. supuraţii
Răspuns corect: d,e

16. Stimularea contracţiei musculare normoinervate:


a. prin curenţi dreptunghiulari, modulaţi , fărădici, neofărădici
b. frecvenţele de 30Hz sunt capabile să producă contracţii musculare
c. durata sedintei este de 20 minute, crescadu-se progresiv,
d. se aplică electrodul pozitiv pe muşchiul afectat
e. se aplică electrodul negativ pe muşchiul afectat
Răspuns corect: a,b,c

17. Contraindicaţii ale curenţilor dreptunghiulari, modulaţi neofărădici(curenţilor de joasă


frecvenţă):
a. nevralgii şi nevrite
b. stări postcontuzionale şi postentorse
c. paraliziile spastice
d. musculatura parţial sau total denervată
e. tulburări ale sensibilităţi cutanate
Răspuns corect: c,d

18. Forme de aplicare ale curenţilor de joasă frecvenţă de stimulare a musculaturii respiratorii
a. stimulare directă prin intermediul nervului vag
b. stimulare indirectă prin intermediul nervului frenic regiunea latero-internă
c. stimulare directă prin intermediul nervului frenic
d. stimulare directă
e. stimulare directă prin refacerea imaginii centrale motorii
Răspuns corect: b,d

19. Tehnica de aplicare a curenţilor de joasă frecvenţă


a. electrozii nu se plasează la nivelul inserţiilor musculare
b. electrozii se plasează la nivelul zonei de trecere muşchi-tendon
c. electrodul pozitiv se plasează proximal de muşchiul afectat
d. electrodul pozitiv se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii
e. electrodul negativ se plasează pe muşchiul afectat la nivelul plăcii neuromotorii
Răspuns corect: b,c,e

20. Tehnica de aplicare a electrostimulării pentru musculatura total denervată


a. în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică proximal, electrodul pozitiv distal
b. în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică distal, electrodul pozitiv proximal
c. tehnica bipolară ste indicată la denervările accentuate
d. în tehnica monopolară, electrodul negativ se aplică pe muşchiul afectat
e. este utilizata la valori ale fortei musculare 0,1,2
Răspuns corect: b,c,d,e

21. Curenţii diadinamici au efecte:


a. analgetice
b. hiperemiante

76
c. dinamogene
d. vasoconstrictor
e. caloric de profunzime
Răspuns corect: a, b, c, d

22. Curenţii Trabert


a. au efect analgetic şi hiperemiant
b. durata tratamentului este 20 minute,
c. sunt curenti triunghiulari
d. timpul de aplicare este de 30minute
e. intensitatea se creste pana la senzatia de vibratie.
Răspuns corect: a,b,e

23. TENS
a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare
b. polul pozitiv este activ
c. polaritatea electrozilor nu are importanţă
d. plasare electrozilor se face direct pe suprafaţa dureroasă
e. intensitatea se regleaza pana la senzatia de furnicatura, vibratie, intepatura.
Răspuns corect: a,c,d,e

24. Electromiografia de detecţie


a. permite tratamentul denervărilor parţiale
b. permite delimitarea şi localizarea leziunilor pe traiectul nervos
c. permite diagnosticul diferenţial între suferinţe motorii neurogene, miogene şi psihogene
d. permite regenerarea nervului
e. produce contracţie musculară
Răspuns corect: b,c

25. Sunt adevărate următoarele afirmaţii


a. curenţii de medie frecvenţă produc contracţii asupra musculaturii scheletice şi muşchilor
netezi
b. curenţii de medie frecvenţă nu prezintă acţiune vasoactivă
c. curenţii de medie frecvenţă sunt curenti alternativi sinusoidali
d. curenţii de medie frecvenţă produc analgezie
e. curenţii demedie frecvenţă produc contracţii musculare dureroase
Răspuns corect: a,c,d

26. La aplicaţia terapeutică cu curenţi interferenţiali se urmăreşte:


a. creşterea pragului dureros
b. efectul stimulant
c. influenţarea SNV
d. efectul de relaxare
e. toate de mai sus
Răspuns corect: a,b,c

27. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali

77
a. Stimularea muşchilor sănătoşi, normoinervaţi
b. trofic
c. hiperemiant
d. analgetic
e. vegetativ -inhibitor vagal
Răspuns corect: a,b,c,d

28. Contraindicaţii ale aplicării electroterapiei prin curenţi interferenţiali


a. afecţiuni febrile de diferite etiologii
b. tuberculoza activa
c. procese inflamatorii
d. neoplazii
e. coxartroza
Răspuns corect: a,b,c,d

29. Numărul şedinţelor de curenţi interferenţiali


a. 6-8 şedinţe
b. 14 – 16 şedinţe
c. 30 şedinţe
d. toate de mai sus
e. nici una
Răspuns corect: a, b

30. Tehnici de aplicare a curenţilor interferenţiali


a. tehnica statică
b. tehnica cinetică
c. tehnica interfero triplex
d. tehnica mixtă
e. nici una
Răspuns corect: a, b

31. Curenţii interferenţiali sunt indicaţi în următoarele afecţiuni


a. hepatite cronice persistente
b. periartrite
c. afectiuni musculare
d. neoplazii
e. toate
Răspuns corect: b,c

32. Interferenţa plană reprezintă:


a. curent interferenţial
b. deplasarea ionilor intr-o secţiune
c. volumul în care are loc interferenţa
d. curent interferenţial care variază numai în planuri paralele cu planul format de direcţiile celor
doi curenţi
e. deplasarea ionilor dintr-o secţiune în alta
Răspuns corect: d

78
33. Interferenţa spaţială
a. Reprezintă o perfecţionare tehnică a aparatelor prin adăugarea unui al treilea circuit
b. Adăugarea unui al treilea circuit, realizează mişcarea spaţială a ionilor din ţesuturi
c. în zona de tratat se încrucişează 3 curenţi
d. se foloseşte capacitatea de mişcare a ionilor
e. rotirea vectorului de interferenţă maximă
Răspuns corect: a,b,c

TEMA NR. 22.


Terapia de înaltă frecvenţă: unde scurte, unde decimetrice, înaltă frecvenţă pulsatilă
Bibliografie: Electroterapie – A. Rădulescu, Editura Medicală - 1991
Paginile 113-250

1. Acţiunile fiziologice ale undelor scurte sunt


a. efecte calorice de profunzime fără a produce leziuni cutanate
b. analgetic
c. miorelaxant – antispastic
d. activarea metabolismului
e. nici una de mai sus
Răspuns corect: a,b,c,d

2. Modalităţi de aplicare a undelor scurte


a. metoda în câmp condensator
b. metoda interfero- triplex
c. metoda cu frecvenţe modulate
d. metoda în câmp inductor
e. metoda în cuplaj indirect
Răspuns corect: a,d

3. În terapia cu unde scurte, electrozii vor fi poziţionaţi:


a. La 2-3 cm de regiunea de tratat
b. transversal
c. longitudinal
d. oblic
e. în unghi drept
Răspuns corect: a,b,c,e

4. Dozarea intensităţii câmpului de unde scurte. Notaţi afirmaţiile adevărate


a. doza I atermică are efect revulsiv
b. doza III se aplică în afecţiunile acute
c. doza II este oligotermică cu acţiune antispastică
d. doza I, II se recomandă în stadiile acute, 3- 5 minute în serii scurte, zilnic sau la două zile
e. numărul sedinţelor este fix
Răspuns corect: c,d

5. Sunt false următoarele afirmaţii:

79
a. la metoda în câmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni acoperite de
vestimentaţie
b. se poate aplica undele scurte la pacienţi cu pacemakere, sau obiecte metalice
c. se recomandă undele scurte la pacientele cu sarcină
d. se evită zonele cu sensibilitate cutanată
e. pacientul trebuie supravegheat permanent
Răspuns corect: b,c

6. Următoarele situaţii sunt contraindicate în terapia cu unde scurte- doza termica:


a. reumatismul inflamator cronic
b. manifestări acute ale afecţiunilor reumatice
c. prezenţa de piese metalice
d. aplicarea la nivelul pancreasului
e. prezenţa pieselor metalice intratisulare
Răspuns corect: b,c,e

7. Terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă are următoarele efecte:


a. ameliorează osteoporozele
b. accelerează evident vindecarea unor plăgi
c. creşte spasmele musculaturii netede
d. previne şi reduce cicatricile cheloide
e. accentuează edemul tisular
Răspuns corect: a, b, d

8. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la aplicaţia Diapulse


a. se indică în afecţiunile pelvine inflamatorii cronice: anexite, parametrite, metroanexite
b. herpes zoster
c. se aplică la 2 zile, o şedinţă
d. durata procedurii este de 15 minute
e. frecvenţa aleasă este între 400 – 600/s
Răspuns corect: a, b,d,e

9. Avantajele utilizării terapiei de înaltă frecvenţă pulsatilă


a. produce efecte calorice locale, hipertermie
b. se poate utilliza la pacienţii cu pace maker cardiac
c. poate fi aplicat la orice vârstă, fără riscul de a provoca tulburări trofice
d. poate fi tratată orice regiune a corpului
e. reduce consumul diferitelor medicamente - antibiotice, antiinflamatorii, antialgice Răspuns
corect: c, d, e

10. Sunt false următoarele afirmaţii privind tehnica terapiei cu unde scurte;
a. electrozii se aplică direct pe piele
b. electrozii se aplică la 2-3 cm faţă de regiunea de tratat
c. poziţia electrozilor nu are importanţă
d. efectul de vârf se produce la nivelul suprafeţelor plane
e. electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse
Răspuns corect: a, c, d.

80
TEMA NR. 23
Bazele fiziologice ale termoterapiei - termoreglarea.
Bibliografie: „Practica medicinii sportive” de Dr. Ioan Drăgan, prof.dr.N. Teleki.,
Editura Medicală, 1989 Pag. 263-265

1. Zona periferică a organismului:


a. îndeplineşte funcţii esenţiale pentru termoreglare, fiind un adevărat organ al termoreglării
b. îndeplineşte funcţia de termorecepţie
c. îndeplineşte funcţia de tampon termic
d. nu are nici un rol în termoreglare
e. are doar funcţie de termorecepţie
Răspuns corect: a, b, c.

2. Funcţia de termorecepţie se realizează:


a. la nivelul tegumentelor cu ajutorul corpusculilor specializaţi
b. cu ajutorul corpusculilor Krause pentru cald şi Ruffini pentru rece
c. cu ajutorul corpusculilor Krause pentru rece şi Ruffini pentru cald
d. cu ajutorul corpusculilor Vater-Pacini pentru cald
e. cu ajutorul corpusculilor Golgi pentru rece
Răspuns corect: a,b,c.

3. Funcţia de tampon termic a zonei periferice:


a. este mobilizată în condiţii de răcire externă
b. este mobilizată în mediu cald
c. este mobilizată în mediu rece, zona poikilotermă redând căldura pentru acoperirea
pierderilor
d. este mobilizată în mediu cald preluînd excesul de căldură pentru a evita supraîncălzirea
e. nu poate fi mobilizată în mod fiziologic
Răspuns corect: a,b,c,d.

4. *Zona centrală homeotermă a organismului:


a. are temperatura medie între 35-37,3 grade celsius
b. are temperatura medie între 34-35 grade celsius
c. are temperatura medie între 37,5-38 grade celsius
d. are temperatura medie constantă de 37 grade celsius indiferent de activitate
e. are temperaturi în jur de 24 grade
Răspuns corect: a.

5. Fluxul caloric de la zona centrală homeotermă a corpului către mediul ambiant mai rece
se face:
a. prin conducţie
b. prin convecţie
c. prin iradiere
d. prin evaporare
e. prin frison

81
Răspuns corect: a,b,c,d.

6. Evaporarea, ca mecanism de schimb caloric între organism şi mediu:


a. are mai multe componente
b. se realizează prin perspiraţie insensibilă
c. se realizează prin evaporare la nivelul suprafeţelor respiratorii
d. se realizează prin secreţie sudoripară
e. nu se realizează în mod fiziologic
Răspuns corect: a,b,c,d.

7. Circulaţia sanguină periferică:


a. nu are rol în termoreglare
b. are rol în eliminarea căldurii metabolice
c. intervine în termoreglare prin modificarea debitului circulator la extremităţi
d. intervine prin vasoconstricţie intensă la temperaturi ale mediului sub 22 grade celsius
e. intervine prin vasodilataţie la temperaturi ale mediului peste 30 grade celsius
Răspuns corect: b,c,d,e.

TEMA NR. 24
Efectele fiziologice ale termoterapiei.
Bibliografie: „Practica medicinii sportive” de Dr. Ioan Drăgan, prof.dr.N. Teleki., Editura
Medicală, 1989 Pag. 266-268

1. Senzaţia de confort termic se constată la om:


a. în repaus, la metabolism normal
b. în timpul şi după efortul fizic intens
c. la temperaturi cutanate de 32-34 grade celsius
d. la temperatura cutanată de 37 grade celsius
e. la debit cuatnat de 0,2-0,4l/min/metru pătrat suprafaţă cutanată
Răspuns corect: a, d,e.

2. Răspunsurile fiziologice la cald se manifestă prin:


a. efecte vasodilatatorii în zona periferică de termoreglare
b. ceşterea debitului circulator periferic
c. declanşarea mecanismelor circulatorii reflexe la distanţă
d. răspunsul sistemului nervos periferic cu rol în termoreglare
e. vasoconstricţia în zona periferică
Răspuns corect: a,b,c.

3. Principalele efecte şi mecanisme de acţiune ale aplicaţiilor locale de căldură sunt:


a. pătrunderea căldurii prin tegument la o profunzime de 1-2 cm (parfină, nămol) cu
creşterea temperaturii locale cu câteva grade
b. modificări circulatorii locale, prin vasodilataţie directă indusă de căldură asupra pereţilor
vasculari
c. creşterea metabolismului tisular local şi nevoia crescută de O2
d. tendinţa la edeme locale

82
e. în cazul unor aplicaţii de căldură locală cu flux caloric intens se produc efecte intense
vasoconstrictorii consensuale, urmate de intrarea în acţiune a mecanismelor de termoliză
Răspuns corect: b,c,d.

4. Efectele aplicaţiilor generale de căldură sunt:


a. modificările circulatorii periferice
b. modificările circulatorii sistemice
c. efectele hipertermizante şi mecanismele de termoliză
d. nu influenţează alte aparate şi sisteme funcţionale
e. nici unul din cele de mai sus
Răspuns corect: a,b,c.

5. Modificările circulatorii sistemice la aplicaţiile generale de căldură:


a. sunt determinate de scăderea debitului circulator periferic de termoreglare
b. frecvenţa cardiacă poate creşte până la 100-120/min
c. presiunea arterială (sistolică-diastolică) scade în prima fază a hipertermiei
d. presiunea arterială revine şi chiar creşte cu 60-80 mmHg într-o fază ulterioară primei faze
a hipertermiei faţă de repaus
e. presiunea arterială creşte în prima fază a hipertermiei
Răspuns corect: b,c.

