Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Urbanism si Arhitectura

Catedra Arhitectura

Lucrare de curs
La sisteme de Alimentare cu Caldura si Ventilatie

Tema: „Incalzirea si ventilarea unei case de locuit cu 3 nivele din orasul Chisinau”
V-305

A efectuat

A verificat

Lector Superior
Colomieț Tatiana

Chișinău 2017

1
Cuprins
Noţiuni generale...............................................................................................................................- 3 -
Date initiale.....................................................................................................................................- 3 -
Calculul termotehnic pentru îngrădirile de protecţie........................................................................- 4 -
Calculul termotehnic al peretilor exteriori..................................................................................- 4 -
Calculul termotehnic al planseului ultimului nivel......................................................................- 5 -
Calculul termotehnic al pardoselei deasupra subsolului..............................................................- 6 -
Calculul termotehnic al ingradirilor vitrate......................................................................................- 7 -
Calculul pierderilor de caldura.........................................................................................................- 7 -
Pierderile de baza de caldura............................................................................................................- 7 -
Alegerea şi calculul cazanului........................................................................................................- 10 -
Calculul si alegerea corpurilor de incalzit......................................................................................- 10 -
Calculul coeficientului de vitrare a cladirii....................................................................................- 11 -
Calculul coeficientului de compactitate a cladirii..........................................................................- 11 -
Proiectarea si calculul instalatiilor de ventilare..............................................................................- 11 -
Calculul debitului necesar de aer................................................................................................- 11 -
Dimensionarea canalelor de ventilare........................................................................................- 12 -
Calculul sectiunilor grilelor cu jaluzele......................................................................................- 13 -
Calculul aerodinamic..................................................................................................................- 13 -

2
 Noţiuni generale
Proiectul de curs prevede proiectarea sistemelor de încalzire centrală cu apă şi a sistemelor de
ventilare în blocuri de locuit cu trei nivele.

In proiectul dat se va efectua calculul elementelor sistemelor de încalzire şi ventilare, precum şi

proiectarea sistemelor de încalzire şi ventilare în conformitate cu normele în vigoare. Încalzirea şi
ventilarea unei case de locuit cu 3 nivele din orasul Drochia.

Date initiale
 Varianta planului 8
 Oraşul Drochia
 Temperatura celei mai reci zile teI= -23˚C
 Temperatura celor mai reci 5 zile tev= -17˚C
 Temperatura medie a celei mai reci luni tm.e= -4,5˚C
 Temperatura medie pe sezonul de încălzire tm.s= +0,1˚C
 Durata sezonului de încălzire zs.î=175 zile
 Orientarea faţadei principale Vest
 Tip acoperis cu pante din tigla (4 straturi)
 Nodul termic este prevazut in partea dreapta faţa de axa de simetrie, în casa scării în subsol.

3
 Calculul termotehnic pentru îngrădirile de protecţie
Calculul termotehnic al peretilor exteriori

Nr. Densitatea Grosimea str. Coeficientul de

strat Materialul materialului constructive conductibilitate termica
stratului ρ, kg/m3 δ, m λ,w/m˚C

1 Mortar din var cu nisip 1600 0.02 0.70

2 Caramidă din argila cu 1600 0.38 0.58
goluri
3 Vată minerală cu lianți 75 - 0.06
sintetici
4 Mortar din ciment cu 1800 0.02 0.76
nisip

Pentru orasul Drochia avem

tev= -17˚C;
tm.s= +0,1˚C;
zs.î= 175 zile.

Determinam indecele grad*zi:

Dd =( t i−t ms )∗z si = (20+0,1) * 175 = 3517,5 ˚C*zi
m2∗℃
Rreq =A*Db+B = 0,00035+3517,5+1,4 = 2,63
W

Determinam valoarea rezistentei termice R cu formula:

1 δ 1 δ2 δ3 δ 4 1 1 0 . 02 0 , 38 X 0 .02 1 X
Rtot = + + + + + = + + + + + =0 . 868+
α i λ 1 λ2 λ3 λ 4 α e 8,7 0 . 70 0 . 58 0 . 06 0 ,76 23 0 ,06

X= 0.106 m , se adopta grosimea X= 0.1 m

Unde αi ; αe – coeficienţii de schimb de căldură pe suprafeţele interioară şi exterioară a clădirii.

