Sunteți pe pagina 1din 38

Centrul de Cooperare

Poliţienească Internaţională

componentă modernă în lupta împotriva


criminalităţii transfrontaliere
Cooperarea poliţienească internaţională între 1990 - 2004

Instrumente juridice Metode operative


internaţionale
1990-2000: - Biroul Naţional Interpol;

o 17 acorduri de readmisie în vigoare; - Cooperare bilaterală;

o 34 acorduri bilaterale pe combaterea - Ofiţerii de legătură străini acreditaţi în


crimei organizate; România.

2004: - Biroul Naţional Interpol; Cooperare

o 31 acorduri de readmisie în vigoare;


bilaterală; Ofiţeri de legătură străini
acreditaţi în România; Centrul Regional
o 72 acorduri bilaterale pe combaterea
SECI; Ofiţerii de legătură români acreditaţi
crimei organizate; în străinătate;
- Unitatea Naţională Europol,
- S.I.S./S.I.R.E.N.E. – în stadiu de
dezvoltare.
Cooperarea poliţienească internaţională
politici de răspuns la noile ameninţări

v studii internaţionale de identificare corectă a ameninţărilor;


v coordonarea acţiunilor instituţiilor implicate;
v potenţarea şi creşterea eficienţei schimbului de informaţii;
v armonizarea legislaţiei penale şi procedurale a statelor;
v asigurarea flexibilităţii şi interoperabilităţii instituţiilor;
v asistenţă juridică internaţională în materie penală;
v derularea şi executarea unor acte procedurale solicitate prin comisii rogatorii;
v schimbul de date şi informaţii operative cu caracter poliţienesc;
v cooperarea directă între poliţiile diferitelor state.

nivele şi instituţii de cooperare


v global – OIPC Interpol, ONU (convenţii, programe);
v regional - Europol, Centrul SECI ;
v multilateral - Task Force-uri;
v bilateral – instituţia ofiţerilor de legătură;
O.I.P.C. Interpol

v Instituţie interguvernamentală ce asigură asistenţa reciprocă între poliţiile ţărilor


membre pentru prevenirea şi reprimarea criminalităţii de drept comun;
v Nu intervine în probleme cu caracter politic, militar, religios sau rasial;
v Respectă suveranitatea şi independenţa fiecărei ţări;
v Schimb la nivel internaţional de informaţii cu caracter poliţienesc;
v Identificare şi arestare infractori urmăriţi internaţional cu mandate;
v Coordonarea activităţii de supraveghere şi prindere a infractorilor internaţionali;
v Informarea unităţilor specializate cu privire la traficul internaţional de droguri, fals de
monedă, furturi auto şi artă, etc. pentru luarea măsurilor operative;
v Informarea unităţilor specializate cu privire la furturi sau pierderi de documente
străine de identitate;
v La cerere, solicită informaţii necesare soluţionării unor cauze penale.
EUROPOL

v Are misiunea de a îmbunătăţi eficienţa şi cooperarea dintre Statele


Membre în prevenirea şi combaterea formelor grave ale
criminalităţii organizate internaţionale;
v Sprijină activitatea de urmărire penală împotriva:
v Traficului ilegal de droguri;

v Reţelelor de imigrare;

v Traficului de fiinţe umane;

v Falsului de monedă şi alte mijloace de plată;

v Traficului ilegal cu substanţe radioactive;

v Terorismului;
Instituţia ataşaţilor de afaceri interne şi a ofiţerilor de legătură

v Modalitate de cooperare realizată prin două componente:


v Ofiţeri de legătură străini acreditaţi în România;
v Ofiţeri de legătură români acreditaţi în alte state;
v Ţările implicate în cooperarea internaţională utilizează ofiţeri de legătură pe
probleme de poliţie pentru promovarea, accelerarea şi intensificarea colaborării
internaţionale;
v Misiune preventivă constând în recunoaştere şi asistenţă poliţienească;
v Monitorizarea problemelor situaţionale ale poliţiei din statul acreditar;
v Menţinerea contactelor cu autorităţile din statul acreditar.
v În prezent M.A.I. are un număr de 26 ataşaţi de afaceri interne şi adjuncţi
acreditaţi în următoarele state europene: Bulgaria, Franţa, Germania, Grecia,
Ungaria, Spania, Italia, Olanda, Polonia, Austria, Republica Cehă, Marea Britanie,
Turcia, Ucraina şi Moldova.
v În viitor vor fi numiţi la post încă 16 ataşaţi de afaceri interne, după cum urmează:
v 2006: Elveţia, Norvegia, Suedia, Portugalia, Irlanda, Finlanda, Danemarca;
Danemarca;
v 2007: Cipru,
Cipru, Letonia, Lituania, S.U.A., Georgia, Azerbaidjan, China, Armenia, Rusia.
Acordul privind Iniţiativa de Cooperare in sud – estul Europei

v Program chemat să asigure stabilitatea politică, militară, economică şi socială în sud-estul Europei;
v Are la bază consultările dintre Guvernul S.U.A. şi U.E. începute în 1995 şi finalizate prin 8 programe
ce au ca obiect: Transporturile; Energia; Protecţia mediului; Bursele de mărfuri; Întreprinderile mici
şi mijlocii.
v La 15 aprilie 1998, la Geneva,Comitetul de Agendă al SECI a aprobat proiectul propus de
delegaţia României, intitulat “Prevenirea şi Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere” ca parte
a Programului privind Facilităţile de Comerţ şi Transport;
v Propunerea a avut la bază creşterea alarmantă a infracţionalităţii transfrontaliere în sud-estul
Europei ca urmare a tranziţiei şi liberalizării frontierelor în regiune;
v Negocierile dintre state au fost asistate de experţi din SUA, OIPC-Interpol, OMV şi au durat peste
un an;
v Negocierile s-au finalizat prin încheierea unui Acord Cadru intitulat “Acordul de Prevenire şi
Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere în Sud-Estul Europei”; Acordul SECI a intrat în
vigoare la 1 februarie 2000;
v Creează cadrul juridic necesar cooperării între statele membre;
v Acordarea asistenţei reciproce în desfăşurarea investigaţiilor penale şi vamale;
v Prevenirea şi combaterea fenomenului de criminalitate transfrontalieră prin:
v Schimb de informaţii operative; Asistenţă tehnică şi schimburi de de experienţă;
v Acţiuni comune “task-
“task-force”; Cooperare judiciară;
v Pregă
Pregătire, Accelerarea fluxului informaţional;
v Depă
Depăşirea barierelor existente la nivelul instituţiilor de aplicare a legii din state diferite;
v Cooperarea cu organismele de profil similar la nivel regional şi internaţional.
STATE MEMBRE:
ü ALBANIA CENTRUL REGIONAL SECI
üBOSNIA-HERŢEGOVINA Acordul SECI – ratificat de
üBULGARIA România prin Legea nr. 208/1999
üCROAŢIA
üGRECIA
üMACEDONIA
üMOLDOVA
üROMÂNIA
üSERBIA şi MUNTENEGRU
üSLOVENIA
üTURCIA
üUNGARIA

OBSERVATORI:
S.U.A., ITALIA, UCRAINA, AUSTRIA,
BELGIA, GERMANIA, SPANIA, FRANTA,
AZERBAIDJAN, GEORGIA, OLANDA,
MAREA BRITANIE, CANADA, JAPONIA,
PORTUGALIA
CADRUL LEGAL

v ACORDUL DE COOPERARE PRIVIND PREVENIREA SI


COMBATEREA INFRACŢIONALITĂŢII TRANSFRONTALIERE
Art.8 alin.1:”Punctul Naţional Focal este punctul de contact iniţial care va transmite
şi primi cererile şi va difuza detaliile de contact prin Secretariatul Centrului SECI”

v Legea nr.208/1999 pentru ratificarea Acordului de cooperare pentru


prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere (M.Of.
654/31.12.1999);