6. Efectele asupra altor aparate şi sisteme funcţonale la aplicaţiile generale de căldură


constau din:
a. scăderea nevoilor de O2 cu 10-20% în solicitările termice intense
b. creşterea diurezei la început, ca apoi să scadă crescând secreţia sudoripară
c. hipertonie la nivelul musculaturii striate datorită vasodilataţiei
d. efecte sedative, calmante asupra sistemului nervos central dacă este aplicată căldură
moderată
e. efecte excitante asupra sistemului nervos central în hipertermie
Răspuns corect: b,d,e.

7. Efectele fiziologice ale aplicaţiilor locale de rece:


a. se obţin cel mai net prin crioterapie
b. constau în vasoconstricţie cutanată şi musculară
c. constau în scăderea metabolismului tisular şi a consumului tisular de O2
d. constau în creşterea metabolismului tisular
e. constau în creşterea consumului tisular de O2
Răspuns corect: a,b,c.

8. Crioterapia:
a. induce o vasodilataţie întreruptă discontinuu de vasoconstricţie ca mecanism protector
reflex
b. aplicată intens şi prelungit poate duce la apariţia durerilor
c. aplicată intens şi prelungit poate duce la apariţia paresteziilor şi chiar anestezie
d. determină contractura musculaturii subiacente
e. masajul cu gheaţă facilitează întinderea musculară urmată de revenire (streching-relaxare)
Răspuns corect: b,c,e.

83
9. Efectele fiziologice ale expunerii acute a corpului în mediu rece sunt:
a. modificările circulatorii periferice
b. modificările circulatorii sistemice
c. menţinerea temperaturilor tisulare
d. termogeneza netremurândă
e. tremurăturile
Răspuns corect: a,b,d,e.

10. În cadrul termogenezei netremurânde


a. producţia de căldură are loc în principal în muşchi prin creşterea tonusului muscular
b. producţia de căldură are loc exlusiv în ţesutul adipos
c. producţia de căldură are loc exclusiv în ficat
d. consumul de O2 în muşchi creşte cu 35-150%
e. debitul sanguin în muşchi creşte cu aproximativ 75% faţă de repaus
Răspuns corect: a,d,e.

TEMA NR. 25.


Metodologia de termoterapie-aplicaţii locale, partiale de caldura, crioterapie, efecte
terapeutice, indicatii şi contraindicatii.
Bibliografie: Practica Medicinii Sportive- Teleki 1989, Pag. 271, 272

1. Aplicaţiile locale si partiale de caldura sunt reprezentate de:


a. Sauna
b. Bai ascendente Hauffe la extremităţi
c. Parafina
d. Baile de abur
e. Perna electrica
Răspuns corect: b,c,e
2. Aplicaţiile de parafina pot fi sub forma de:
a. Bai generale de parafina
b. Imersii repetate
c. Pensulari cu parafina lichida
d. Placi de parafina
e. Mansoane de parafina
Răspuns corect: b, c, d, e

3. *Limita de toleranta termica a corpului pentru aplicaţiile de parafina este in jur de:
a. 42 grade
b. 50 grade
c. 60 grade
d. 70 grade
e. 85 grade
Răspuns corect: b

4. *Cea mai eficienta procedura de termoterapie locala prin efectele de profunzime este:

84
a. namolul
b. parafina
c. băile parţiale de lumină
d. perna electrică
e. sauna
Răspuns corect: b

5. Alegeti efectele terapeutice ale aplicaţiilor locale de caldura:


a. efecte analgetice
b. efecte spasmolitice
c. efecte de scadere a elasticitatii tesutului conjunctiv
d. efecte imunodepresive
e. efecte excitomotorii
Răspuns corect: a,b

6. Aplicaţiile locale de caldura sunt indicate in:


a. artrita specifică
b. afecţiuni posttraumatice
c. tromboflebita
d. afecţiunile sistemului musculo-artrokinetic
e. reumatismul articular acut
Răspuns corect: b,d

7. *Sunt indicate baile Hauffe la membrele superioare in afectiunile coronariene de tip


angor?
a. da
b. nu
c. uneori
d. da, in prima zi după infarct miocardic acut
e. da, daca este cu fenomene de insuficienţă cardiaca severa
Răspuns corect: a

8. În angiopatii obliterante ale membrelor inferioare unde este permisa aplicarea de


termoterapie locala?
a. Picioare
b. Regiunea lombară
c. Membrele superioare
d. Gambe
e. Genunchi
Răspuns corect: b,c

9. Băile ascendente Hauffe la extremităţi se încep cu temperatura de:


a. 30-32 grade C
b. 33-34 grade C
c. 35-36 grade C şi se cresc treptat până la:
d. 39-40 grade C
e. 42-44 grade C

85
Răspuns corect: c,e
10. *Nămolul sapropelic se foloseşte pentru împachetări parţiale sau pentru cataplasme prin
încalzire la temperaturi de:
a. 36-38 grade C
b. 39-40 grade C
c. 44-48 gradeC
d. 48-50 grade C
e. 60-62 grade C
Răspuns corect: c

11. *Grosimea aplicaţiei de nămol sapropelic sub forma de cataplasmă sau împachetare
parţială este de :
a. 0.5-1 cm
b. 1-2 cm
c. 2-4 cm
d. 4-8 cm
e. 8-10 cm
Răspuns corect: c

12. *Băile de lumină parţiale au efecte hipertermizante blânde, solicitarea sistemică fiind :
a. mare
b. mică
c. medie
d. nu influenţează
e. dăunatoare
Răspuns corect: b

13. *Temperatura de incalzire a gelului in pungile termice pentru aplicaţiile locale de caldură
este de:
a. 40 grade C
b. 50-60 grade C
c. 70-80 grade C
d. 80-90 grade C
e. 90-100 grade C
Răspuns corect: c

14. *Timpul de aplicaţie al pungilor termice este de:


a. 10-50 minute
b. 20-30 minute
c. 35-45 minute
d. 40-60 minute
e. 30-60 minute
Răspuns corect: c

TEMA NR. 26.

86
Bazele fiziologice ale kinetoterapiei: activitatea unităţii motorii, controlul şi coordonarea
neuromusculară
Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed.
Medicală, 1987, Paginile 168 – 198

1. *În stare de repaus neuronul motor periferic este încărcat :


a. pozitiv la exterior şi negativ la interior
b. negativ la exterior şi pozitiv la interior
c. negativ atât la interior cât şi la exterior
d. pozitiv atât la interior cât şi la exterior
e. nici una
Răspuns corect: a

2. *Starea de repaus este determinată de prezenţa:


a. Na++ intracelular şi K+ extracelular
b. K+ intracelular şi Na++ extracelular
c. Na++ intracelular şi extracelular
d. K+ intracelular şi extracelular
e. Nu are importanţă
Răspuns corect: a

3. *Depolarizarea membranei celulare determină:


a. apariţia potenţialului de acţiune
b. apariţia potenţialului de repaus
c. ambele
d. repolarizarea membranei celulare
e. nici una
Răspuns corect: a

4. *Acetilcolina, Epinefrina, Dopamina, Serotonina sunt substanţe transmiţătoare:


a. excitatorii
b. inhibitorii
c. fără nici o acţiune
d. condrolitice
e. atât excitatorii cât şi inhibitorii
Răspuns corect: a

5. Histamina, Prostaglandinele, substanţa PP(polipeptide) pot acţiona ca substanţe


transmiţătoare:
a. excitatorii
b. inhibitorii
c. altele
d. nici una
e. nu acţionează ca substanţe transmiţătoare
Răspuns corect: a, b,

87
6. Reflexul miotatic este reflex de :
a. întindere
b. reflex de tendon
c. reflex flexor
d. strech-reflex
e. nici una
Răspuns corect: a, d

7. Bucla gama este:


a. circuit facilitator pentru contracţia musculară
b. menţine tonusul muscular
c. circuit inhibitor pentru contracţia musculară
d. pregăteşte şi ajustează starea de tonus muscular
e. sistem reglator spinal
Răspuns corect: a, b, d, e

8. *Ordinea firească a traseului buclei gama este:


a. motoneuronul gama din cornul anterior- aferenţa gama static sau dinamic(fibra A gama) –
fibre musculare intrafusale - terminaţia anulospirală din fus – aferenţe senzitive ale fusului
(fibre I A) - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa tonic –
motoneuronul gama
b. fibre musculare intrafusale - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron
alfa - aferenţa gama static sau dinamic(fibra A gama) - motoneuronul gama din cornul
anterior
c. protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa - fibre musculare
intrafusale - terminaţia anulospirală din fus -fibre I A - aferenţa gama static sau dinamic
(fibra A gama) - motoneuronul gama din cornul anterior
d. fibre musculare intrafusale - terminaţia anulospirală din fus -fibre I A - motoneuronul gama
din cornul anterior - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa
tonic –
e. axon –fibre musculare intrafusale - terminaţia anulospirală din fus -fibre I A - protoneuron
senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa
Răspuns corect: a.

9. Coordonarea mişcărilor voluntare este asigurată de sistemul informaţional care este format din
a. sistem reglator spinal
b. aferenţa proprioceptivă conştientă
c. aferenţa proprioceptivă inconştientă
d. aferenţa vestibulară şi aferenţa senzorială
e. nici una
Răspuns corect: b, c, d

TEMA NR. 27

88
Evaluarea funcţiilor articulare şi musculare
Bibliografie: Bilanţ articular şi muscular, Luminiţa Sidenco, Editura APP Bucureşti 1999 ( pag.
1-12, 72-103, 112-126, 199-221, 282-284. )

1. Articulaţiile sinoviale sunt cele mai numeroase, cele mai complexe şi se clasifică:
a. după forma suprafeţelor articulare
b. după numărul axelor de mişcare
c. după modul de dezvoltare
d. după numărul oaselor care le compun
e. după mijloacele de unire
Răspuns corect: a, b, d.

2. Tehnica bilanţului articular presupune respectarea mai multor etape şi reguli:


a. măsurarea unghiurilor pentru mişcările elementare, conform definiţiilor acceptate
b. poziţia articulaţiei este indiferentă
c. se măsoară lungimea şi perimetrul extremităţii
d. se caută mişcările anormale
e. punerea în evidenţă a unor aspecte clinice asociate
Răspuns corect: a, d, e.

3. Poziţia de referinţă a articulaţiei în bilanţul articular este:


a. poziţia zero de la care se porneşte măsurarea amplitudinii articulare
b. poziţia neutră de la care se porneşte măsurarea amplitudinii diferitelor mişcări
c. unghiul cel mai mic ce îl descrie articulaţia
d. unghiul cel mai mare pe care îl descrie articulaţia
e. poziţia antalgică
Răspuns corect: a, b.

4. Flexia articulară este:


a. mişcarea care strânge segmentele membrului unele peste altele
b. mişcarea care apropie extremităţile
c. mişcarea care strânge corpul la cel mai mic volum posibil
d. mişcarea care strănge corpul la cel mai mare volum posibil
e. mişcarea care alungeşte segmentele unele faţă de altele
Răspuns corect: a, b, c.

5. Extensia articulară este definită ca fiind:


a. mişcarea de alungire a segmentelor unele faţă de altele
b. mişcarea de depărtare a extremităţilor cât mai mult posibil
c. mişcarea care dă corpului cel mai mare volum posibil
d. mişcarea care apropie extremităţile
e. mişcarea care dă corpului cea mai mare suprafaţă
Răspuns corect: a, b, c, e.

6. * Abducţia articulară este definită ca fiind:


a. mişcarea de apropiere a membrelor sau a segmentului de axul corpului

89
b. mişcarea de îndepărtare a membrului sau a segmentului de axul corpului
c. mişcarea de răsucire a membrului în jurul axului longitudinal
d. mişcarea de circumducţie
e. mişcarea de alungire a segmentului
Răspuns corect: b

7. * Adducţia articulară este definită ca fiind :


a. mişcarea de apropiere a membrului de axul de simetrie
b. mişcarea de îndepărtare a două segmente
c. mişcarea care suprapune două segmente
d. mişcarea care dă corpului cel mai mare volum posibil
e. mişcarea de alungire a segmentului
Răspuns corect: a.

8. Rotaţia axială (longitudinală) articulară este definită ca fiind:


a. mişcarea care face să se răsucească un membru în jurul axului lui longitudinal
b. mişcarea care face ca segmentele de membru să se suprapună
c. mişcarea care face ca segmentele de membru să se îndepărteze
d. mişcarea de pronaţie
e. mişcarea de supinaţie
Răspuns corect: a, d, e.

9. * Circumducţia implică combinarea mişcărilor elementare, într-o articulaţie cu două sau


trei grade de libertate, astfel:
a. flexia-extensia
b. abducţia-adducţia
c. mişcările elementare ale mai multor articulaţii
d. circumducţia este mişcarea care într-o articulaţie cu două sau trei grade de mişcare
combină flexia-extensia şi abducţia-adducţia la amplitudinile lor maxime
e. combină flexia-extensia şi abducţia-adducţia la amplitudinile lor minime
Răspuns corect: d.

2. Despre mişcările globale spunem că:


a. evidenţiază relaţia funcţională între mai multe articulaţii în cadrul unei singure acţiuni
b. pun în joc mai multe articulaţii şi au valoarea unor teste
c. permit ca extremitatea unui segment să descrie în spaţiu o curbă închisă care străbate
planurile de referinţă
d. combină flexie-extensie la amplitudine maxim posibilă
e. combină abducţie-adducţie la amplitudine minim posibilă
Răspuns corect: a, b.

3. Prima etapă a bilanţului articular este formată din:


a. aprecierea amplitudinii maxime a mişcărilor normale active
b. aprecierea amplitudinii maxime a mişcărilor normale pasive
c. aprecierea amplitudinii maxime a mişcărilor globale
d. aprecierea amplitudinii maxime a mişcărilor combinate
e. aprecierea amplitudinii minime a mişcărilor normale

90
Răspuns corect: a, b.

4. Mişcările active se execută la comanda examinatorului şi implică:


a. înţelegerea (exemplificarea) mişcării cerute de către subiect
b. bunăvoinţă şi cooperare din partea subiectului
c. manevrarea de către examinator a segmentului
d. manevrarea de către examinator a articulaţiei
e. comunicarea între subiect şi examinator
Răspuns corect: a, b, e.

5. Mişcările pasive se obţin prin manevrarea de către examinator astfel:


a. se mobilizează cu blândeţe un segment în timp ce cu cealaltă mână se fixează cu fermitate
celălalt segment
b. mobilizarea se face în condiţii de relaxare musculară maximă a subiectului
c. mobilizarea se obţine în condiţii de relaxare psihică a subiectului
d. în general se obţine un unghi de mobilitate mai mare decât la mobilizarea activă
e. în general se obţine un unghi mai puţin mare decât în mişcarile active
Răspuns corect: a, b, c, d.

6. Evaluarea unghiurilor se face:


a. imaginar pentru unghiurile de 90۫ , 45 ۫ , 120 ۫ , 60 ۫ , 30 ۫ .
b. goniometric
c. prin măsurarea distanţei dintre extremităţile libere a două segmente
d. cu firul de plumb
e. electronic
Răspuns corect: a, b, c.

7. Interpretarea rezultatelor bilanţului articular se face:


a. în raport cu partea opusă
b. în raport cu normele
c. în raport cu poziţia de funcţiune
d. în raport cu sectorul util de mobilitate
e. în raport cu un subiect comparabil
Ră spuns corect: a, b, e.