Se adoptă din N.C.M. G.04.02.-99 şi sunt egali cu:

αi =8,7 ; αe =23

1 δ1 δ 2 δ 3 δ4 1 1 0. 02 0 ,38 0 .1 0 . 02 1 m2∗℃
+ + + + + = + + + + + =2 .53
Rpe = α i λ 1 λ 2 λ 3 λ 4 α e 8,7 0. 70 0. 58 0. 06 0 , 76 23 W

Coeficientul termic global se determina cu relatia:

1 W
K PE= 2 = 0,394 2
Rpe m ∗℃

4
 Calculul termotehnic al planseului ultimului nivel

Nr. Densitatea Grosimea Coeficientul de

strat Materialul materialului, straturilor conductibilitate
stratului ρ, kg/m3 constructive termica
δ, m λ,w/m˚C

1 Placa din beton otel 2500 0.20 1.92

2 Ruberoid 600 0.0015 0.17
3 Polistiren expandat 40 - 0.041
4 Mortar din ciment 1800 0.04 0.76
si nisip

Pentru orasul Drochia avem

tev= -17˚C;
tm.s= +0,1˚C;
zs.î=175 zile.
D d =¿3517.5,

A= 0,00045;
B=1,9;
m2∗℃
Rreq= A*Dd+B=3,43 Rreq=¿ 3.48
W

Determinam valoarea rezistentei termice R cu formula

1 δ δ δ δ 1 1 0 . 20 0 , 0015 X 0 . 04 1 X
Rtot = + 1 + 2 + 3 + 4 + = + + + + + =0 .364+
α i λ 1 λ2 λ3 λ 4 α e 8,7 1 . 92 0 . 17 0. 041 0 , 76 12 0 , 041

X=0,128 m, adoptăm X = 0.15 m.

Unde αi ; αe – coeficienţii de schimb de căldură pe suprafeţele interioară şi exterioară a clădirii. Se
adoptă din N.C.M. G.04.02.-99 şi sunt egali cu:
αi =8,7 ; αe =12

0 .15 m2∗℃
0 .364 +
Rreq = 0 ,041 = 4.022 W

Coeficientul termic global se determina cu relatia:

1
K P= r =1/4.022 = 0.248 2W
RP m ∗℃

5
 Calculul termotehnic al pardoselei deasupra subsolului

Nr. Densitatea Grosimea Coeficientul de

strat Materialul materialului, straturilor conductibilitate
stratului ρ, kg/m3 constructive termica
δ, m λ,w/m˚C

1 Placa din beton otel 2500 0.20 1.92

2 Ruberoid 600 0.0015 0.17
3 Gazobeton 300 X 0,11
4 Mortar din ciment si nisip 1800 0.04 0.76
5 Parchet laminat 500 0.012 0.29

Determinam indecele grad*zi:

2
Dd = 3517.5 ˚C , R= 3.48 m ∗℃
W

Determinam valoarea rezistentei termice R cu formula:

1 δ δ δ δ δ 1 1 0. 20 0 ,0015 X 0 .04 0 . 012 1 X
Rtot = + 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + = + + + + + + ≡0 .374 +
α i λ 1 λ2 λ3 λ 4 λ 5 α e 6 1. 92 0. 17 0 .11 0 , 76 0 , 29 12 0 ,11
X=0,342 ,adoptăm după norme X =0.35 m

Unde αi ; αe – coeficienţii de schimb de căldură pe suprafeţele interioară şi exterioară a clădirii. Se

adoptă din N.C.M. G.04.02.-99 şi sunt egali cu: αi =6 ; αe =12

Materialul nu este termoeficient.