v O.U.G. Nr. 201/2000 pentru crearea cadrului instituţional necesar în


vederea funcţionării Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în
Sud-Estul Europei pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere
(M.Of. nr. 589/21.11.2000), aprobată şi modificată prin Legea nr.
357/10.07.2001
Task Force-urile
v Instrumente importante de cooperare înfiinţate şi organizate la iniţiativa unora dintre
statele membre sau cu statut de observator, in concordanţă cu Regulamentul General
al Operaţiunilor de tip Task-force;
v Activitatea acestora se bazează pe Planul de Acţiune Anual al Centrului SECI, aprobat
de ţările şi organizaţiile participante cu un important suport de pregătire şi logistic din
partea statelor observatoare – în principal S.U.A. şi Germania;
v Membrii acestora, care sunt reprezentanţi ai agenţiilor de aplicare a legii din domeniul
vamal sau poliţienesc ai statelor membre, cooperează prin schimb de informaţii
operative în domeniul specific operaţiunii.
Principalele acţiuni de tip Task-force sunt:
v in domeniul combaterii traficului de carne vie – coordonat de România – ţară
iniţiatoare.
v in domeniul combaterii infracţiunilor de natură financiară şi cibernetică – coordonat de
Macedonia şi sprijinit de U.S. Secret Service;
v in domeniul combaterii traficului de droguri– coordonat de Bulgaria;
v in domeniul combaterii traficului de autovehicule furate – coordonat de Ungaria;
v în domeniul combaterii contrabandei şi fraudelor vamale – coordonat de Albania şi
Croaţia;
v in domeniul combaterii terorismului – coordonat de Albania, România şi Turcia.
Premisele înfiinţării C.C.P.I.
v Programul de Guvernare 2005-2008 - necesitatea organizării, de o manieră
neechivocă, a mecanismelor de cooperare cu alte ministere, ori cu organisme
internaţionale, cum sunt INTERPOL si EUROPOL, sau poliţii naţionale din alte ţări.
v Planul de acţiuni al MAI pe anul 2005 - „întărirea capacităţii operative
internaţionale cu INTERPOL, EUROPOL, SECI şi ofiţerii de legătură străini printr-o
politică unitară în acest domeniu şi prin transformarea PNF în Centrul de Cooperare
Poliţienească Internaţională precum şi îmbunătăţirea schimbului de informaţii cu
ofiţerii de legătură români acreditaţi în ţările UE”.
v Hotărârea Guvernului nr. 2209 din 9 decembrie 2004 - privind aprobarea
Strategiei naţionale de combatere a criminalităţii organizate in perioada 2004-
2007, - “dezvoltarea cooperării internaţionale in lupta împotriva criminalităţii
organizate, prin optimizarea cooperării cu ofiţerii de legătură străini acreditaţi în
România, eficientizarea activităţilor de colaborare cu ataşaţii de afaceri interne
romani aflaţi la post in străinătate, consolidarea cooperării cu agenţiile internaţionale
in domeniu: Centrul SECI, Iniţiativa Central Europeana (ICE), Interpol, Europol (prin
intermediul Unităţii Naţionale), Eurojust, Secret-Service, Drug Enforcement
Administration (D.E.A.) si Biroul Federal de Investigaţii (F.B.I) din SUA”.
v Recomandările la nivel de experţi străini, consilieri de preaderare şi lideri de
proiecte care au fost implicaţi în derularea convenţiilor de twinning Europol şi
SIRENE - reiese necesitatea creării unei singure platforme de cooperare
poliţienească internaţională care să cuprindă toate canalele de cooperare cu
respectarea principiului „o singură cale de intrare, o singură cale de ieşire a
informaţiei”.
Premisele înfiinţării C.C.P.I.
v Şefii unităţilor naţionale din statele membre EUROPOL au adoptat la Haga la data de 20.11.2003
cu nr. 3000-22r1, un model ideal de Unitate Naţională Europol care trebuie integrată într-un
centru de coordonare naţională ce este responsabil şi pentru: Biroul S.I.R.E.N.E şi Sistemul de
Informaţii Schengen, Biroul Naţional Interpol, Acordurile de cooperare regională, Acordurile de
cooperare bilaterală, Ofiţerii de legătură acreditaţi în străinătate, Ofiţerii de legătură ai altor state.
v Poziţia Comună a Uniunii Europene referitoare la condiţiile suplimentare ce decurg din
acceptarea de către România a clauzei specifice de salvgardare - intensificarea pregătirilor
practice pentru participarea, într-o etapă ulterioară, la SIS II, inclusiv crearea unui birou naţional
SIRENE.
v Eliminarea paralelismelor şi a dublării canalelor de cooperare, datorită necunoaşterii
sistemului şi a existenţei a două canale de cooperare, fapt ce conduce la întârzieri în rezolvarea
solicitărilor. În momentul existenţei unei singure structuri se poate avea o imagine completă
asupra fenomenului infracţional cu caracter transfrontalier în care sunt implicaţi cetăţeni români,
fapt ce poate permite formularea unor analize complete şi propuneri la nivelul conducerii
ministerului pentru luarea de măsuri imediate de contracarare a fenomenului, aspect de o mare
importanţă în contextul eforturilor depuse pentru aderarea la Uniunea Europeană.