8. Poziţia de funcţiune a unei articulaţii este:


a. la amplitudinea maximă de mişcare
b. poziţia în care se va imobiliza articulaţia
c. la amplitudinea minimă de mişcare
d. atitudinea cea mai favorabilă de funcţionare a muşchilor şi articulaţiei
e. poziţia de folosit de articulaţia respectivă în gestica curentă
Răspuns corect: b, d, e.

9. Sectorul util de mobilitate a unei articulaţii este reprezentat de:


a. poziţia de funcţiune
b. 15 ۫ -20 ۫ de mobilitate din jurul poziţiei de funcţiune
c. 15 ۫ -20 ۫ de mobilitate articulară extremă

91
d. primele grade încadrând poziţia de funcţiune
e. toate gradele de mobilitate articulară
Răspuns corect: b, d.

18. Coeficientul funcţional de mobilitate este:


a. coeficientul acordat diferitelor sectoare de mobilitate ale unei articulaţii
b. maximum de grade de mobilitate ale unei articulaţii
c. minimum de grade de mobilitate ale unei articulaţii
d. o cotaţie
e. o parte din coeficientul funcţional global de mobilitate
Răspuns corect: a, d, e.

19. Tipurile de mişcări anormale sunt:


a. mişcările de lateralitate care apar la şold
b. mişcările de lateralitate care apar la cot
c. mişcările de lateralitate care apar la genunchi
d. mişcările de lateralitate care apar la umăr
e. mişcări efectuate în afără direcţiilor fiziologice de mişcare
Răspuns corect: b, c, e.

20. Mişcarea de lateralitate externă (valgus) a genunchiului este:


a. datorată rupturii ligamentului lateral extern al genunchiului
b. datorată rupturii ligamentului lateral intern al genunchiului
c. datorată fracturii de platou tibial extern
d. datorată fracturii de platou tibial intern
e. datorată fracturării condilului extern al femurului
Răspuns corect: b, c, e.

21. Mişcarea de lateralitate internă (varus) a genunchiului este datorată:


a. rupturii ligamentului lateral extern
b. rupturii ligamentului lateral intern
c. fracturii platoului tibial intern
d. fracturii condilului femural intern
e. fracturii condilului femural extern
Răspuns corect: a, c, d.

22. Mişcările de sertar:


a. apar la nivelul articulaţiei umărului
b. apar la nivelul articulaţiei şoldului
c. apar doar la nivelul genunchiului
d. sunt de sertar posterior prin ruperea ligamentului încrucişat postero-intern
e. sunt de sertar anterior prin ruperea ligamentului încrucişat antero-extern
Răspuns corect: c, d, e.

23. Mişcările de rotaţie sunt:


a. normale la cot
b. normale în flexia genunchiului

92
c. rotaţia externă la genunchi arată ruptura ligamentelor laterale
d. rotaţia internă la genunchi arată ruptura ligamentelor încrucişate
e. interzise în cursul extensiei complete a genunchiului pentru că tensionează ligamentele
Răspuns corect: b, c, d, e.

24. Mişcările de piston:


a. apar doar la unele articulaţii
b. apar la toate articulaţiile
c. arată distrucţia suprafeţelor articulare
d. permit luxaţia
e. arată distrucţia ligamentelor
Răspuns corect: b, c, d, e.

25. Datele obţinute la bilanţul muscular sunt importante pentru:


a. diagnostic
b. sistematizarea atingerilor de la nivelul măduvei spinării
c. sistematizarea atingerilor de la nivelul plexului sau trunchiului nervos
d. localizarea leziunii osoase
e. localizarea leziunii vasculare
Răspuns corect: a, b, c.

26. Datele obţinute de bilanţul muscular sunt necesare pentru:


a. elaborarea controlului şi modificarea programului de recuperare
b. orientarea tipului de intervenţie medico-chirurgicală
c. reluarea activităţilor zilnice
d. aprecierea rezultatelor obţinute
e. formularea unui prognostic
Răspuns corect: a, b, d, e.

27. Bilanţul muscular se efectuează:


a. prin mobilizări pasive
b. după instalarea oboselii musculare
c. după bilanţul articular
d. după administrarea medicaţiei decontracturante
e. în funcţie de tipul de afecţiune evaluată
Răspuns corect: c, e.

28. Bilanţul articular este influenţat de :


a. integritatea articulară
b. durere
c. redoarea articulară
d. anchiloza articulară
e. presiunea sanguină
Răspuns corect: a, b, c, d.

29. Bilanţul muscular este:


a. activ

93
b. pasiv
c. activo-pasiv
d. efectuat cu ajutorul aparaturii medicale
e. uneori fracţionat în mai multe şedinţe
Răspuns corect: a, e.

30. Bilanţul muscular necesită:


a. un spaţiu calm, izolat
b. un spaţiu încăzit
c. nu necesită condiţii speciale
d. nu necesită mobilier special pentru explorare
e. participarea subiectului la derularea bilanţului muscular
Răspuns corect: a, b, e.

31. Pe scala numerică adaptată, rezultatele testingului muscular sunt:


a. 0 (zero)=exprimă paralizia completă a muşchiului
b. 0 (zero)=exprimă schiţa de mişcare
c. 1 =exprimă mişcarea completă, fără gravitaţie
d. 1=exprimă o contracţie musculară slabă, palpabilă, dar ineficace pentru mişcarea urmărită
e. 1=exprimă mişcarea completă ajutată
Răspuns corect: a, d.

32. * Pe scala numerică adaptată, rezultatele testingului muscular sunt:


a. 2=exprimă schiţa de mişcare
b. 2=exprimă o contracţie musculară slabă, palpabilă, dar ineficace pentru mişcarea urmărită
c. 2=muşchiul produce o mişcare completă, pe toată amplitudinea articulară disponibilă, în
absenţa gravitaţiei
d. 2=muşchiul produce o mişcare completă, în prezenţa gravitaţiei
e. 2=contractură musculară slabă, ineficace
Răspuns corect: c.

33. Pe scala numerică adaptată, rezultatele testingului muscular sunt:


a. 3=muşchiul produce o mişcare completă, pe toată amplitudinea articulară, în absenţa
gravitaţiei
b. 3=mişcarea completă se poate realiza împotriva gravitaţiei
c. 3=mişcarea completă se poate realiza chiar împotriva gravitaţiei, dar fără altă rezistenţă
adăugată în plus
d. 3=mişcare incompletă în prezenţa gravitaţiei
e. 3=mişcare completă cu ajutorul examinatorului
corect b, c.

34. * Pe scala numerică adaptată, rezultatele testingului muscular sunt :


a. 4=muşchiul realizează o mişcare completă, chiar împotriva gravitaţiei
b. 4=exprimă o contracţie palpabilă, ineficientă pentru mişcarea urmărită
c. 4=mişcarea completă, pe toată amplitudinea articulară, dar în afără gravitaţiei
d. 4=muşchiul realizează o mişcare contra gravitaţiei, dar poate învinge şi o rezistenţă
moderată, exercitată de mâna examinatorului

94
e. 4=mişcare contra gravitaţiei cu ajutorul examinatorului
Răspuns corect: d.

35. Pe scala numerică adaptată, rezultatele testingului muscular de valoare sunt:


a. muşchiul realizează o mişcare contra gravitaţiei, dar poate învinge şi o rezistenţă
moderată, exercitată de mâna examinatorului
b. mişcare completă, pe toată amplitudunea articulară, împotriva gravitaţiei
c. exprimă forţa musculară a unui muşchi normal
d. mişcare completă, cu rezistenţă mare
e. mişcare incompletă, cu rezistenţă mare
Răspuns corect: c, d.

36. Ce semnificaţie au semnele (+) şi (-) adăugate cifrei de pe scala numerică adaptată?
a. ameliorează rigiditatea cotaţiei
b. nu au nici o semnificaţie specială
c. mai aproape de valoarea reală
d. mai mare fineţe în apreciere
e. au semnificaţie teoretică
Răspuns corect: a, c, d.

37. Cotaţia 1 (unu) este importantă pentru că:


a. se constată revenirea contracţiei musculare
b. poate permite un prognostic
c. nu are importanţă
d. se poate sfârşi programul de recuperare
e. are importanţă doar teoretică
Răspuns corect: a, b.

38. Pentru evaluarea forţei musculare de cotaţia 2 (doi) este nevoie de :


a. suprimarea gravitaţiei
b. decubit homolateral pentru membrele inferioare
c. decubit dorsal pentru membrele inferioare
d. folosirea unui plan de alunecare
e. susţinerea uneori a segmentului de membru care este examinat
Răspuns corect: a, b, d, e.

39. Cotaţia 3 (trei) semnifică:


a. o valoare vecină cu o forţă eficace pentru segmente de mici dimensiuni
b. o valoare a unui muşchi foarte puternic
c. o valoare superioară forţei eficace
d. o mişcare completă chiar împotriva gravitaţiei
e. forţa unui muşchi normal
Răspuns corect: a, d.

40. Pentru cotaţia 4 (patru) şi 5 (cinci) :


a. rezistenţa trebuie aplicată pe toată cursa de mişcare, dar se poate folosi o variantă de
aplicare a rezistenţei numai când s-a realizat amplitudinea completă de mişcare

95
b. se aplică testele de încărcare
c. nu se aplică rezistenţa la începutul cursei
d. nu se aplică rezistenţa la capătul cursei
e. pacientul trebuie să se relaxeze la începutul cursei
Răspuns corect: a, b.

41. Ce este –testul de încărcare directă ?


a. evaluarea sarcinii maxime ridicate contra-greutăţii şi pe amplitudinea articulară
disponibilă
b. evaluarea sarcinii maxime ridicate contra-greutăţii numai pe un sector de amplitudine
articulară
c. tehnici de apreciere cantitativă a forţei musculare
d. au importanţă prin comparaţie cu cele obţinute de partea contralaterală
e. indicat în recuperarea post trumatică
Răspuns corect: a, c, d, e.

42. În interpretarea semnificaţiei testelor de încărcare, trebuie precizat faptul că:


a. nu capătă semnificaţie decât prin comparaţie cu cele obţinute de partea contralaterală (cu
condiţia să fie sănătoasă)
b. nu devin utilizabile decât repetate pe parcursul derulării programului
recuperator,comparându-le unele cu altele
c. nu devin comparabile cu cele ale altor subiecţi şi nu se pot compara cu valorile testingului
muscular propiu-zis
d. sunt indicate în recuperarea post traumatică
e. au semnificaţie teoretică
Răspuns corect: a, b, c, d.

43. Cauzele de eroare în derularea bilanţului muscular sunt:


a. compensaţia prin alte grupe musculare
b. muşchii poliarticulari care pot falsifica mişcările
c. muşchii stabilizatori afectaţi de boală
d. mişcările de substituţie
e. efectuarea palpării muşchiului ce realizează mişcarea
Răspuns corect: a, b, c, d.

44. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la abducţia şoldului:


a. mişcarea se execută în plan frontal faţă de corp
b. amplitudinea maximă a mişcării este de 10 ˚
c. muşchiul fesier mare execută mişcarea
d. muşchiul fesier mijlociu execută mişcarea
e. muşchiul fesier mic execută mişcarea
Răspuns corect: a, d.

45. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la flexia şoldului:


a. se execută în plan sagital
b. amplitudinea maximă a mişcării este de 90 ˚
c. muşchiul fesier mare execută flexia şoldului

96
d. muşchiul psoas-iliac execută flexia şoldului
e. testarea articulaţiei pentru flexie se poate face numai în decubit dorsal
Răspuns corect: a, d.

46. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la articulaţia scapulo-humerală:


a. are două grade de libertate
b. marele dorsal execută extensia braţului
c. extensia braţului se face în plan frontal faţă de corp
d. abducţia braţului este efectuată de supraspinos
e. abducţia braţului este efectuată de muşchiul deltoid
Răspuns corect: a, c.

47. *Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la articulaţia genunchiului:


a. flexia genunchiului este definită ca fiind mişcarea posterioară a gambei în plan sagital
b. muşchiul semitendinos execută flexia genunchiului
c. muşchiul semimebranos execută flexia genunchiului
d. muşchiul cvadriceps execută flexia genunchiului
e. muşchiul biceps femural execută flexia genunchiului
Răspuns corect: d.

48. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la articulaţia cotului:


a. muşchiul principal al extensiei cotului este tricepsul
b. muşchiul brahioradial se palpează pe faţa posterioară a braţului
c. bicepsul brahial participă la supinaţia antebraţului
d. bicepsul brahial se palpează pe faţa anterioară a braţului
e. articulaţia cotului participă la efectuarea pronaţiei antebraţului
Răspuns corect: a,c,d,e.

49. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la menţinerea echilibrului:


a. contracţia tonică a muşchilor şanţurilor vertebrale echilibrează trunchiul.
b. centrul de greutate principal al organismului se află la nivelul vertebrei L 2.
c. gemenii şi ischiogambierii susţin coapsele, impiedicând flexia coapsei pe gambă.
d. între ischiogambieri şi tricepsul sural apar oscilaţii ale bazinului înainte şi înapoi.
e. muşchii cefei susţin capul să nu cadă înainte.
Răspuns corect: a, b, c, e.