0.35 m2∗℃
0 .374+
Rr= 0 ,11 = 3.558 W

Coeficientul termic global se determina cu relatia:

1
K PD= 2 =1/3.558 =0,281 2W
Rr m ∗℃

6
 Calculul termotehnic al ingradirilor vitrate
Rezistenta normata la transfer termic al ferestrelor se adopta in functie de destinatia cladirii si indecele
grad*zi, Dd , al localitatii.
m2∗℃
Astfel R fd=0.39
W
Se adopta timplarie de lemn sau masa plastica cuplata cu 2 foi de geam.
Valoarea coeficientului de transfer termic global, K, se determina cu relatia:
1
K fd = r =1/0.39 =2.56 2W
RP m ∗℃

Tipul usilor de acces: Se adopta usi duble cu tambur intre ele.

Rezistenta la transfer termic se determina din relatia:
2
RU =0.6* R PE= 0.6*2.53 = 1.518 m ∗℃
W
Valoarea coeficientului de transfer termic global, K, se determina cu relatia:
1 W
K U = =0.66 2
RU m ∗℃

Calculul pierderilor de caldura

Pentru asigurarea in incaperi a parametrilor aerului conform normelor in vigoare la calculul puterii
termice a sistemului de incalzire este necesar sa se ia in consideratie:
 Pierderile de caldura prin ingradirile exterioare de constructie (pereti exteriori PE, planseul ultimului
nivel P, ingradiri vitrate FD si UD), respectiv, prin ingradirile dintre incaperile a caror diferenta de
temperatura nu depaseste 3 grade.
 Necesarul de caldura pentru incalzirea aerului exterior infiltrat in incaperea incalzita.
 Necesarul de caldura pentru incalzirea materialelor, unitatilor de transport intrate in incapere.
 Aporturile regulate de caldura degajata de la aparatele electrice, corpurile de iluminat, oameni, utilajul
tehnologic si alte surse.

Pierderile de baza de caldura

Pierderile de caldura se calculeaza cu formula:

Q b =K∗F∗(t ci −t ce )∗n , W
W / ( m2∗°C ) ; F-aria
in care, K-este coieficientul de transfer termic global al ingradirilor,
2
suprafetei perpendiculare directiei fluxului de caldura a ingradirii, m
n – coef. ce ține cont de poziția îngrădirii față de aerul exterior
ti și t ce - temperaturile de calcul ale aerului interior și exterior, ℃
c

7
Necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrat

Cantitatea de caldura necesara pentru incalzirea aerului rece infiltrat prin rosturile ferestrelor si
usilor de balcon trebuie calculat cu formula:

' c
Q inf =0 . 28∗La∗ρ∗c∗(t i −t e );

ρ -densitatea aerului din incapere, kg/m3

La -debitul de aer pătruns, m3 /h
K 1 -coeficientul in care tine cont de influienta asupra temperaturii aerului infiltrat a fluxului termic;
ti si t ce -temperaturile de calcul ale aerului interior si exterior;
3
m
F
2 pd m 3 /h
La=3 hm ,
F pd -suprafata pardoselii
c-capacitatea termica specifica a aerului
0
c=1 Kj/kg C
Degajari de caldura
Din aceste considerente la calculul pierderilor de caldura a cladirilor de locuit pentru bucatarii si
incaperile de locuit se permite a considera fluxul de caldura degajat a fie egal cu 10W pentru un metru
patrat de suprafata vie a pardoselei.
Q d =10∗F Pd, W

Bilantul de caldura al incaperilor

Pentru determinarea pierderilor totale de caldura se intocmeste bilantul de caldura al incaperilor pentru
timpul de iarna:
Qtot =Qb +Qinf −Q d

8
 de caldura cu evidenta adaosurilor

,W
Q inf

Necesarul de caldura pentru infiltratie,

,W
Qd

Degajari de caldura,
Adaosuri Q
Încăperea
Qi

, Pierderile
W
Parametrii ingradirii
Qb
*

)*n,
m2
t ce
Destinatia si temperatura aerului interior,

Coeficientul de transfer termic global, K, W/

Coeficientul total de adaosuri, 1+∑βe

,W
β2
- ti Qb

Pentru 2 si mai multi pereti,

Diferenta de calcul de temperature (
Dimensiunile, a x b, m

Pierderile de baza de caldura,

β1 β3
Numarul incaperii

2
Denumirea

Usi exterioare,
Orientarea

La orientare,
Aria, F,

℃
1
2 3 4 5 6 ℃
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

PE W 5.5x3 16.5 0,394 39 254 0,05 1,05 267

Camera
PE S 4x3 12 0,394 39 184 0 1 184
de locuit,
- -
P01 FD W 1,5x1,4 2,1 2,56 39 210 0.05 1.05 221 94 184 733
+22℃
PD - 5.1x3.6 18.36 0.281 29.25 151 0 1 151