În acest context a fost propusă reorganizarea Punctului Naţional Focal pentru a deveni o platformă
de cooperare poliţienească internaţională, care să cuprindă în cadrul său un dispecerat unic
pentru toate canalele de schimburi de informaţii menţionate în modelul ideal şi transformarea
unităţii în Direcţia Generală de Cooperare Poliţienească Internaţională, aflată în structura
Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul M.A.I. respectându-se astfel atât
recomandările partenerilor străini cât şi obligaţiile asumate de România în procesul de integrare,
concomitent cu păstrarea individualităţii şi personalităţii fiecărei structuri care va intra în
componenţa sa conform legislaţiei interne şi internaţionale .
Cadrul Legal
v În conformitate cu prevederile H.G. nr. 306/14.04.2005, pentru aprobarea Strategiei
actualizate privind reforma instituţională a M.A.I., prin O.M.A.I. nr. S/I/0552 din
30.05.2005, a fost constituit Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională,
care include în structura organizatorică: Punctul Naţional Focal (Serviciul
Operaţional, Unitatea Naţională EUROPOL, Biroul SIRENE) şi Biroul Naţional
INTERPOL (Serviciul Urmărire Internaţională şi Extrădări, Serviciul Documentare
Operativă şi Serviciul Identificare Judiciară) sprijinite de o infrastructură compusă din
Serviciul Analiză – Sinteză, Serviciul Dispecerat, Documente Clasificate şi Secretariat,
precum şi din compartimentele Traduceri, Juridic, Administrativ şi Informatică.
v Acestea formează platforma naţională de cooperare poliţienească păstrând
individualitatea specifică, stabilită anterior conform legislaţiei în vigoare şi obligaţiilor
asumate de România, pe segmente de activitate, asigurând :

v organizarea managementului integrat între structurile M.A.I., precum şi a mecanismelor de


cooperare operativă cu alte ministere, ori cu organisme internaţionale, cum sunt
INTERPOL şi EUROPOL, ori poliţii naţionale din alte ţări;
v dezvoltarea colaborării internaţionale cu ofiţerii de legătură străini acreditaţi în România, cu
ataşaţii de afaceri interne şi cu ofiţerii de legătură români şi consolidarea cooperării cu
agenţiile internaţionale din domeniu.
Organigrama C.C.P.I.
DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR GENERAL ADJUNCT DIRECTOR GENERAL


Şef al Punctului Naţional Focal ADJUNCT
Şef al Biroului Naţional Interpol

Serviciul Serviciul
Serviciul Unitatea Serviciul
S.I.R.E.N.E. Urmărire
Operaţional Naţională Documentare Serviciul
(Informaţii Internaţională şi Identificare
Europol Schengen) Extrădări Operativă
Judiciară