50. Condiţiile minime pentru sprijinul unipodal sunt:


a. păstrarea funcţională a muşchiului tibial anterior
b. păstrarea funcţională a muşchiului cvadriceps
c. atitudinea funţională a membrului de sprijin pentru a asigura stabilitatea pasivă.
d. păstrarea măcar parţială a capacităţii funcţionale a tricepsului sural
e. păstrarea măcar parţială a capacităţii funţionale, fie a fesierului mijlociu al membrului
inferior de sprijin, fie a musculaturii abdominale şi toracopelvine a membrului inferior
contralateral.
Răspuns corect: c, d, e.
TEMA NR. 28.
Tehnici akinetice şi kinetice

97
Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Ed. Medicală, 1987
Paginile 131 - 155

1. Care din următoarele afirmaţii este reală? Tehnicile anakinetice sunt legate de :
a. promovarea mişcărilor articulare
b. promovarea contracţiilor musculare voluntare
c. suprimarea mişcării articulare voluntare
d. suprimarea contracţiei musculare voluntare
e. nici una
Răspuns corect: c,d

2. Care din următoarele tehnici aparţin imobilizării:


a. poziţia de corecţie
b. punerea în repaus
c. posturile de facilitare
d. contenţia
e. contracţia izometrică
Răspuns corect: a, b, d

3. Tehnicile anakinetice apelează la:


a. mobilizare pasivă
b. imobilizare
c. posturare
d. contracţie izometrică
e. contracţie izotonă
Răspuns corect: b, c

4. Mobilizarea pasivă îndeplineşte următoarele condiţii:


a. o articulaţie se mobilizează prin intermediul altei articulaţii
b. se va executa pe mai multe direcţii de mişcare, fără pauză
c. se va pregăti prin aplicaţii de căldură, masaj, electroterapie
d. mişcarea se execută pe axe fiziologice, în limitele permise de durere, cu A maximă posibila, asociind
poziţii sau mişcări de facilitare
e. este o tehnică globală, deci nu se va mobiliza articulaţie după articulaţie şi fiecare direcţie
de mişcare
Răspuns corect: c, d

5. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive:


a. mobilizarea liberă
b. contracţia izometrică
c. relaxarea musculară
d. mobilizarea pasivă pură asistată
e. mobilizarea auto-pasivă
Răspuns corect: d, e

98
6. *Mobilizarea pasivo-activă aparţine:
a. tehnicilor anakinetice
b. mobilizărilor active
c. tehnici kinetice statice
d. mobilizărilor pasive
e. tehnicilor de facilitare
Răspuns corect: d

7. Contracţia reflexă din cadru mobilizărilor active reflexe este provocata prin:
a. reflex de întindere (strech- reflex)
b. mişcarea voluntară cu modificarea lungimii muşchiului
c. reflex de echilibru
d. reflexe de poziţie
e. creşterea tensiunii muşchiului
Răspuns corect: a, c, d

8. Mobilizarea activă liberă este o tehnică care apartine:


a. mobilizării active reflexe
b. mobilizării pasive
c. kineziei statice
d. mobilizarea activă voluntară
e. tehnicilor anakinetice
Răspuns corect: d

9. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor active voluntare:


a. mobilizarea activă liberă
b. mobilizarea activo-pasivă
c. mobilizarea pasivo-activă
d. mobilizarea activă cu rezistenţă
e. contracţia izokinetică
Răspuns corect: a, b, d

10. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive:


a. mobilizarea pasivă mecanică
b. manipulările
c. tracţiunile
d. mobilizarea activă reflexă
e. mobilizarea autopasivă
Răspuns corect: a, b, c, e

11. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor pasive:


a. contracţia izometrică
b. relaxarea
c. tracţiunile
d. mobilizarea pasivo-activă
e. mobilizarea pasivă pură asistată
Răspuns corect: c, d, e

99
12. Care din următoarele afirmaţii este falsă ? În contracţia izometrică:
a. muşchiul nu şi-a schimbat lungimea
b. fibra musculară şi-a mărit tensiunea
c. tehnica presupune scuturarea ritmica a membrului respectiv
d. creşteri marcate ale forţei şi rezistenţei musculare
e. se suspendă circulaţia în muşchi
Răspuns corect: c, d

13. Care din următoarele informaţii este adevărată:


Metodele de realizare a relaxării presupun:
a. conştientizarea stării de relaxare prin alternarea contracţiilor statice cu relaxare statică
b. posturarea segmentului, cu sprijin în chingi sau pe un plan orizontal, căutând prin inhibiţie
centrală suspendarea oricărei activităţi musculare
c. scuturarea ritmică
d. masaj blând deasupra muşchiului, sau prin vibrarea segmentului, în timp ce pacientul îşi
relaxează muşchiului
e. Izometria cu o forţă între 20-30 %
Răspuns corect: a, b,c,d

TEMA NR. 29.


Tehnici şi exerciţii de creştere a forţei şi rezistenţei musculare. Antrenamentul la efort
Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Ed. Medicală, 1987
Paginile 282 – 287; 310 - 318

1. Pentru a creşte forţa musculara se execută:


a. exerciţii izometrice
b. tehnici de facilitare proprioceptivă neuromusculară pentru a induce o stare excitatorie
musculară favorabilă
c. posturile declanşatoare de reflexe tonice
d. exerciţii dinamice cu rezistentă
e. coordonările paliative
Răspuns corect: a, b, c, d

2. Exerciţiile izometrice practicate pentru creşterea forţei musculare sunt:


a. exerciţii unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ)
b. exerciţiul maximal scurt ( EMS )
c. exerciţii repetitive scurte izometrice zilnice (ERSIZ)
d. exerciţii rezistive regresive
e. grupajul de trei contracţii a şase secunde, de două, trei ori pe zi.
Răspuns corect: a, c, e

3. * Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice EUSIZ constau în:


a. o contracţie de 6 secunde pe zi

100
b. 10 contracţii a 6 secunde cu o pauza de 10 de secunde între ele – o şedinta pe zi
c. grupaj de 3 contracţii a 6 secunde, cu o pauză de 30 – 60 de secunde între contracţii
d. o contracţie de 15 secunde pe zi
e. o contracţie de 10 secunde pe zi
Răspuns corect: a

4. Dintre exerciţiile dinamice cu rezistenţă fac parte:


a. exerciţiul maximal scurt (EMS)
b. exerciţiul maximal cu repetiţie (EMR)
c. exerciţiile rezistive regresive
d. exerciţiile repetitive scurte izometrice
e. tehnica „fracţionata”De Lorme-Watkins
Răspuns corect: a, b, c, e

5. Exerciţiul maximal cu repetiţie :


a. se urmareşte prin creşterea progresivă a greutăţilor
b. se testează acea greutate care poate fi ridicată de10 ori
c. la 12 zile se retestează noua rezistenţă pentru 10 RM
d. se poate utiliza varianta de execuţie a 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe săptămână
e. durata unui set este de 6 secunde
Răspuns corect: a, b, d

6. Tehnica De Lorme este compusă din:


a. setul I: 10 ridicări cu 1/ 2 10 RM
b. setul II: 10 ridicări cu 1/2 10RM
c. setul III: 10 ridicări cu 3/4 10 RM
d. setul IV: 5 ridicări cu 1/ 2 10 RM
e. setul V : 5 ridicări cu 3/ 4 10 RM
Răspuns corect: a, c.

7. În cazul tehnicii de Lorme


a. între seturi se intercalează o pauză de 2-4 minute
b. între seturi se intercalează o pauză de 8 minute
c. cele 3 seturi se execută o dată pe zi, de 4 ori pe săptămână
d. în ziua a 10-a se retestează 10 RM
e. seturile se execută de 10 ori pe zi
Răspuns corect: a, c.

8. Schema tehnicii Oxford este compusă din:


a. Setul I: 10 ridicări cu 10 RM
b. Setul II: 10 ridicări cu 90% 10 RM
c. Setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM
d. Setul IV: 10 ridicări cu 70 % 10 RM
e. Setul V: 10 ridicări cu 50% 10 RM
Răspuns corect: a, b, c, d
9. Schema tehnicii Oxford :
a. este regresivă în cadrul seriilor zilnice

101
b. este progresivă în cadrul seriilor zilnice
c. progresia este dovedită prin retestări 10 RM
d. retestarea10RM se face la 5-7 zile
e. retestarea 10 RM se face la 10 zile
Răspuns corect: a, c, d

10. În cazul exerciţiilor regresive:


a. muşchiul oboseşte treptat
b. progresia este dovedită prin retestarea 10 RM la 5-7 zile
c. numărul de repetări într-o repriză depinde de greutate
d. schimbarea mereu a greutaţilor face ca această tehnică să nu fie prea agreată nici de
pacient, nici de kinetoterapeut
e. se obţine o performanţă minimă pentru starea fiziologică a muşchiului în momentul
respectiv
Răspuns corect: a, b , d

11. Exerciţiile cu 10 repetiţii minime (10 rm) sunt:


a. efectuate în cazul în care muşchiul este prea slab
b. de obicei se fac cu scipetele cu contragreutate
c. se fac de obicei în apă
d. se efectuează cănd muşchiul este foarte puternic
e. nu ţin cont de rezistenţa musculară
Răspuns corect: a, b

12. Exerciţiile culturiste:


a. se bazează pe exerciţii analitice executate cu încărcare progresivă
b. utilizează şi exerciţiile izometrice şi cele combinate
c. ordinea de lucru a grupelor musculare este de jos in sus
d. baza o reprezintă exerciţiile dinamice cu rezistenţă
e. asigură în timp o hipertrofie musculară
Răspuns corect: a, b, d, e
13. Greutaţile folosite în”tehnica formării corpului” se clasifică în :
a. greutaţi mici : 30-50% din greutatea maximă pe care o poata mobiliza o singura dată, pe
toată amplitudinea, grupul muscular antrenat – respective 1RM
b. greutăţi mici: 5% 1RM
c. greutăţi mijlocii: 50-70% 1RM
d. greutăţi mari: 70-100 % 1RM
e. greutăţi mijlocii: 40 % 1RM
Răspuns corect: a, c, d

14. În cazul metodei culturiste :


a. se execută 7 antrenamente pe săptămână de câte 8 ore fiecare
b. se execută 3-7 antrenamente pe săptămână
c. durata unui antrenament este între 50 – 120 minute pentru toate grupele musculare
d. viteza de execuţie a mişcării este rapidă
e. nu asigură treptat o dezvoltare a forţei musculare
Răspuns corect: b, c

102
15. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă sunt indicate pentru :
a. hipertrofierea musculaturii
b. faza de final a antrenamentului la efort
c. ameliorarea mobilităţii articulare
d. scăderea rezistenţei musculare
e. creşterea rezistenţei musculare
Răspuns corect: a, c, e

16. * Izometria este exerciţiul :


a. care asigură creşterea cea mai lentă a forţei musculare
b. realizează o hipertrofie musculară
c. care nu reuşeşte să realizeze creşterea forţei musculare
d. solicită articulaţia
e. realizează o hipotrofie musculară
Răspuns corect: b

17. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă presupun:


a. urmărirea atentă, zilnică a semnelor de oboseală musculară
b. durata exerciţiilor este un parametru de dozare
c. la începutul exerciţiilor se testează forţa grupului muscular simetric
d. viteza mişcărilor are mare importanţă
e. durata exerciţiilor nu reprezintă un parametru de dozare
Răspuns corect: a, b, c, d

18. În situaţiile deficitelor mari de forţă musculară este necesar să se apeleze la:
a. numai exerciţii izometrice
b. întinderea prelungită la muşchii posturali extensori slabi
c. tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
d. elemente facilitatorii de creştere a răspunsului motor
e. nu se utilizează tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
Răspuns corect: c, d

19. Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile cu forţa :


a. 1
b. –2
c. –3
d. –4
e. 0
Răspuns corect: b, c

20. Mişcarea activă cu rezistenţă se poate realiza prin următoarele metode :


a. manual
b. de catre kinetoterapeut
c. prin echipament special (placa talcată, suport cu bile, etc)
d. suspendare cu contragreutate
e. fără orteza dinamică

103
Răspuns corect: a, b, c, d

21. Mişcarea activă pentru creşterea forţei musculare se aplică în antrenarea muşchilor cu
forţa :
a. 2
b. 4+
c. 3+
d. 3
e. 5
Răspuns corect: a, d

22. Mişcarea activă cu rezistenţă se aplica în antrenarea muşchilor cu forţa :


a. 1
b. 2
c. 2+
d. 3+
e. – 4,4 şi 4+
Răspuns corect: c, d, e

23. Rezistenţa musculară reprezintă:


a. incapacitatea de a susţine un efort
b. capacitatea muşchiului de a susţine o contracţie
c. capacitatea muşchiului de a executa o activitate sau exerciţiu pe o perioadă prelungită de
timp
d. “o rezistenţă locală”- executată de un segment cu ½ din masa musculara a corpului
e. incapacitatea muşchiului de a susţine o contracţie
Răspuns corect: b, c

24. Rezistenţa musculară este în funcţie de :


a. forţa musculară
b. valoarea circulaţiei musculare
c. integritatea metabolismului muscular
d. echilibrul neurovegetativ
e. nici un răspuns corect
Răspuns corect: a, b, c, d

25. Testarea rezistenţei muşchiului se face :


a. prin testarea capacităţii de menţinere a unei contracţii
b. testarea se face cu greutăţi sub15 % din forţa maximă, cronometrându-se timpul
menţinerii contracţiei
c. testarea se face cu greutăţi între 15 % - 40% din forţa maximă
d. calculând numărul de repetări posibile la încărcare şi la un ritm de metronom precizat
e. testarea se face cu greutăţi peste 70 % din forţa maximă
Răspuns corect: a, c, d

26. Pentru a realiza creşterea rezistenţei musculare :


a. scădem durata exerciţiilor

104
b. creştem durata exerciţiului
c. se utilizează exerciţiile dinamice cu rezistenţă
d. se lucrează la intensităţi mai mari de efort şi durată mai mare
e. se lucrează la intensităţi mai joase de efort dar prelungite în timp
Răspuns corect: b, c, e
27. Bolnavii care beneficiează de antrenamentul la efort sunt :
a. bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii după infarctul de miocard
b. bolnavii respiratori, mai ales cu bronhopneumopatii obstructive cronice
c. sechelarii unor afecţiuni ale aparatului locomotor
d. subiecţii cu sindroame posttuberculoase
e. bolnavi muribunzi
Răspuns corect: a, b, c, d,

28. În cadrul reantrenării la efort este necesar să se ţină seama de :


a. mijloacele de antrenare fizică care se pot aplica pacientului
b. starea patomorfofuncţională a subiectului
c. valorile sanguine ale colesterolului
d. valorile sanguine ale lipidelor
e. nivelul de efort al pacientului
Răspuns corect: a, b, e

29. Ca metode ale antrenamentului la efort se utilizează :


a. mersul
b. urcatul scărilor şi pantelor
c. bicicleta ergometrica şi covorul rulant
d. terapia ocupatională
e. crioterapia
Răspuns corect: a, b, c, d

30. * Cea mai modernă exprimare a intensitaţii unui efort se face prin :
a. echivalentul metabolic
b. înot
c. alergare
d. covorul rulant
e. bicicleta ergometrica
Răspuns corect: a

31. Suportabilitatea efortului se urmăreşte pe baza următoarelor semne clinice sau


modificarea unor parametri :
a. tahicardia
b. amplitudinea rotaţiilor interne articulare
c. amplitudinea rotaţiilor externe articulare
d. transpiraţii reci
e. paloare
Răspuns corect: a, d, e

32. Pentru stabilirea frecvenţei cardiace maxime admise se calculează pulsul după formulele :

105
a. P max =210- vârsta( în ani)
b. P max =200 – vârtsa (în ani)
c. Pmax=215 – vârsta (în ani) x 0,66
d. Pmax=200- vârsta ( în ani ) x 0,66
e. P max=220 – vârsta (în ani )
Răspuns corect: c, e

33. Intensitatea efortului la cardiaci şi pulmonari se recomandă a fi :


a. 10- 20 % din capacitatea funcţională testată a pacientului
b. 60-80 % din consumul maxim de oxigen
c. 30-40 % din consumul maxim de oxigen pe toată durata şedinţei
d. 40-50 % din consumul maxim de oxigen timp de trei minute
e. 60-80% din capacitatea funcţionala testată a pacientului
Răspuns corect: b, e

34. Durata efortului în cazul antrenamentului la efort este :


a. de 3 minute de efort urmate de o pauza de 30 –180 secunde, ciclu care se repetă 30 – 60
minute, în cazul în care pacientul oboseşte înainte de a face 10 minute de efort
b. 5 minute de efort
c. în funcţie de condiţia fizică a pacientului
d. nu contează durata antrenamentului, ci numai intensitatea lui
e. nelimitată ca timp
Răspuns corect: a, c.