PE W 2.7x3 8.1 0,394 35 112 0.05 1.05 118

Bucatarie FD W 1,5x1,4 2.1 2,56 35 188 0.05 - - 1.05 197 97 290

P02
-
+18℃ PD - 2.7x3.6 9.72 0.281 26.25 72 0 1 72

PE W 5.5x3 16.5 0.394 39 256 0.05 1.05 267

Camera
PE S 4x3 12 0.394 39 184 0 - - 1 184 94 184 582
101 de locuit

+22 FD W 1.5x1.4 2,1 2.56 39 210 0.05 1.05 221

Bucătărie PE W 2.7x3 8.1 0,394 35 112 0.05 1.05 118

- - - 97.2 215
102
+18℃ FD VS 1.5x1.4 2.1 2.56 35 188 0.05 1 107

9
 PE W 5.5x3 16.5 0.394 39 254 0.05 1.05 267

Camera PE S 4x3 12 0.394 39 184 0 1 184

de locuit
201 - - 94 184 760
FD W 1.5x1.4 2.1 2.56 39 210 0.05 1.05 221
+22

P - 5.1x3.6 18.36 0.248 39 178 0 1 178

PE W 2.7x3 8.1 0.394 35 112 0.05 1.05 118

Bucătărie
FD W 1.5x1.4 2.1 2.65 35 188 0.05 - - 1.05 197 - 97 302
202
+18℃
P - 2.7x3.6 9.72 0.248 35 84 0 1 84

PE W 2.6x9 23.4 0.394 33 304 0.05 0 1.05 319

Casa UD W 2.2x1.2 2.64 0.634 33 55 0.05 3.11 4.16 229

scarii
FD W 1.4x1.2 2.8 2.56 33 23.7 0.05 - 0 1.05 249 770 - 1874
CS1
+16 PD - 2.6x7.6 20.28 0.291 24.75 141 0 0 1 141

P - 2.6x7.8 20.28 0.248 33 166 0 0 1 166

Total 5056

Alegerea şi calculul cazanului

Calculam totalul pierderilor de caldura in casa de locuit cu formula:
Q c = ∑Q=Q P 01+Q P 02+Q 101+Q 102+Q 201+Q 202+2*Q CS+100*Fi

Fi –suprafata incaperilor unde nu am calculat pierderile de caldura

Q c = 100*706.68+5056= 75 724 W=76 kW

Se adopta un cazan de marca Mynute Green 38C.S.I.E

 Puterea nominala de 38kW.
 Combustibilul utilizat – gaz natural
 Gabaritele Cazanului 780x450x358 mm
 Temperatura agentului termic tur – 80 ℃ , retur – 60℃

Calculul si alegerea corpurilor de incalzit

In proiectul de curs, calculul de dimensionare a corpurilor de incalzire se efectueaza pentru 7 incaperi
a blocului. Se recomanda de folosit radiatoare din otel tip Ferolli.

Calculul este prezentat in tabelul nr. 2

Nr.incaperii

Tipul corpului
Pierderi de caldura

Coeficientul φ

de incalzire

Dimens. corp.
,W

,W

Temperaturile si diferentele lor de incalzire

q nom
real
q acceptat
n
Aerului

Agentului termic
Δt n, Δt c,
℃ ℃

10
 L,
intrare iesire H,
mm mm
Q 0,W t ai,℃ t 1,℃ t 2,℃
500 Tip 22
P 01 733 +22 80 60 60 48 1.31 0.75 977 935 500
400 Tip 11
P02 290 +18 80 60 60 52 1.30 0.83 349 402 500
500 Tip 33
CS1 1874 +16 80 60 60 54 1.34 0.87 2154 2040 900
400 Tip 22
101 582 +22 80 60 60 48 1.31 0.75 776 748 500
300 Tip 11
102 215 +18 80 60 60 52 1.30 0.83 259 301 500
500 Tip 22
201 706 +22 80 60 60 48 1.31 0.75 941 935 500
400` Tip 11
202 302 +18 80 60 60 52 1.30 0.83 364 402 500