Compartiment Compartiment
Serviciul Traduceri Juridic
Dispecerat, Serviciul Analiză -
Documente Sinteză
Clasificate şi
Secretariat Compartiment Compartiment
Administrativ Informatică
Diagrama relaţională a Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională

CENTRUL S.E.C.I. EUROPOL O.I.P.C. INTERPOL

Unitatile Aparatului Central Agentia Nationala a


Vamilor
Inspectoratul General al Politiei Romane

Inspectoratul General al Politiei de Frontiera Ministerul Justitiei

Directia Generala de Pasapoarte


M.A.I. Ministerul Public
Inspectoratul National pentru Evidenta
Persoanelor CENTRUL DE COOPERARE
POLITIENEASCA
Directia Regim Permise si Inmatriculare Oficiul National pentru
Vehicule INTERNATIONALA Prevenirea si Combaterea
Spalarii Banilor
Centrul National de Administrare a Bazelor
de Date privind Evidenta Persoanelor

Autoritatea pentru Straini Alte institutii cu atributii in


combaterea
Oficiul National pentru Refugiati
infractionalitatii
transfrontaliere
Alte unitati MAI cu atributii in domeniu

OFITERII DE BIROURILE CENTRALE OFITERII DE


LEGATURA ROMANI NATIONALE INTERPOL LEGATURA STRAINI
Biroul Naţional Interpol
v Birourile Centrale Naţionale Interpol constituie punctul de sprijin naţional al
cooperării poliţieneşti internaţionale. Create în fiecare stat membru al O.I.P.C. –
INTERPOL, Birourile Centrale Naţionale sunt formate din funcţionari naţionali care
acţionează întotdeauna în cadrul juridic oferit de legislaţia ţării lor. Rolul acestora este
de a surmonta obstacolele pe care le întâmpină cooperarea internaţională datorită
diferenţei de structuri între poliţiile naţionale, barierelor lingvistice şi diferenţelor de
sisteme juridice ale ţărilor membre.

v În general, rolul unui Birou Central Naţional constă în:


v centralizarea informaţiilor criminale şi a documentaţiei, în raport direct cu
cooperarea poliţienească internaţională, obţinute din ţară şi transmiterea lor
celorlalte B.C.N.-uri şi Secretariatului General;

v declanşarea, pe teritoriul naţional, a operaţiunilor şi actelor de poliţie solicitate


de celelalte state membre prin intermediul Birourilor Centrale Naţionale;

v primirea cererilor de informaţii, de verificări etc. transmise de alte B.C.N şi


transmiterea răspunsurilor către B.C.N.-urile interesate.
Atribuţiile Biroului Naţional Interpol

v asigură schimbul de informaţii cu caracter poliţienesc referitoare la activitatea infractorilor de