35. * Alegeţi afirmaţiile corecte despre faza a treia a unei şedinţe de antrenament fizic, adică
faza de revenire:
a. este neglijabilă din punct de vedere a metodologiei
b. poate fi compusă din exerciţii de contracţii musculare izometrice
c. nu se înregistrează modificări de puls sau tensiune arterială în această perioadă
d. nu pot apărea incidente (lipotimii) în această fază
e. se pot utiliza exerciţii de respiraţie
Răspuns corect: e

36. Metodica unei şedinţe de antrenament la efort împarte programul în :


a. prima parte de 6 – 15 minute încălzire
b. partea a doua alcatuită din exerciţiul propriu – zis de efort
c. partea a treia durează 20 minute
d. partea a treia durează 30 minute
e. partea a treia marchează trecerea la starea de repaus, durează 5-10 minute
Răspuns corect: a, b, e

37. Antrenamentul la efort are ca efecte :


a. ameliorarea condiţiei psihice
b. scăderea rezistenţei vasculare periferice
c. scăderea nivelul catecolaminelor serice şi al lipidelor serice
d. creşte extracţia de O2 la nivelul ţesuturilor
e. creşte amplitudinea denivelării segmentului ST la efort

106
Răspuns corect: a, b, c, d

38. Efectele antrenamentului la efort sunt :


a. scăderea suprafeţei alveolare de schimb
b. creşterea ţesutului adipos şi scăderea masei musculare
c. creşterea suprafeţei alveolocapilare de schimb
d. apariţia unor modificări favorabile în coagulare şi fibrinoliză
e. creşterea capacităţii sexuale
Răspuns corect: c, d, e

TEMA NR. 30
Tehnici de reeducare respiratorie

Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,


Ed. Medicală, 1987
Paginile 292-305

1. Kinetoterapia respiratorie cuprinde:


a. relaxarea
b. posturarea
c. gimnastica corectoare
d. educarea tusei
e. educarea sensibilităţii
Răspuns corect: a, b, c, d   
                                
2. Posturarea în kinetoterapia respiratorie cuprinde:
a. posturi relaxante
b. posturi facilitatorii
c. posturi de drenaj
d. posturi cortective                                               
e. posturi antideclive
Răspuns corect: a, b, c  
                                    
3. Postura corecta pentru o respiratie normala (la un subiect sanatos) este:
a. capul drept - privirea orizontala
b. capul flectat
c. bratele atarna simetric pe langa corp
d. trunchiul, coloana vertebrala in ax
e. abdomenul retras                                               
Răspuns corect: a, c, d, e  
                                      
4. Postura facilitatorie în ortostatism a pacientului dispneic (cardiopulmonar) este
următoarea:
a. spate rezemat de perete
b. coloana cifozata
c. umerii ridcati

107
d. membrele inferioare usor flectate din genunchi        
e. membre inferioare extinse.
Răspuns corect: a, b, d   
                                   
5. Postura facilitatorie a pacientului dispneic (cardiopulmonar) in decubit dorsal constă în:
a. capul pe o pernă mică, patul inclinat la 45 grade,
b. braţele în abducţie la 30-40 grade,
c. şoldurile, genunchii in uşoara flexie,
d. şoldurile, genunchii în extensie,
e. antebraţele stau în sprijin pe două perne                               
Răspuns corect: a, b, c, e   
                                   
6. *Postura facilitatorie in sezand, a pacientului dispneic este:
a. în şezând "postura rezemat de spătar",
b. spate rezemat de perete, coloana cifozată, umerii căzuţi, membre inferioare uşor flectate,
c. în şezând "postura aplecat înainte",
d. posturarea conform sistemului celor "5 perne in scară" . 
e. poziţia Trendelenburg.
Răspuns corect: c
                                     
7. Care din afirmaţiile următoare sunt adevarate referitor la drenajul de postură a secreţiilor
bronşice:
a. cea mai simplă şi cea mai eficace metodă de facilitare a evacuării secreţiilor bronşice este
drenajul de postură;           
b. gravitaţia favorizează  progresia secretiilor bronşice din zonele distale spre cele proximale
ale arborelui bronşic;
c. poziţia Trendelenburg reprezinta poziţia de drenaj a întregului plămân;
d. în poziţia Trendelenburg exista un unghi de înclinare de 30-40 grade; 
e. în poziţia Trendelenburg exista un unghi de înclinare de 60-70 grade.       
Răspuns corect: a, b, c, e               
                                                 
8. Posturile de drenaj bronsic se executa:
a. înainte de masa
b. după masă
c. seara
d. dimineaţa                                                                         
e. dimineaţa, seara, înainte de masă.
Răspuns corect: a, c, d, e    
                                                                                                                
9. Posturile de drenaj bronşic (identificaţi afirmaţiile corecte):
a. durează aproximativ 40 min. pentru întreg plămânul,
b. se efectuează după masă,
c. sunt urmate de tapotament,
d. sunt urmate de vibromasaj,                                                
e. se efectuează înainte de masă.
Răspuns corect: a, c, d, e                   
             

108
10. Reeducarea respiratorie are următoarele componente:
a. dirijarea aerului la nivelul cailor respiratorii superioare,
b. reeducarea respiratiei costale,
c. reeducarea respiratiei diafragmatice,
d. controlul si coordonarea respiratiei,                                    
e. corijarea curburilor patologice.
Răspuns corect: a, b, c, d                    
        
11. Fortificarea musculaturii respiratorii se realizeaza prin:
a. inspir pe o nara,
b. inspiratii intrerupte,
c. inspiratii cu presiuni intermitente,
d. expirul pe nas,                                                                  
e. expir pe gură.
Răspuns corect: a, b, c                
                 
12. Reeducarea respiratorie la pacienţii cu obstrucţie bronsică constă în:
a. expir cu buze strânse,
b. expir pe nas,
c. inpir pe nas,
d. expir cu buze strânse pronunţând una din consoane: h-s-f-pf,
e. inspir cu buze strânse.     
Răspuns corect: a, d                                       
   
13. Controlul şi coordonarea respiraţiei constă are următoarele componente:
a. controlul ritmul respirator,
b. controlul volumului curent,
c. raportul intre timpii respiratori,
d. controlul fluxului de aer,                                                             
e. reeducarea respiratiei abdominale
Răspuns corect: a, b, c, d
                                    
14. Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:
a. corijarea curburilor patologice ale gâtului şi poziţiei capului,
b. corijarea poziţiei umerilor şi scapulei,
c. corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale şi lombare,
d. corectarea poziţiei soldului şi genunchilor .
e. tonifierea diafragmului şi musculaturii respiratorii.                                
Răspuns corect: a, b, c, e   
                   
15. Menţionaţi afirmaţiile corecte privind tonifierea diafragului si a musculaturii respiratorii:
a. decubit dorsal, genunchii flectaţi, pe abdomen se aşează o G=8-10 kg, inspir cu ridicarea
abdomenului şi expir cu retractarea lui;
b. decubit ventral cu abdomenul pe o pernă mică, pe baza toracelui posterior se aşează o
greutate de 4-10 kg si se respiră de" tip abdominal";
c. în poziţie şezând pe scaun cu trunchiul flectat si genunchii îndepărtaţi, se respiră
"abdominal";

109
d. în decubit lateral, cu o pernă sub spaţiul iliocostal, capul ridicat pe o pernă, braţul
heterolateral se sprijină pe hemitoracele de deasupra şi se respiră de tip abdominal; 
e. în patrupedie, se duce cate un brat alternativ inainte.
Răspuns corect: a, b, c, d
                                  
16. Pentru tonifierea diafragmului si a musculaturii respiratorii se pot utiliza următoarele
exerciţii:
a. decubit lateral cu membrele inferioare uşor flectate-expir forte rapid pronuntand litera "f";
b. decubit lateral cu membrele inferioare uşor flectate- inspir profund, urmat de 2 expiratii
rapide, cu pronunţarea literei  "o";
c. decubit lateral cu membre inferioare uşor flectate - inspir superficial, urmat de expir
superficial;
d. utilizarea borcanelor "Pescher" ;                                                
e. inspiraţii pe gură, repetate, scurte, succesive, ca atunci când este mirosită o floare.
Răspuns corect: a, b, d, e                   
 
17. Gimnastica corectoare privind corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale
urmareşte:
a. decontracturarea musculaturii spinale si tonifierea musculaturii abdominale;
b. asuplizarea coloanei dorsolombare;
c. diminuarea cifozei, mobilizarea si tonifierea centurii scapulare;
d. creşterea lordozei lombare;
e. întinderea şi decontracturarea musculaturii spatelui.                                                        
Răspuns corect: a, b, c, e                     
 
18. Gimnastica corectoare privind corijarea poziţiei umerilor şi scapulei urmareşte:
a. redresarea cifozei;
b. tonifierea musculaturii interscapulare;
c. tractionarea pectoralilor;
d. imobilizarea umerilor;
e. tonifierea supra- şi subspinosului.                                                               
Răspuns corect: a, b, c, e     
            
19. Gimnastica corectoare privind corijarea curburilor patologice ale gâtului si poziţiei
capului  urmareşte :
a. asuplizarea,
b. decontracturarea,
c. corectarea lordozei cervicale,
d. tonifierea musculaturii cefei.                                                     
e. accentuarea lordozei cervicale.
Răspuns corect: a, b, c, d                                                                

TEMA NR. 31
Kinetoterapia în PSH
Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Ed. Medicală, 1987

110
Paginile 502-507

1. *Câte forme clinico-anatomo-funcţionale bine conturate cuprinde PSH?


a. două
b. trei
c. cinci
d. opt
e. şase
Răspuns corect: c.

2. *Umărul dureros simplu are la bază:


a. ruptura manşonului rotatorilor
b. tendinita, bursita sau tenosinovita
c. tendinită calcifiantă în puseu inflamator
d. tendinită asociată cu o contractură musculară antalgică a rotatorilor, flexorilor şi
abductorilor umărului
e. bursita
Răspuns corect: b

3. În stadiul acut al umărului dureros simplu se recomandă:


a. imobilizare în poziţie de repaus cu braţul în abducţie la 45 grade.
b. mobilizări scapulohumerale pasive, apoi pasivo-active şi active asistate
c. mişcări ample în umărul sănătos
d. contracţii izometrice în M.S. afectat
e. doar mobilizări pasive scapulo-humerale.
Răspuns corect: a, c, d

4. În stadiul subacut al umărului dureros simplu se recomandă:


a. imobilizarea în poziţie de repaus cu braţul în abducţie la 45 grade
b. mobilizări scapulo-humerale pasive, apoi pasivo-active şi active asistate
c. imobilizare absolută a braţului în abducţie de 70 de grade şi uşoară flexie
d. exerciţii de relaxare a membrelor superioare şi spatelui, în general, şi a umărului afectat,
în special, executate după metoda Jacobson.
e. doar mobilizări pasive scapulo-humerale
Răspuns corect: b, d

5. *Umărul acut hiperalgic are ca substrat:


a. ruptura manşonului rotatorilor
b. tendinita, bursita sau tenosinovita
c. tendinita calcifiantă în puseu inflamator sau o migrare de elemente calcifiante în bursa
subacromiodeltoidiană
d. bursită
e. tendinită asociată cu o contractură musculară antalgică a rotatorilor, flexorilor şi
abductorilor umărului.
Răspuns corect: c

6. *În umărul acut hiperalgic atitudinea kinetologică este:

111
a. exerciţii antopasive de tip Codman
b. mişcări active care intră în schema Kabat D2F
c. imobilizare în poziţia de repaus cu braţul în abducţie la 45 grade
d. contracţii izometrice în M.S. afectat
e. imobilizare absolută a braţului în abducţie de 70 de grade şi uşoară flexie
Răspuns corect: e

7. *În umărul acut hiperalgic, după amendarea fenomenelor algice atitudinea kinetologică
este:
a. imobilizarea în poziţie de reapus cu braţul în abducţie la 45 grade
b. imobilizarea absolută a braţului în abducţie de 70 de grade şi uşoară flexie
c. recuperarea pe atelă în poziţie înaltă a braţului
d. exerciţii care utilizează diverse instalaţii „Kineto” pentru umăr: instalaţii cu scripeţi
e. programul de kinetoterapie ca pentru umărul dureros simplu stadiile acute şi subacute
Răspuns corect: e

8. *Umărul mixt este:


a. asocierea dintre un umăr dureros de origine tendinoasă, tendosinovitică sau bursitică şi o
limitare a mişcării prin contractură musculară antalgică în rotatori, flexori şi abductori ai
umărului
b. ruptura manşonului rotatorilor
c. tendinită
d. bursită
e. tendinită calcifiantă în puseu inflamator
Răspuns corect: a

9. *În umărul mixt, atitudinea kinetologică este:


a. doar hidrokinetoterapie
b. imobilizare în poziţie de repaus cu braţul în abducţie la 45 grade
c. posturări, mobilizări pasive, antopasive, active asistate în sala de kinetoterapie şi
hidrokinetoterapie la bazin la 36OC
d. contracţii izometrice în M.S. afectat
e. doar mobilizări pasive scapulo-humerale.
Răspuns corect: c

10. În umărul mixt, atitudinea kinetologică este:


a. recuperarea mobilităţii umărului prin abordarea structurilor necontractile
b. recuperarea mobilităţii umărului prin abordarea structurilor contractile
c. exerciţii de creştere a forţei musculare pe grupele de muşchi care se dovedesc deficitare.
d. hidrokinetoterapie
e. doar mobilizări pasive scapulo-humerale şi contracţii izometrice în M.S. afectat
Răspuns corect: a, b, c, d.
11. Recuperarea mobilităţii umărului în PSH. Umăr mixt – prin abordarea structurilor
necontractile se realizează prin:
a. mobilizări prin schema D1F
b. mobilizări prin schema D2F
c. posturări

112
d. mobilizări pasive
e. mobilizări autopasive
Răspuns corect: c, d, e.

12. Recuperarea mobilităţii umărului în PSH. Umăr mixt – prin abordarea structurilor
contractile care sunt în contractură – retractură, se realizează prin:
a. mobilizări prin schema D1F, apoi prin schema D2F
b. promovarea mişcării prin aplicarea tehnicii: „hold-relax”, „stabilizare ritmică” şi
„relaxare-contracţie” pe M.S. afectat
c. posturări
d. mobilizări pasive
e. mobilizări autopasive
Răspuns corect: a, b.

13. *Umărul blocat are ca substrat:


a. ruptura manşonului rotatorilor
b. tendinita
c. bursita
d. tendinită clacifiantă în puseu inflamator
e. capsulită retractilă
Răspuns corect: e

14. *Kinetoterapia umărului blocat începe prin:


a. contracţii izometrice în M.S. afectat
b. doar mobilizări pasive scapulo-humerale
c. kinetoprofilaxia umărului blocat
d. mişcări ample în umărul sănătos
e. exerciţii de tip Codman
Răspuns corect: c

15. Kinetoprofilaxia umărului blocat presupune:


a. infiltraţie locală cu 1 fiolă Diprofos
b. infiltraţie locală cu Boicil şi Xilină
c. posturare corectă a umărului inflamat în abducţie – rotaţie externă şi flexie de braţ
d. mobilizare precoce şi regulată la cei predispuşi să facă o periartrită (ex: post-traumatici,
hemiplegici, coronarieni)
e. kinetoterapia corectă a umărului dureros simplu şi a umărului mixt.
Răspuns corect: c, d, e.