Calculul coeficientului de vitrare a cladirii

Coeficientul de vitrare –este raportul dintre aria golurilor de ferestre si aria totala asupra fatadei
elementelor exterioare de inchidere a fatadei cladirii inclusive golurile de fereastra.Se determina in
conformitate cu normative NCM G 04.02-99

Coeficientul de vitrare a cladirii se calculeaza din formula

A tot fer 81.9
f= *100%= *100%=12.93%
A tot fatada 633.6
Atot fer =81.9+2.8=84.7
Atot fat =9*(16.2+19)*2=633.6

Concluzia :Pentru casele de locuit coeficientul de vitrare nu trebuie sa depaseasca 18%, deci cladirea
examinata corespunde nu normelor in vigoare ,f=12.93 %

Calculul coeficientului de compactitate a cladirii

Coeficientul de compactitate a cladirii- este raportul dintre aria totala si a suprafetei interioare a
elementelor exterioare de inchidere ale cladirii la volumul incalzit cuprins intre ele.
A∑ ¿
K des
e = e
¿;Unde: A∑
e
¿¿
- aria totala a suprafetelor interioare a elementelor de inchidere exterioare ,V h
Vh
-volumul incalzit.

V h= h∫ ¿¿*l∫ ¿ ¿*b∫ ¿¿
A∑ W
¿
1115.4
K des
e =
e
¿= = 0.24 2
Vh 4600 m ∗℃
Concluzia :In case de locuit cu 3 nivele coeficientul de compactitate nu trebuie sa depaseasca 0.53.
K des
e = 0.24 < 0.54 deci compactitatea coincide.

Proiectarea si calculul instalatiilor de ventilare

11
 Sistemul de ventilare in cladirea propusa este natural, neorganizat, de refulare prin deschiderea usilor
si ferestrelor. Ventilarea de aspiratie este organizata prin canale separate amplasate in bucatarii si GTS,
cite un canal separate pentru fiecare incapere. Calculul se face pentru un apartament de colt.

Calculul debitului necesar de aer

Indicii Debitul de
Denumirea Dimensiunile Suprafata n sau k aer necesar
Nr. Incaperii
incaperii m Incaperii, m 2 m 3 /h
Debitul de aer necesar conform spatiului locativ
Odaie
P01(101;201) 2.7x5.3 18.36 3m 3 /m 2 h 42.93
locativa
Total=42.93 m 3 /h
Debitul de aer necesar pentru incaperi auxiliare
P02(102,202) Bucatarie - - 90 m3 /h 90
P02A(102 A,
202 A)
BS comun - - 50 m 3 /h 50
Total = 90+50 = 140 m 3 /h

In apartamente cu 2 sau cu o singura odaie, se amplaseaza aragaz cu 2 ochiuri, cu 3 si mai multe odai –
cu 4 ochiuri. In dependent de numarul de ochiuri se determina debitul necesar de aer.
m3
Pentru 2 ochiuri = 60
h
3
m
Pentru 4 ochiuri =90
h

Valoarea de calcul este egala cu 140 m 3 /h.

Dimensionarea canalelor de ventilare

Se proiecteaza separate p=u fiecare bucatarie ,viceu,camera de baie.

Canalele de ventilare se monteaza din caramida obisnuita in pereti interior sau alaturate.