drept comun care acţionează pe plan internaţional (date de identitate, semnalmente, fotografii,
amprente digitale, moduri de operare, mijloace de transport utilizate), precum şi de alte date
necesare identificării acestora şi probării activităţii lor infracţionale;
v comunică unităţilor de poliţie, altor unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor sau altor
instituţii ale statului interesate, informaţiile privind infractorii străini sau români, urmăriţi pe plan
internaţional pentru comiterea unor fapte penale de drept comun, în vederea semnalării intrării
lor în ţară şi dispunerii măsurilor solicitate de autorităţile judiciare care-i urmăresc;
v asigură, în cooperare cu organele competente din Ministerul Public şi din Ministerul Justiţiei,
punerea în urmărire internaţională, în vederea arestării şi extrădării către ţara noastră, a
persoanelor care se sustrag unor mandate de arestare preventivă sau de executare a unor
pedepse, emise pentru fapte deosebit de grave şi despre care există informaţii că se află în
străinătate;
v asigură, în cooperare cu Birourile Centrale Naţionale Interpol din ţările respective, cu unităţile
centrale de linie din Inspectoratul General al Poliţiei Române sau cu inspectoratele judeţene,
realizarea activităţilor operative şi logistice, pentru preluarea şi escortarea, din străinătate, a
persoanelor extrădate către România;
v coordonează, în cooperare cu unităţile centrale de linie ale Inspectoratului General al Poliţiei
Române şi cu organele parchetului, activităţile operative în vederea identificării şi arestării
infractorilor de drept comun, intraţi în ţara noastră, care fac obiectul unor mandate de arestare
preventivă sau de executare a unor pedepse privative de libertate, difuzate de Secretariatul
General Interpol sau de alte Birouri Centrale Naţionale;
Atribuţiile Biroului Naţional Interpol
v asigură informarea operativă şi cu caracter de continuitate a unităţilor centrale şi judeţene de
poliţie cu privire la persoanele, modurile de operare şi mijloacele de transport folosite în traficul
internaţional ilicit de droguri, monedă falsă, vehicule furate, precum şi în comiterea altor fapte
infracţionale grave, pentru luarea măsurilor legale de prevenire şi reprimare a acestora;
v asigură informarea unităţilor de poliţie şi de paşapoarte în legătură cu furturile sau pierderile de
documente de identitate străine, în vederea prevenirii intrării frauduloase, în ţară, a unor
persoane;
v solicită Secretariatului General Interpol şi Birourilor Centrale Naţionale din ţările membre, la
cererea unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, organelor parchetului şi justiţiei, a altor
instituţii implicate în înfăptuirea actului de justiţie penală, informaţiile necesare soluţionării unor
cauze aflate în lucru, cu incidenţe internaţionale;
v prezintă, periodic sau la ordin, conducerilor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Inspectoratului General al Poliţiei Române, informări privind evoluţia şi tendinţele criminalităţii pe
plan internaţional, activitatea desfăşurată în străinătate de cetăţeni români care fac obiectul unor
anchete penale în ţările membre ale O.I.P.C. – Interpol, precum şi propuneri pentru
îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti cu ţările membre ale Organizaţiei;
v informează unităţile de poliţie cu privire la modurile de operare ale infractorilor internaţionali,
mijloacele şi metodele eficiente şi cu caracter de noutate, folosite de alte poliţii pentru
prevenirea şi combaterea fenomenului criminalităţii;
v participă la reuniunile internaţionale prevăzute în Programul de lucru anual al O.I.P.C. – Interpol
sau organizate de către poliţiile afiliate, ocazie cu care prezintă experienţa Poliţiei Române în
domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii transnaţionale;
v exercită orice alte atribuţiuni, stabilite prin actele normative în vigoare, referitoare la cooperarea
poliţienească internaţională în cadrul O.I.P.C.-Interpol.
Activitatea BNI pe primele 9 luni 2005
v Solicitări înregistrate prin intermediul acestui canal de cooperare - 3752 din partea BNI
şi a birourilor afiliate, din care 2405 pentru cetăţeni români care au săvârşit infracţiuni