16. *Evoluţia umărului blocat are o durată de peste:


a. 1 săptămână
b. 8 luni
c. 4 săptămâni
d. 2 luni
e. 6 luni
Răspuns corect: b

113
17. *Kinetoterapia umărului blocat se suprapune celei indicate pentru:
a. ruptura manşonului rotatorilor
b. fractura capului humeral
c. bursita
d. tendinită calcifiantă în puseu inflamator
e. umăr mixt
Răspuns corect: e

18. *Aplicarea prelungită de căldură pe umăr, inclusiv în axilă, în terapia umărului blocat, se
recomandă:
a. după efectuarea exerciţiilor
b. în timpul efectuării exerciţiilor
c. nu se recomandă
d. înaintea începerii exerciţiilor
e. în timpul şi după efectuarea exerciţiilor
Răspuns corect: d

19. *Umărul pseudoparalitic are ca substrat:


a. tendinită
b. bursită
c. tendinită calcifiantă în puseu inflamator
d. ruptura manşonului rotatorului, apărută pe un fond degenerativ
e. tendinită asociată cu contractură musculară antalgică a rotatorilor, flexorilor şi
abductorilor umărului.
Răspuns corect: d

20. *Din punct de vedere clinic umărul pseudoparalitic prezintă:


a. dificultate sau abolirea mişcării pasive şi conservarea mişcării active
b. dificultate sau abolirea mişcării active şi conservarea mişcării pasive
c. durere de tip mecanic
d. durere de tip inflamator
e. abolirea mişcării pasive însoţită de durere de tip inflamator
Răspuns corect: b

21. *Umărul pseudoparalitic – exceptând rupturile posttraumatice la tineri – are ca terapie:


a. infiltraţie cu 1 fiolă Diprophos
b. intervenţia chirurgicală
c. corticoterapia orală
d. intervenţia chirurgicală urmată de corticoterapie
e. kinetoterapia
Răspuns corect: e

22. Obietivele kinetoterapiei în umărul pseudoparalitic sunt:


a. prvenirea trecerii spre o capsulită retractilă
b. prvenirea trecerii spre umăr dureros simplu
c. prvenirea trecerii spre umăr mixt
d. recuperarea unor forţe musculare cât mai bune

114
e. învăţarea unor mişcări compensatoare
Răspuns corect: a, d, e.

23. *Recuperarea fără atelă, în poziţie joasă a braţului, se utilizează în kinetoterapia umărului
pseudoparalitic, în caz de:
a. rupturi mari a manşonului rotatorului care determină dureri şi impotenţă funcţională
marcată
b. rupturi parţiale a manşonului rotatorului care determină dureri puţin intense şi conservă o
oarecare mobilitate
c. tendinită calcifiantă în puseu inflamator
d. bursită
e. tendinită asociată cu o contractură musculară antalgică a rotatorilor, flexorilor şi
abductorilor umărului
Răspuns corect: b

24. *Recuperarea pe atelă în poziţie înaltă a braţului se utilizează în kinetoterapia umărului


pseudoparalitic, în caz de:
a. tendinită
b. bursită
c. rupturi mari a manşonului rotatorilor care determină dureri şi impotenţă funcţională
marcată
d. rupturi parţiale a manşonului rotatorilor care determină dureri puţin intense şi conservă o
oarecare mobilitate
e. tendinită calcifiantă în puseu inflamator.
Răspuns corect: c

25. *În tratamentul umărului pseudoparalitic – cazuri severe - , atela se va scoate în momentul
în care:
a. se poate ridica 100 g de la nivelul atelei până la zenit
b. se poate ridica 1 kg de la nivelul atelei până la zenit
c. se poate ridica 500 g de la nivelul atelei până la zenit
d. se poate ridica 1,5 kg de la nivelul atelei până la zenit
e. se poate ridica 5 kg de la nivelul atelei până la zenit
Răspuns corect: b

TEMA NR. 32. Tehnici de kinetoterapie în recuperarea suferinţelor de şold şi de genunchi


(reumatism degenerativ, inflamator, posttraumatic, inclusiv protezare)
Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed. Medicală,
1987 Paginile 327-528

1. Cea mai fiziologica pozitie a şoldului în care presiunile intraarticulare vor fi cele mai
mici este poziţia:
a. de extensie uşoară, Abducţie şi rotaţie interna
b. de flexie, Adducţie şi rotaţie externa
c. extensie, Adducţie şi rotaţie externa
d. flexie, Abducţie şi rotaţie interna

115
e. flexie, Abducţie şi rotaţie externa
Răspuns corect: a

2. Reeducarea flexiei şoldului se face prin:


a. adoptarea anumitor posturi
b. mobilizări pasive
c. mobilizări autopasive
d. mişcări active
e. tracţiuni specifice
Răspuns corect: a, b, c, d

3. Stadiul initial al coxartrozei este caracterizat de:


a. dureri în ortostatism si la mers prelungit
b. ”oboseala” musculoarticulara locala
c. limitare marcata a mobilitatii pâna la anchiloza
d. atitudini vicioase ireductibile
e. reducerea amplitudinilor”de lux” ale şoldului
Răspuns corect: a, b, e

4. Stadiul final al coxartrozei este caracterizat de:


a. dureri intense
b. dureri usoare
c. limitare marcata a mobilitatii pina la anchiloza
d. mobilitate articulară a şoldului normală
e. atitudini vicioase ireductibile
Răspuns corect: a, c, e

5. Regulile de profilaxie secundara în coxartroză cuprind:


a. reducerea sau mentinerea greutatii corporale sub greutatea ideala
b. evitarea ortostatismului si a mersului prelungit pe jos
c. mersul pe teren accidentat
d. mersul cu sprijin în baston
e. purtarea pantofilor cu tocuri
Răspuns corect: a, b, d

6. *În luxaţiile de şold recuperarea începe:


a. după 2 luni de la producerea luxatiei
b. după 6 luni de la producerea luxatiei
c. după 2 saptamini
d. după 1 luna
e. după 3 luni
Răspuns corect: c

7. Obiectivele programului de pregatire preoperatorie pentru coxartroza sunt:


a. creşterea fortei musculare(fesieri, cvadriceps) a membrului inferior care va fi operat
b. ameliorarea mobilitatii coloanei lombare si articulatiilor membrelor inferioare

116
c. creşterea stabilitatii si coordonarii membrului inferior contralateral
d. creşterea fortei membrelor superioare
e. scăderea forţei musculare a membrelor inferioare

Răspuns corect: a, b, c, d

8. În primele 3 zile postoperator pentru proteza totala de sold se recomanda:


a. posturare corecta in pozitie neutra
b. exerciţii respiratorii
c. exerciţii izometrice pentru fesieri şi cvadriceps
d. pompaj al piciorului
e. mers cu încărcarea piciorul pe sol
Răspuns corect: a, b, c, d

9. Stadiul initial al gonartrozei se caracterizeaza prin:


a. crepitatii intense
b. dureri in ortostatism prelungit
c. intermitent incapacitate de “inzavorire” a genunchiului la mers
d. crepitatii moderate
e. flexum de genunchi
Răspuns corect: b, c, d

10. Stadiul final al gonartrozei se caracterizeaza prin:


a. dureri in repaus
b. deficit motor important
c. mobilitate normala a genunchiului
d. deformarea articulaţiei
e. insuficienţă musculara severa
Răspuns corect: a, b, d, e

11. ”Igiena ortopedica “ a genunchiului cuprinde:


a. greutate corporala normala
b. evitarea ortostatismului prelungit
c. mersul pe teren accidentat
d. evitarea pozitiilor de flexie maxima
e. mersul cu sprijin in baston
Răspuns corect: a, b, d, e

12. Sporturi indicate în gonartroza sunt:


a. înotul
b. ciclismul
c. canotajul
d. joggingul
e. dansul sportiv
Răspuns corect: a, b, c

13. În perioada de imobilizare după entorsa de genunchi se vor executa:

117
a. mişcări in articulatiile adiacente
b. exerciţii izometrice pentru mentinerea fortei musculare a coapsei si gambei
c. exerciţii pentru refacerea stabilitatii
d. exerciţii pentru refacerea mobilitatii controlate
e. genuflexiuni
Răspuns corect: a, b

14. În etapa de imobilizare după fracturile extremitatii inferioare a femurului, ale extremitatii
superioare ale tibiei si peroneului si rotulei se fac:
a. posturari antideclive
b. reluarea mersului
c. mobilizari active, activo-pasive ale piciorului
d. mobilizarea soldului(daca imobilizarea o permite)
e. mentinerea tonusului musculaturii de sub ghips prin exerciţii izometrice
Răspuns corect: a, c, d, e

15. În faza acuta a proceselor inflamatorii articulare ale genunchiului reducerea durerii si
inflamatiei se face prin:
a. imobilizare articulara(atela, bandaj gipsat, repaus simplu in postura antialgica)
b. tractiune usoara in ax
c. periaj sau masaj cu ghiata
d. mers pe jos
e. exerciţii de mobilizare activa ampla
Răspuns corect: a, b, c

16. *Postoperator după meniscectomie, exerciţiile de tonifiere musculara se incep:


a. a 2-a zi
b. după o saptamina
c. după 2 saptamini
d. după 4 zile
e. după 1 luna
Răspuns corect: a

TEMA NR. 33
Kinetoterapia de recuperare în spondilita anchilozantă
Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Ed. Medicală, 1987, Paginile 529 – 533

1. Alegeţi răspunsurile corecte:


a. Spondilita anchilozantă este o boală cu caracter evolutiv.
b. Spondilita anchilozantă nu dă un grad înalt de invaliditate.
c. Kinetoterapia nu trebuie începută precoce.
d. Primul principiu în kinetoterapia spondilitei anchilozante este prevenirea anchilozelor şi
devierilor coloanei şi/sau articulaţiilor rădăcinilor membrelor.
e. Al doilea principiu este întreruperea programului kinetic în funcţie de evoluţia bolii
Răspuns corect: a, d

118
2. Printre obiectivele programului kinetic în spondilită se numără:
a. Relaxarea.
b. Menţinerea posturii şi aliniamentului corect al corpului.
c. Menţinerea supleţei.
d. Menţinerea tonusului muscular.
e. Antrenarea la efort.
Răspuns corect: b, c, d

1. *Una din deposturările de mai jos NU este asociată cu spondilita anchilozantă. Care?
a. Flexia cervicală.
b. Cifoza dorsală.
c. Hiperlordoza lombară.
d. Bascularea înainte a bazinului
e. Flexia şoldurilor.
Răspuns corect: c

2. Pentru menţinerea/corectarea posturii şi aliniamentului corpului în spondilita anchilozantă


se adoptă următoarele posturi în activităţile cotidiene:
a. Decubit dorsal pe pat tare, fără pernă, cu şoldurile şi genunchii întinşi.
b. Şedere pe scaun fără spătar.
c. Masa de lucru la nivelul abdomenului forţând flexia capului şi trunchiului.
d. Masa de lucru la nivelul pieptului forţând menţinerea dreaptă a trunchiului.
e. Evitarea şederii îndelungate pe fotoliu sau scaun.
Răspuns corect: a, d, e

3. Alegeţi răspunsurile incorecte privind posturile corectoare pentru menţinerea/corectarea


posturii şi aliniamentului în spondilita anchilozantă:
a. Se execută o dată pe zi.
b. Se execută de 2-4 ori pe zi.
c. Durata lor este sub 5 minute.
d. Durata lor este de 15-20 minute.
e. Nu se întrerup dacă durerea se intensifică.
Răspuns corect: a, c, e
4. Obiectivul de menţinere/corectare a supleţei articulare în spondilita anchilozantă se
realizează prin exerciţii:
a. Numai pentru creşterea amplitudinii de mişcare cervicală.
b. Numai pentru creşterea amplitudinii de mişcare cervicală şi lombară.
c. Pentru creşterea amplitudinii de mişcare cervico – dorso-lombară.
d. Pentru creşterea amplitudinii de mişcare a articulaţiilor rădăcinilor (SH şi CF).
e. Numai pentru creşterea amplitudinii de mişcare a coloanei lombare şi articulaţiilor CF
(CoxoFemurale).
Răspuns corect: c, d

5. Hidrokinetoterapia este deosebit de utilă în spondilita anchilozantă. Alegeţi afirmaţiile


corecte referitoare la hidrokinetoterapie:
a. Nu se aplică în puseul acut inflamator.
b. Se poate aplica chiar în puseul acut inflamator.

119
c. Se intensifică odată cu diminuarea puseului acut inflamator.
d. Durata programului este de 5-10 minute.
e. Durata programului este de 20-40 minute.
Răspuns corect: b, c, e

6. Alegeţi afirmaţiile incorecte referitoare la hidrokinetoterapia aplicată în spondilita


anchilozantă:
a. Pentru executarea exerciţiilor în apă sunt necesare dispozitive ajutătoare.
b. Exerciţiile în apă se execută liber, fără nici un dispozitiv ajutător.
c. Exerciţiile sunt selectate dintre cele aplicate în sala de gimnastică.
d. Unica postură de start este plutirea ventrală.
e. Posturile de start sunt: plutirea ventrală, decubit dorsal sau ventral pe brancardă înclinată,
ortostatismul lângă peretele bazinului.
Răspuns corect: b, d

7. Care din următoarele afirmaţii în legătură cu spondilita anchilozantă sunt false:


a. Sporturile sunt contraindicate în spondilită.
b. Sporturile sunt permise şi indicate în spondilită.
c. Înotul este singurul sport permis.
d. În afară de înot se indică volei, tenis de câmp, baschet.
e. În afară de înot sunt permise bowlingul şi biliardul solicitând flexia coloanei.
Răspuns corect: a, c, e

8. Obiectivul de menţinere/corectare a tonusului muscular în spondilita anchilozantă se


referă la exerciţii de tonifiere a :
a. Musculaturii erectoare a trunchiului.
b. Musculaturii umerilor.
c. Musculaturii abdominale.
d. Psoasiliacului.
e. Ischiogambierilor.
Răspuns corect: a, c, d

9. *În spondilita anchilozantă, în cadrul exerciţiilor pentru menţinerea/corectarea supleţei


articulare cervico-dorso-lombare, care sunt poziţiile de start derivate care nu se folosesc:
a. Poziţii derivate din postura ortostatică.
b. Poziţii derivate din postura şezând.
c. Poziţii derivate din postura în genunchi.
d. Poziţii derivate din postura culcat (decubit).
e. Poziţii derivate din postura în atârnat.
Răspuns corect: e

10. În cadrul exerciţiilor de tonifiere musculară abdominală şi paravertebrală, aplicate în


spondilita anchilozantă:
a. Se vor evita posturile cifozante.
b. Se vor utiliza posturile cifozante.
c. Se va promova lordozarea prin antrenarea psoasiliacului.
d. Psoasiliacul nu va fi antrenat.