Sectiunile standarde propuse:

140x140= 0.0196 m2
140x270=0.0378 m2
270x270= 0.0729 m2

Calculul dimensionarii pentru Bucatarie- parter

Sectiunea canalului de ventilare se determina din formula:

L
F= , 2, unde
3600∗V adm m

L = 50m3/h
V adm= 0.5 ÷1.5m/s
L- debitul de aer p-u bucatarie 60 m 3 /h

12
 90
F= = 0.025 m2
3600∗1
Se adopta sectiunea reala conform dimensiunilor standard.
F r = 140x270= 0.038 m 2

Se detrimna viteza reala:

L
Vr = , m/s
3600∗F r
90
V r= = 0.65 m/s
3600 x 0.038

Concluzie: Viteza reala V r > Viteza minim admisibila V min= 0.5 si nu depaseste 1.5, deci sectiunea
canalului de ventilare a fost aleasa corect.

Calculul dimensionarii pentru BS comun

50
F= = 0.0138m2 ,
3600∗1
F r = 140x140= 0.0196 m 2
L
Vr = , m/s
3600∗F r
50
V r= =0.7 m/s,
3600 x 0.0196
Se va amplasa grila de ventilare cu jaluzele reglabile.

Nivelul 1,2 p-u bucatarie si GTS calculul se face analogic parterului.

Calculul sectiunilor grilelor cu jaluzele

Sectiunea grilelor cu jaluzele se detrimina din relatia:

L
Fg = , 2
3600∗V adm m

V adm= 0.5 ÷1.0m/s

L- debitul in m 3 /h

Dimensiunile standard pentru grilele de ventilare:

150x150=0.0225 m 2
150x200=0.03 m2
200x250=0.05 m 2

Calculul dimensionarii pentru Bucatarie-parter:

L 90
Fg = = =0.025 m2
3600∗V adm 3600∗1

Sectiunea adoptata este 150x200

Sectiunea vie a grilei cu jaluzele:

F v=0.03*0.6 =0.018 m 2
90
v real= =1.39 m/s => trebuie de marit sectiunea grilei.
3600∗0.018

Facem recalcul cu sectiunea 150x250 =0.05m2

13
 F v=0.05*0.6 =0.03 m 2
90
v real= =0.83 m/s
3600∗0.03

Calculul dimesionarii pentru BTS comun

L 50
Fg = = =0.01388 m 2
3600∗V adm 3600∗1

Sectiunea adoptata este 150x150=0.0225 m2

Sectiunea vie a grilei cu jaluzele:

F v=0.023*0.6= 0.0138 m 2
25
v real= = 0.91m/s
3600∗0.0138

Dimensionarea grilelor de ventilare la nivelul 1 si 2 se face analogic parterului.

Calculul aerodinamic

Calculul aerodinamic, in proiectul de curs se efectueaza pentru 3 canale de ventilare din bucatarie si
din blocul sanitar comun.

14
 Dimensiunile canalului, Valoarea si suma
Nr. canalului Denumirea rezistentei
mm rezistentei, ∑ξ
Grila cu jaluzele fixe,
1 (2,3)
cot, caciula de
Bucatarie 140x270 2+1.284+1.3=4.585
protectie
Grila cu jaluzele
4 (5,6)
reglabile cot, caciula 2+1.2+1.3=4.5
Bloc sanitar 140x140
de protectie

Calculul aerodinamic al instalatiilor de ventilare

Vr Fr de hd R*l*β
Nr. L l axb R R*l*β Z
β ∑ξ +Z
Can. m 3 /h m m/s m2 mm mm Pa/m Pa Pa Pa
Pa
Bucatarie parter, ΔPg=6.3 Pa
1 90 11.68 0.65 0.038 140x270 140 0.5 1.35 0.76 4.6 0.27 1.24 2.0
Bucatarie nivel 1, ΔPg= 4.65 Pa
2 90 8.68 0.65 0.038 140x270 140 0.5 1.35 0.56 4.6 0.27 1.24 1.8
Bucatarie nivel 2, ΔPg= 3.01 Pa
3 90 5.68 0.65 0.038 140x270 140 0.5 1.35 0.37 4.6 0.27 1.24 1.6
GTS comun, parter, ΔPg= 9.39 Pa
0,019
1 50 12.16 0,7 140x140 140 0,08 1,36 1.32 4,5 0,3 1.35 2.67
6
GTS comun, Parter, ΔPg= 7.03 Pa
0,019
2 50 9.16 0,7 140x140 140 0,08 1,36 1 4,5 0,3 1.35 2.35
6
GTS comun, Parter, ΔPg= 4.68 Pa
0,019
3 50 6.16 0,7 140x140 140 0,08 1,36 0.67 4,5 0,3 1.35 2.02
6