pe teritoriul altor state.
v 28112 mesaje transmise (+ 95%) din care: către corespondenţii interni – 14136 iar
către corespondenţii externi - 13976;
v 823 persoane puse în urmărire internaţională (+ 38%);
v 273 persoane pentru care s-a dispus revocarea urmăririi internaţionale;
v 248 persoane localizate în străinătate şi arestate în vederea extrădării către România(-
21%);
v 179 persoane extrădate din străinătate în România (+ 19,3%);
v 22 persoane urmărite pe plan internaţional, identificate şi arestate în România în
vederea extrădării către alte state ( + 100%);
v 21 persoane extrădate din România către alte state (+ 61,5%);
v 65 persoane transferate în vederea continuării executării pedepselor (+82%);
v 36 persoane identificate prin sistemul AFIS care au declarat o altă identitate decât cea
reală.
Activitatea BNI pe primele 9 luni 2005
Referitor la ţările din care au fost preluate persoanele extrădate situaţia se prezintă astfel:
v Italia–65 , Spania-34, Germania–12, Bulgaria–9, Franţa-8; Austria-7, Belgia-3, Ungaria-12,
Olanda-3, Portugalia-3, Grecia-6, Slovenia-2, Polonia-2, Republica Moldova-2, Turcia-2;
v Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord-2, Luxembourg-1; S.U.A.-1, Venezuela-1,
Elveţia-1, Monaco-1; Slovacia-1, Serbia şi Muntenegru-1.
Infracţiunile comise de cetăţeni români pentru care au fost extrădaţi sunt următoarele:
v furt calificat– 61, şantaj-1, înşelăciune–28, tâlhărie–21; vătămare corporală–10, vătămare
corporală gravă-2; omor calificat-1, omor deosebit de grav-1, omor-1; lovituri cauzatoare de
moarte-1, tâlhărie urmată de moartea victimei-1;
v proxenetism-7, relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex-1; trafic de persoane-2, lipsire de
libertate-1,viol-6; ucidere din culpă-3, tentativă de omor-3, tentativă omor calificat-2;
v ultraj-3, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii publice-2; fals privind identitatea–2,
fals în înscrisuri oficiale-1, fals intelectual-1
v trafic de droguri-2; dare de mită-1, delapidare-3, fals de monedă-1; conducere fără permis-1,
conducere auto cu numere false-1.
v persoane urmărite pe plan internaţional, identificate şi arestate în România în vederea extrădării
către alte state = 22 (cu 11 mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut + 100%);
v persoane extrădate din România către alte state = 21 (cu 8 mai mult faţă de aceeaşi perioadă a
anului trecut + 61,5%);
v persoane transferate în vederea continuării executării pedepselor = 65 (cu 59 mai mult faţă de
aceeaşi perioadă a anului trecut);
v persoane identificate prin sistemul AFIS care şi-au declarat altă identitate decât cea reală = 36.
Punctul Naţional Focal
v Compartimentul specializat al Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională, care
asigură legătura operativă dintre autorităţile competente române şi ataşaţii de afaceri
interne şi ofiţerii de legătură ai MAI acreditaţi în alte state sau la organizaţii internaţionale şi
gestionarea fluxului informaţional de interes operativ aferent cooperării internaţionale
derulate de structurile specializate ale MAI pe acest canal.
v La data de 01.12.2000, a fost înfiinţat Punctul Naţional Focal, cu rang de direcţie în cadrul
M.A.I., în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 201/2000 privind crearea
cadrului instituţional necesar în vederea funcţionării Centrului SECI pentru combaterea
infracţionalităţii transfrontaliere, aprobată prin Legea nr. 357 din 2001 - Art.1 lit.e:
“Punctul naţional unic de contact iniţial, in sensul art. 8 paragraful 1 din Acordul SECI, este
denumit Punctul naţional focal”.
v Diversificarea tipurilor de infracţiuni, perfecţionarea modurilor de operare folosite de
infractori au determinat o creştere a numărului de cereri de asistenţă primite spre
soluţionare de către Punctul Naţional Focal; astfel, în vederea soluţionării operative a
solicitărilor în domeniul criminalităţii transfrontaliere, în anul 2002, au apărut noi instituţii de
comunicare operativă şi linii de muncă, astfel: colaborarea cu ofiţeri de legătură străini
reprezentanţi ai statelor observatoare la Centrul Regional S.E.C.I. şi instituţia ataşaţilor de
afaceri interne/ofiţerilor de legătură români acreditaţi în străinătate.