120
e. Se va tonifia şi musculatura fesieră.
Răspuns corect: a, c, e

11. Alegeţi răspunsurile corecte: În stadiile incipiente, preanchilozice ale spondilitei


anchilozante:
a. Coloana dorsală şi articulaţiile costovertebrale nu sunt afectate.
b. Coloana dorsală şi articulaţiile costovertebrale sunt deja prinse, rămânând liberă numai
coloana cervicală.
c. Unul din obiectivele kinetoterapiei este menţinerea/creşterea volumelor respiratorii
mobilizabile.
d. Kinetoterapia va pune accentul pe gimnastica respiratorie corectivă şi reeducarea
respiraţiei toracice.
e. Kinetoterapia va pune accentul numai pe gimnastica respiratorie corectivă.
Răspuns corect: a, c, d

14. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false? În stadiile avansate ale spondilitei
anchilozante:
a. Sunt prinse coloana dorsală şi articulaţiile costovertebrale.
b. Funcţia toracelui în mecanica ventilatorie creşte.
c. Se începe reducerea respiraţiei abdominale.
d. Se renunţă la kinetoterapie.
e. Nu se abandonează exerciţiile de respiraţie toracică.
Răspuns corect: b, d

15. *Într-o singură situaţie din cele enumerate mai jos privind spondilita anchilozantă,
gimnastica respiratorie toracică nu-şi mai are rostul:
a. În stadiile preanchilozice, când articulaţiile coloanei dorsale şi costovertebrale nu sunt
afectate.
b. În stadiile avansate când funcţia toracelui în mecanica ventilatorie scade.
c. În cazurile în care procesele anchilozice toracice sunt terminate.
d. În cazurile în care boala are şi afectare periferică.
e. În nici una din situaţiile enumerate mai sus.
Răspuns corect: c

TEMA NR. 34.


Kinetoterapia în recuperarea afecţiunilor lombosacrate: radiculopatia, laminectomia.
Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Ed. Medicală, 1987, Paginile 540 – 552

1. Obiectivele recuperării în afecţiunile lombosacrate în perioada acută sunt :


a. reechilibrarea SNV
b. relaxarea generala
c. scăderea iritaţiei radiculare
d. creşterea tonusului musculaturii lombare
e. creşterea iritaţiei radiculare
Răspuns corect: a, b, c

121
2. Reechilibrarea SNV in perioada acută a lombosacralgiei se realizează prin :
a. postura de decubit ventral, cu o pernă relativ mai dură sub abdomen
b. decubit dorsal cu membrele inferioare întinse
c. pat înclinat în uşor Trendelenburg
d. masajul musculaturii paravertebrale
e. căldura neutra în zona lombară
Răspuns corect: a, c, e

3. Relaxarea generala in perioada acuta a lombosacralgiei este indicata pentru :


a. scăderea stării de tensiune psihica
b. pentru creşterea pragului la durere
c. pentru creşterea tonusului musculaturii paravertebrale
d. pentru decontracturare generala
e. creşterea stării de tensiune psihica
Răspuns corect: a, d

4. Scăderea iritaţiei radiculare in perioada acuta a lombosacralgiei se manifesta prin:


a. adoptarea unor posturi antalgice
b. tracţiuni vertebrale continue la pat
c. imobilizări in „ pat gipsat „ Williams
d. mişcări active
e. decubit lateral în „cocos de puşcă„
Răspuns corect: a, b, c, e

5. Relaxarea contracturii musculaturii lombare cu reducerea concomitentă a lombosacralgiei


în perioada acută se realizează prin :
a. contractii izometrice
b. exerciţii de facilitare „ţine relaxează„
c. diagonalele Kabat pentru membre in scopul influenţării musculaturii trunchiului
d. diagonalele membrelor inferioare pentru influenţarea musculaturii inferioare abdominale
şi a trunchiului
e. terapia ocupaţională
Răspuns corect: b, c, d

6. În perioada subacută a lombosacralgiei schema de kinetoterapie recuperatorie cuprinde :


a. relaxarea musculaturi contracturate
b. tonifierea musculaturii trunchiului
c. asuplizarea trunchiului inferior
d. conştientizarea poziţiei (corecte) a coloanei lombare şi a bazinului
e. asuplizarea trunchiului superior
Răspuns corect: a, c

7. Programul Williams cuprinde următoarele exerciţii :


a. decubit dorsal : se flectează şi se extind genunchii
b. în şezând pe un scaun cu genunchii mult îndepărtaţi se apleacă cu mâinile înainte pentru a
atinge solul de sub scaun

122
c. decubit dorsal cu mâinile sub cap se trage un genunchi la piept cat mai mult apoi celălalt,
apoi ambii concomitent
d. decubit lateral de partea opusă şoldului de lucrat : soldul si genunchiul homolateral sunt
puternic flectaţi, şoldul de deasupra hiperextins: priza sub genunchi şi pe sold,
contrarezistenţa la tendinţa de flexie CF a pacientului : contracţie izometrica apoi relaxare
e. evita întinderea musculaturii paravertebrale şi a psoasiliacului
Răspuns corect: a, b ,c

8. Recuperarea kinetoterapeutică în perioada cronică a lombosacralgiei are următoarele


obiective :
a. asuplizarea lombară
b. relaxarea musculaturii contracturate
c. relaxarea generală
d. tonifierea musculaturii trunchiului
e. conştientizarea poziţiei corecte a coloanei lombare
Răspuns corect: a, d

9. Asuplizarea lombara în perioada cronica a lombosacralgiei se realizează prin :


a. bascularea pelvisului
b. intinderea flexorilor soldului
c. intinderea extensorilor lombari
d. adoptarea unor posturi antalgice
e. intinderea tensorului fasciei lata
Răspuns corect: a, b, c, e

10. Exerciţiile efectuate de pacient pentru tonifierea musculaturii trunchiului în perioada


cronica a lombosacralgiei pot fi :
a. decubit dorsal cu genunchii flectaţi la 90 lipiţi unul de celălalt, tălpile pe pat: se încearca
ridicarea lor spre tavan dar asistentul contrează
b. poziţia „ patrupedă” pentru corijarea lordozei, durata 5 – 6 secunde
c. poziţiile finale ale diagonalelor Kabat pentru membre
d. executarea „ podului „ din decubit dorsal , cu genunchii flectati sprijin in umeri – spate si
picioare, se ridica bazinul şi lomba ( fără lordozare )
e. diagonala a doua de extensie a membrului superior drept
Răspuns corect: a, b, d

11. În perioada de remisiune completa a lombosacralgiei kinetoprofilaxia se bazează pe :


a. conştientizarea poziţiei (corecte) a coloanei lombare şi bazinului
b. înzăvorârea „înlăcătarea” coloanei lombare
c. menţinerea forţei musculare
d. tonifierea musculaturii trunchiului
e. creşterea forţei musculare a trunchiului
Răspuns corect: a, b, c

12. Kinetoterapia de recuperare în primele 2 zile de la efectuarea laminectomiei lombare


cuprinde următoarele exerciţii :

123
a. exerciţii de respiraţie abdomino–diafragmatică şi toracică, costal inferioară din decubit
dorsal şi lateral
b. exerciţii pentru ameliorarea circulaţiei periferice (flexii – extensii de picioare, flexii
moderate de sold şi genunchi) cu extensii lente din decubit lateral şi dorsal
c. tonifierea cvadricepsilor şi fesierilor
d. flexii, extensii de genunchi şi şold din toate poziţiile
e. tonifierea psoas iliacului
Răspuns corect: a, b

13. Programul de recuperare kinetică postlaminectomie lombară între ziua 3 – 10 vizează :


a. tonifierea musculaturii toraco–lombare
b. tonifierea musculaturii abdominale
c. mobilizări ale coloanei
d. adoptarea unor poziţii antalgice
e. creşterea mobilităţii coloanei
Răspuns corect: a, b, c

14. Programul de recuperare kinetică după 10 – 12 zile de la laminectomia lombară, urmat


timp de 2 săptămâni, are in vedere următoarele obiective :
a. tonifierea musculaturii toraco–lombare a extensorilor si abdominalilor
b. creşterea mobilităţii coloanei
c. învăţarea unei posturi corecte intermediare (conştientizarea posturii lombare)
d. reechilibrarea SNV
e. imobilizări ale coloanei
Răspuns corect: a, b, c

TEMA NR. 35
Kinetoterapia de recuperare în hemiplegie
Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Ed. Medicală, 1987, Paginile 590 – 608

1. Stadiul initial al hemiplegiei se caracterizeaza prin :


a. hipotonie musculara urmata de debutul hipertoniei
b. reflexe tonice si spinale dominante
c. control voluntar normal pe partea afectata
d. pierderea „ constientei „ asupra partii afectate
e. reflexele tonice si spinale nu domina
Răspuns corect: a, b, d

2. Obiectivele recuperarii stadiului initial al hemiplegiei sunt :


a. ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor
b. creşterea tonusului muscular
c. creşterea „ constientizarii „ schemei corporale
d. mentinerea mobilitatii scapulei , umărului, cotului, pumnului, maini, gleznei
e. ameliorarea abilitatii funcţionale
Răspuns corect: a, c, d

124
3. Stadiul mediu al hemiplegiei este caracterizată prin :
a. hipotonie
b. hipertonie
c. mişcare articulara usoara
d. mişcare articulara dificila din cauza rezistentei spastice
e. tonusul flexorilor membrului superior este scazut
Răspuns corect: b, d

4. Obiectivele kinetoterapiei in stadiul de spasticitate al hemiplegicului sunt :


a. stimularea musculaturii spastice (agonistilor)
b. inhibarea musculaturii spastice
c. facilitarea mişcărilor antagonistilor
d. promovarea unor scheme complexe de mişcare
e. evitarea schemelor complexe de mişcare
Răspuns corect: b, c,d

5. Caracteristicile stadiului avansat al hemiplegiei sunt :


a. hipertonie marcata
b. tonus muscular aproape de normal
c. viteza de executie a mişcărilor normale
d. dificultati in abilitate si in viteza de executie a mişcărilor
e. abilitatea pastrata
Răspuns corect: b, d

6. Obiectivele kinetoterapiei in stadiul de refacere (avansat) al hemiplegiei sunt :


a. repaus la pat din cauza hipertoniei existente
b. ameliorarea controlului motor excentric
c. scaderea vitezei de mişcare
d. ameliorarea automatismului mişcărilor
e. neutilizarea membrului superior afectat
Răspuns corect: b, d

7. Pentru diminuarea spasticitatii hemiplegicului se vor utiliza următoarele mijloace:


a. masajul cu gheaţă
b. parafina
c. streech lung
d. alcoolizari în zona plăcii motorii a muşchilor
e. medicatia antialgica
Răspuns corect: a, c, d

8. Mersul propriu zis al hemiplegicului se va realiza astfel :


a. pacientul va păşi cu membrul intact primul
b. pacientul va păşi cu membrul bolnav primul
c. kinetoterapeutul va susţine pacientul astfel încât folosirea membrului afectat să fie
minima
d. kinetoterapeutul este in spatele pacientului cu mâinile pe braţele acestuia sustinandu – l
e. fără ajutor din partea kinetoterapeutului

125
Răspuns corect: a, d

TEMA NR. 36
Kinetoterapia în recuperarea neuropatiilor periferice
Bibliografie: T. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare,
Ed. Medicală, 1987, Paginile 590 - 608

1. Principalele obiective ale recuperării în sindromul motor din neuropatiile periferice sunt:
a. evitarea apariţiei deformărilor şi atitudinilor vicioase
b. refacerea stereognoziei
c. evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi
d. creşterea forţei fibrelor musculare restante sănătoase
e. scăderea forţei fibrelor musculare restante sănătoase
Răspuns corect: a,c,d

2. Obiectivele recuperării în sindromul motor din cadrul neuropatiilor periferice sunt:


a. refacerea localizării senzaţiei
b. recâştigarea coordonării şi abilităţii
c. refacerea imaginii kinestezice
d. creşterea forţei şi rezistenţei musculare
e. scăderea forţei şi rezistenţei musculare
Răspuns corect: b,c,d

3. Recuperarea în sindromul senzitiv din neuropatiile periferice presupune:


a. refacerea stereognoziei
b. refacerea localizării senzaţiei
c. refacerea imaginii kinestezice
d. evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi
e. recâştigarea coordonării şi abilităţii
Răspuns corect: a,b

4. *Prima sensibilitate care se reface în neuropatiile periferice este cea:


a. dureroasă
b. tactilă
c. termică
d. stereognozia
e. gustativă
Răspuns corect: a

5. Mononeuropatia tronculară a circumflexului influenţează muşchii:


a. deltoid
b. micul rotund
c. bicepsul
d. marele pectoral
e. trapezul
Răspuns corect: a,b

126
6. În cazul neurapraxiei şi axonotmesis-ului din paralizia nervului circumflex se va evita:
a. căderea umărului
b. instalarea retracţiei capsulare
c. ridicării umărului
d. rotaţia externă
e. rotaţia internă
Răspuns corect: a, b, c

7. Evitarea instalării retracţiei capsulare se face prin:


a. poziţionarea în abducţie a braţului
b. executarea de mişcări pasive pe toată amplitudinea posibilă
c. executarea de mişcări active
d. contracţia trapezului
e. contracţia deltoidului
Răspuns corect: a, b

8. Antrenarea propriu-zisă a deltoidului în paralizia nervului circumflex se face prin:


a. mişcări pasive de relaxare-opunere
b. exerciţii contralaterale de promovare a activităţii acestui muşchi
c. introducerea activităţilor deltoidului în scheme Kabat
d. exerciţii prin tehnici de facilitare
e. hidrokinetoterapie
Răspuns corect: b, c, d, e
9. Pentru recuperarea forţei deltoidului, programul kinetic prevede:
a. exerciţii pentru mobilitatea şi tonifierea globală a umărului
b. exerciţii de mobilitate şi tonifiere a coloanei cervicale
c. exerciţii de mobilizare a celorlalte articulaţii ale membrului respectiv
d. exerciţii de mobilitatea şi tonifierea coloanei lombare
e. exerciţii de mobilitatea şi tonifierea membrelor inferioare
Răspuns corect: a, b, c

10. În cazul în care paralizia nervului circumflex este rezultatul întreruperii totale a
conducerii nervoase se va urmării:
a. antrenarea musculaturii accesorii
b. antrenarea mişcărilor de abducţie-flexie-extensie a braţului
c. antrenarea mişcărilor de adducţie
d. antrenarea mişcărilor de rotaţie externă
e. antrenarea mişcărilor de rotaţie internă
Răspuns corect: a, b

11. Paralizia totală a nervului radial va determina imposibilitatea:


a. extensiei degetelor
b. supinaţiei parţial
c. extensiei pumnului şi antebraţului
d. flexiei antebraţului
e. extensia antebraţului
Răspuns corect: a, b, c

127
12. Radialul este şi un nerv senzitiv pentru:
a. pielea posterioară a braţului
b. pielea posterioară a antebraţului
c. pielea anterioară a braţului
d. pielea posterioară a mâinii
e. pielea anterioară a antebraţului
Răspuns corect: a, b, d

13. *Reinervarea extensorilor pumnului începe cu:


a. muşchiul extensor carpi radialis
b. cubitalul posterior
c. extensorul propriu al degetului II
d. extensor comun al degetelor
e. extensorul policelui
Răspuns corect: a