L- Debitul de aer necesar

l- lungimea canalului de ventilare
Vr- viteza reala
Axb – dimensiunea canaleleor de ventilare
de- diametrul echivalent
β - coeficientul de rogozitate a materialului
R - pierdere de presiune liniara (pierderi de frecare), specific la fiecare, p.269
hd - presiunea dinamica
Z - peirderi de presiune rezidentiale locale

R*l*β+Z – suma pierderilor de presiune

ΔPg-Presiunea gravitationala

ΔPg > R*l*β+Z

Daca suma pierderilor de presiune este mai mare decit presiunea gravitatinala , trebuie de marit
sectiunea si de facut recalculare.

15
 Calculul presiunilor gravitationale

Calcul pentru bucatarie(parter)

ΔPg1= Δρ*g*h1, Pa ,
unde g=9.81m/ s2 (accelerarea) , h1= 11.48

353 353
ρext= =1.26 kg/m3 ρint= =1.21 kg/m3
273+5 273+18
Δρ= ρext - ρ∫ ¿¿= 1.26-1.21= 0.05 kg/m3

ΔPg=0.05*9.81*11.48 = 6.3 Pa

Calcul pentru bucatarie ( 1 etaj )

ΔPg1= Δρ*g*h1, Pa ,
unde g=9.81m/ s2 , h1= 8.48m

353 353
ρext= =1.26 kg/m3 ρint= =1.21 kg/m3
273+5 273+18
Δρ= ρext - ρ∫ ¿¿= 1.26-1.21 = 0.05 kg/m3

ΔPg=0.05*9.81*8.48 = 4.65 Pa

Calcul pentru bucatarie ( 2 etaj )

ΔPg1= Δρ*g*h1, Pa ,
unde g=9.81m/ s2 , h1= 5.48m

353 353
ρext= =1.269 kg/m3 ρint= =1.21 kg/m3
273+5 273+18
Δρ= ρext - ρ∫ ¿¿= 1.26-1.21= 0.05 kg/m3

ΔPg=0.05*9.81*5.48 = 3.01 Pa

Concluzie: ΔPg > R*l*β +Z => sistemele de ventilare functioneaza normal si are loc evacuarea
nocivitatilor din bucatarie, lasam sectiunea data 140x270.

Calcul pentru GTS comun(parter)

ΔPg1= Δρ*g*h1, Pa ,
unde g=9.81m/ s2 (accelerarea) , h1= 11.96 m

353 353
ρext= =1.26 kg/m3 ρint= =1.18 kg/m3
273+5 273+25
Δρ= ρext - ρ∫ ¿¿= 1.26 - 1.18= 0.08 kg/m3

ΔPg=0.08*9.81*11.96 = 9.38 Pa

16
 Calcul GTS comun ( 1 etaj )

ΔPg1= Δρ*g*h1, Pa ,
unde g=9.81m/ s2 , h1= 8.96 m

353 353
ρext= =1.26 kg/m3 ρint= =1.18 kg/m3
273+5 273+25
Δρ= ρext - ρ∫ ¿¿= 1.26-1.18= 0.08 kg/m3

ΔPg=0.08*9.81*8.96 = 7.03 Pa

Calcul GTS comun ( 2 etaj )

ΔPg1= Δρ*g*h1, Pa ,
unde g=9.81m/ s2 , h1= 5.96 m

353 353
ρext= =1.26 kg/m3 ρint= =1.18 kg/m3
273+5 273+25
Δρ= ρext - ρ∫ ¿¿= 1.26-1.18= 0.08 kg/m3

ΔPg=0.08*9.81*5.96 = 4.68 Pa

Concluzie: ΔPg > R*l*β +Z => sistemele de ventilare functioneaza normal si are loc evacuarea
nocivitatilor din GTS, lasam sectiunea data 140x140.

17