14. *Recuperarea spontană în paralizia nervului radial durează:


a. între 1 an – 1 an şi 6 luni
b. 5-6 luni
c. 6-7 luni
d. 7-8 luni
e. 3 luni
Răspuns corect: a

15. Obiectivele recuperării în paralizia nervului radial constau din:


a. prevenirea şi corectarea deviaţiilor
b. menţinerea forţei musculaturii neafectate
c. prevenirea redorilor articulare
d. refacerea sensibilităţii
e. corectarea posturii şi aliniamentului corpului
Răspuns corect: a, b, c, d

16. În paralizia nervului radial:


a. antebraţul este flectat
b. degetele în extensie uşoară
c. poziţia „în gât de lebădă”
d. policele addus şi uşor flectat
e. antebraţul nu este flectat
Răspuns corect: a, c, d

17. Reeducarea motorie a muşchilor paralizaţi în cadrul paraliziei nervului radial cuprinde:
a. mişcări pasive
b. stimulări electrice
c. exerciţii analitice
d. exerciţii de tip contralateral pentru promovarea extensorilor cotului, pumnului, degetelor
e. evitarea mobilizării întregului membru superior

128
Răspuns corect: a, b, c, d

18. Refacerea abilităţii de mişcare a mâinii în paralizia nervului radial:


a. este prima etapă a oricărei reeducări motorii şi senzitive
b. este etapa finală a oricărei reeducări motorii şi senzitive
c. utilizează terapia ocupaţională
d. utilizează exerciţii proximo-distale şi disto-proximale
e. nu utilizează terapia ocupaţională
Răspuns corect: b, c, d

19. *Ritmul de refacere a nervului radial este de:


a. 1 mm/zi
b. 2 mm/zi
c. 3 mm/zi
d. 5 mm/zi
e. 6 mm/zi
Răspuns corect: a

20. Paralizia musculaturii inervate de nervul median:


a. dă mâinii aspectul de „mână simiană”
b. indexul nu se flectează deloc
c. policele nu acoperă indexul, ci rămâne extins
d. hipotrofia eminenţei hipotenare
e. policele acoperă indexul
Răspuns corect: a, b, c

21. Recuperarea paraliziei nervului median urmăreşte:


a. ameliorarea deficitului motor
b. ameliorarea deficitului senzitiv
c. ameliorarea tulburărilor vasculotrofice
d. creşterea forţei musculaturii paravertebrale cervicale
e. refacerea prizelor şi a prehensiunii
Răspuns corect: a, b, c, e

22. Obiectivele urmărite în recuperarea paraliziei nervului median sunt:


a. menţinerea forţei musculare neafectate
b. reeducarea musculaturii paralizate
c. refacerea sensibilităţii
d. refacerea abilităţii
e. prevenirea redorilor articulare şi a poziţiilor disfuncţionale prin posturări cu orteze pentru
umăr şi cot
Răspuns corect: a, b, c, d

23. Reeducarea musculaturii paralizate în paralizia nervului median va urmării:


a. exerciţii globale care se efectuează pe tripla flexie
b. exerciţii analitice concentrate pe flexorii pumnului, degetelor, musculatura tenară
c. schemele Kabat – promovarea activării flexorilor: D1F şi D2E, ES

129
d. exerciţii analitice concentrate pe extensorii pumnului
e. mobilizarea întregului membru superior pe schemele D1F, D1E, EI
Răspuns corect: a, b, c

24. Primul semn al refacerii nervului median este apreciat prin:


a. posibilitatea de rotaţie a policelui
b. posibilitatea de a menţine IF extinse
c. posibilitatea de a menţine MCF flectate la 90o
d. posibilitatea de a menţine MCF extinse
e. posibilitatea de a menţine IF flectate
Răspuns corect: a, b, c

25. *Sensibilitatea globală în cazul paraliziei nervului median revine la normal după:
a. 1 an
b. 5 luni
c. 3 luni
d. 4 luni
e. 2 luni
Răspuns corect: a

26. Mononeuropatia cubitală determină paralizia:


a. cubitalului anterior
b. interosoşilor palmari şi dorsali
c. flexorului profund al degetelor
d. lumbricalilor externi
e. flexor scurt al policelui
Răspuns corect: a, b, c

27. Paralizia nervului cubital este determinată de un traumatism la nivelul:


a. axilei
b. cotului
c. pumnului
d. braţului
e. coloanei cervicale
Răspuns corect: b, c, d

28. „Mâna cubitală” poate executa unele „mişcări trucate”:


a. extensia IF devine posibilă prin acţiunea extensorului comun
b. abducţia degetelor este abolită
c. adducţia policelui este „trucată”
d. abducţia degetelor este păstrată
e. estensia IF este imposibilă
Răspuns corect: a, b, c

29. De obicei redorile articulare în cazul paraliziei nervului cubital interesează:


a. articulaţiile MCF ale degetelor IV şi V
b. articulaţiile MCF ale degetului III

130
c. articulaţiile IF ale degetelor IV şi V
d. articulaţiile IF ale degetului III
e. articulaţiile MCF ale degetului II
Răspuns corect: a, c

30. Primele semne ale reinervării musculaturii paretice din teritoriul nervului cubital sunt:
a. opozabilitatea police-deget
b. degetul V poate fi abdus
c. mişcările de abducţie-adducţie ale degetelor devin posibile
d. flectarea MCF, cu extensia IF
e. degetul V nu poate fi abdus
Răspuns corect: a, b, c, d

31. Tipul mijlocului-Remak ca urmare a lezării trunchiului mijlociu al plexului brahial se


evidenţiază prin paralizia:
a. tricepsului
b. pătratului şi rotundului pronator
c. micului pectoral
d. brahialului
e. deltoidului
Răspuns corect: a, b

32. Pentru prevenirea redorilor articulare şi a poziţiilor disfuncţionale în paralizia plexului


brahial se recurge la:
a. posturări prin orteze pentru umăr-cot-mână
b. purtarea unei eşarfe sub cot pentru a evita subluxaţia capului humeral
c. imobilizarea în atele a cotului
d. mobilizări autopasive, cu sau fără scripetoterapie
e. imobilizarea în aparat gipsat a cotului
Răspuns corect: a, b, d

33. Menţinerea tonusului musculaturii normale în cazurile de paralizii parţiale de plex brahial:
a. se realizează prin exerciţii analitice cu rezistenţă
b. nu va urmări creşterea forţei musculare
c. va urmări menţinerea forţei musculare
d. va urmări creşterea forţei musculare
e. se realizează prin exerciţii analitice fără rezistenţă
Răspuns corect: a, b, c

34. Prevenirea şi tratarea fenomenelor vasculotrafice în cazul paraliziei de plex brahial va


folosi:
a. posturarea antideclivă pentru combaterea edemului
b. mobilizări pasive repetate de 5-6 ori pe zi
c. contracţii izometrice
d. mobilizări active repetate de 5-6 ori pe zi
e. contracţii izotonice
Răspuns corect: a, b, c

131
35. Recâştigarea funcţionalităţii şi abilităţii membrului superior în paralizia plexului brahial
se realizează prin:
a. reeducarea prizelor
b. reeducarea poziţionării mâinii
c. reeducarea activităţii combinate a celor două mâini
d. orteze dinamice
e. utilizarea electroterapiei
corect: a, b, c

36. Prevenirea contracturilor lombare în cazul paraliziei nervului crural va utiliza:


a. exerciţii de relaxare Jacobson
b. exerciţii de mobilizare fără încărcare a rahisului
c. crioterapie
d. termoterapie
e. terapie ocupaţională
Răspuns corect: a, b, d

37. Pregătirea compensărilor, până la recâştigarea forţei musculare pierdute în paralizia


nervului crural se face prin:
a. tonifierea musculaturii membrelor superioare
b. tonifierea musculaturii trunchiului
c. tonifierea fesierilor mari, tricepsului sural
d. tonifierea gambelor
e. tonifierea muşchiului croitor
Răspuns corect: a, b, c

38. Reeducarea forţei musculare în paralizia nervului crural se face prin:


a. exerciţii pasivo-active
b. exerciţii izometrice
c. terapie ocupaţională
d. scripetoterapie
e. exerciţii izotonice
Răspuns corect: a, b, d

39. Prevenirea devierilor piciorului în cazul paraliziei nervului sciatic presupune:


a. menţinerea poziţiei în unghi drept a piciorului într-o atelă
b. purtarea unei atele mai ales noaptea
c. încălţarea piciorului în cursul zilei cu o gheată cu carâmb dur
d. se contraindică susţinătorii plantari
e. evitarea purtării de atele noaptea
Răspuns corect: a, b, c

TEMA NR. 37 – Elemente de masaj

132
Bibliografie: Adriana Sarah Nica-Compendiu de medicină fizică şi recuperare, Ed. Universitară
„Carol Davila”, 1998, PAG.91-118

1. *Tehnici de baza în masajul clasic cu efect excitant, tonizant


a. Fricţiunea, frământarea, tapotajul, petrisajul
b. Netezirea, tapotaj, vibraţia
c. Petrisaj, presiuni, vibraţie
d. Framântatul, vibraţia, presiunea
e. Framântarea, tapotaj, vibraţia
Răspuns corect: a

2. *Tehnici de baza în masajul clasic cu efect sedativ


a. Netezirea, framântatul
b. Netezirea, vibraţia
c. Petrisajul, fricţiunea
d. Presiunea, vibraţia
e. Mobiliarea tegumentului
Răspuns corect: b

3. *Netezirea reprezintă
a. Presiunea exercitată prin alunecarea superficială cu deplasarea mâinii alunecând pe piele
b. Manevra este greu tolerată
c. Presiune la nivelul tegumentului
d. Întinderea pielii
e. Manevră de apăsare
Răspuns corect: a

4. *Frictiunea reprezinta
a. Manevră de masaj prin care se mobilizează palnul superficial pe planul profund care
rămâne fix
b. Manevră de masaj
c. Masaj pe planul superficial
d. Masaj pe planul profund
e. Masaj profund
Răspuns corect: a

5. Rularea, frământarea
a. Muşchii sunt plasaţi în pozitie de relaxare
b. Manevra are efect decontracturant
c. Priza manuala se asigură printr-un contact uniform pe toată suprafaţa de tratat
d. Ritmul este rapid
e. Se aplică pe segmentele voluminoase
Răspuns corect: a, b, c

6. Masajul transversal profund aspecte tehnice


a. ritm lent dute-vino
b. maseurul utilizează suprafeţe mari

133
c. ritm rapid dute-vino
d. pe leziunile recente se aplică 30 minute
e. pe leziunile tendinoase sau ligamentare recente se aplică 1-3 minute
Răspuns corect: c,e

7. *Masajul transversal profund indicaţii


a. Artrite septice
b. Entorse benigne recente
c. Calcificări periarticulare
d. Artropatie gutoasă
e. Spondilita
Răspuns corect: b

8. *Tratamentul în leziuni ligamentare


a. Tratamentul începe imediat după leziune în leziuni ligamentare recente
b. Entorsele vechi nu beneficiază de masaj
c. Manevrele de masaj nu sunt indicate în leziuni ligamentare recente
d. Nu se aplică masaj transversal profund
e. Sedinta de masaj durează 1-3minute în leziuni ligamentare recente
Răspuns corect: a,

9. Dureri musculare si contracturi


a. Pentru contracturile de tip mecanic sunt indicate petrisajul profund şi lent
b. În cazul contracturilor de apărare, manevrele de masaj se utilizează cu prudentă,
c. Contracturile de apărare nu se cronicizează
d. În contracturile de apărare se utilizează manevre energice de masaj
e. Contracturile secundare afecţiunilor neurologice impun masaj energic
Răspuns corect: a, b

10. Sunt adevărate următoarele afirmaţii


a. In fibroze masajul izolat are eficacitate redusă
b. În hematoame masajul creşte riscul de singerare
c. Edemul localizat postcontuzii sau pericicatricial poate fi tratat prin manevre de frământare
locală
d. Masajul este ineficient în cicatrici
e. Manevrele de terapie reflexă nu sunt utile în procesele infiltrative
Răspuns corect: a, c

11. Atrofii musculare


a. În absenţa leziunilor nervoase decelabile, atrofia musculară apare progresiv
b. Se aplică manevre de petrisaj profund
c. Se aplică tehnici de întindere a fasciilor
d. Este rară după imobilizare prelungită
e. Este rară după intervenţii chirurgicale
Răspuns corect: a, b, c

12. *Cervicalgii posturale

134
a. masajul nu se asociază cu kinetoterapia
b. cel mai frecvent apar la bărbaţi
c. cel mai frecvent sunt afectate persoanele feminine
d. şedinţele de masaj sunt de 2 ori/ săptămână
e. sedinţele de masaj durează 1-5 minute
Răspuns corect: c,

13. Masajul în dorsalgia acută


a. Masajul se va iniţia la distanţă de punctele de maximă durere
b. Se poate asocia masajul cu gheaţă
c. Masajul se efectuează în zona de maximă durere
d. Masajul se efectuează cu intensitate maximă
e. Masajul creşte contractura locală
Răspuns corect: a, b

14. *Masajul în lombalgiile şi lombosciatalgiile de origine discală


a. In faza acuta masajul se efectuează cu prudentă din decubit ventral cu o pernă sub
abdomen
b. Nu se indică masajul membrului inferior
c. Pacientul este pozitionat cu hiperlordoză
d. Se evită faţa posterioară a gambei
e. Se evită faţa posterioară a coapsei
Răspuns corect: a,

15. *Masajul în artroza femuropatelară


a. masajul are efecte sedative analgetice în faza dureroasă
b. sunt indicate manevrele energice în faza inflamatorie
c. durata sedintei de masaj este 5 minute
d. se abordează fosa polplitee zona vasculara
e. se pot folosi 1-5 şedinţe
Răspuns corect: a,

16. Masajul în entorse


a. În entorsele simple programul de masokinetoterapie precoce urmăreşte ameliorarea
vascularizaţiei
b. În entorsele simple programul de masokinetoterapie precoce urmăreşte controlul durerii
c. În entorsele simple programul de masokinetoterapie precoce urmăreşte combaterea
edemului local
d. În entorsele simple programul de masokinetoterapie precoce urmăreşte controlul durerii
e. Toate de mai sus
Răspuns corect: a, b,c,d,e

17. Algoneurodistrofia
a. Se foloseşte masajul cu efect sedativ, vasculotrop
b. Masajul se asociază programului kineto pentru a combate redoarea şi retracţiile musculo-
calsulo-tendinoase.
c. Se indică masajul şi mobilizarea în imersie

135
d. Se indică hidromasajul mecanic
e. Se foloseste masajul energic
Răspuns corect: a, b,c,d

18. Contraindicaţiile masajului - sunt adevărate următoarele afirmaţii


a. Din punct de vedere topografic masajul este relativ contraindicat fosa poplitee, triunghiul
Scarpa, plica cotului
b. Prezenţa echimozelor impune utilizarea manevrelor energice
c. Fragilitatea cutanată la vârstnici şi copii impune precauţie
d. Masajul se indică în reumatismele inflamatorii în puseu
e. Contraindicaţie absolută prezenţa afecţiunilor cutanate (cancer, discheratoze maligne,
infecţii, hematodermii, dermatoze majore, micoze)
Răspuns corect: a, c

136