v De asemenea, în vederea intensificării activităţilor de colaborare cu statele din Uniunea
Europeană, a fost semnat la data de 25 noiembrie 2003, Acordul de cooperare dintre
România şi Biroul European de Poliţie, ratificat prin Legea nr. 197/2004. Potrivit
acestui Acord de cooperare dintre România şi Biroul European de Poliţie, Punctul Naţional
Focal a fost desemnat punct naţional de contact între Europol şi agenţiile de aplicare a
legii din România.
Atribuţiile Punctului Naţional Focal
v Trimiterea, gestionarea şi monitorizarea mesajelor operative referitoare la investigaţii şi
verificări complexe cu privire la grupuri de infractori, primite din străinătate (ofiţerii de
legătură străini) la autorităţile de aplicare a legii române, conform competenţelor
legale;
v Informarea operativă a formaţiunilor competente (I.G.P.R., I.G.P.F., D.G.E.I.P.) privind
situaţii semnalate de alte state referitoare la infracţiuni comise de cetăţeni români
(returnaţi, condamnaţi penal, suspecţi de comiterea de infracţiuni etc);
v Solicitări de date şi informaţii de la ofiţerii de legătură străini privind combaterea
criminalităţii transfrontaliere primite de la autorităţile de aplicare a legii române;
v Sprijină activitatea ofiţerilor de legătură români, primeşte, traduce, procesează şi
transmite cererile de asistenţă de la/către organele de aplicare a legii române către/de
la ofiţerii de legătură români, efectuează verificări în bazele de date pentru degrevarea
structurilor operative, asigură confidenţialitatea informaţiilor, monitorizează
soluţionarea cererilor de asistenţă;
v Elaborează sinteze referitoare la criminalitatea transfrontalieră, pe baza informaţiilor
acumulate;
v Întreţine o bază de date referitoare la informaţiile rezultate din activitatea de
soluţionare a cererilor de asistenţă;
v Informează formaţiunile operative cu privire la tendinţele fenomenului infracţional
transfrontalier;
v Administrează sistemele informatice ale Punctului Naţional Focal.
Dezvoltarea operaţională a PNF 2001-2002
2001:
v Cristalizarea competenţelor şi a activităţii propriu-zise în conformitate cu prevederile
Acordului S.E.C.I. şi reglementările interne;
v Activităţi de natură logistică şi de personal (repartizare sediu, achiziţii de echipamente,
încadrări de personal)
v Activitatea de colaborare cu ofiţerii de legătură din poliţie şi vamă acreditaţi la Centrul
Regional S.E.C.I.;
v Începutul colaborării cu ofiţerii de legătură străini, acreditaţi in România din ţări UE şi ai
ţărilor cu statut de observator la SECI.
2002:
v Perfecţionarea activităţii de preluare şi soluţionare a cererilor de asistenţă, concretizată
în creşterea capacităţii de răspuns în concordanţă cu evoluţia situaţiei operative;
v Integrarea deplină între celelalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor
realizată prin: promovarea imaginii direcţiei, informarea direcţiilor operative despre
facilităţile oferite de noul canal de legătură poliţienească;
v Începutul activităţii de colaborare pe linie operativă cu ataşaţii de afaceri interne /
ofiţerii de legătură români acreditaţi în străinătate.
Dezvoltarea operaţională a PNF 2003-2004
2003:
v Intensificarea participării la cooperarea internaţională în direcţia combaterii criminalităţii organizate
transfrontaliere;
v Perfecţionarea capacităţii de cooperare efectivă cu instituţiile similare din statele partenere şi cu
organizaţii internaţionale specializate;
v Potrivit normelor legale în vigoare, PNF asigură schimbul de informaţii operative între organele
interne şi cele externe prin intermediul ataşaţilor de afaceri interne/ofiţeri de legătură români;
v Volumul activităţii în 2003 este de peste două ori mai mare decât cel din 2001;
v Mutarea Interpol în incinta Palatului Parlamentului în aceeaşi locaţie cu PNF.
v Semnarea Acordului cu EUROPOL la data de 25.11.2003. (conf. Acordului, implementarea
acestuia urmează a fi făcută de către P.N.F.)

2004:
v În concordanţă cu Acordul Europol, PNF a fost desemnat punct naţional de contact între Europol
şi agenţiile de aplicare a legii din România. În consecinţă PNF a devenit beneficiarul Convenţiei
de Twinning pentru proiectul RO-2003/IB/INT-06 “Înfiinţarea Unităţii Naţionale Europol” având ca
partener principal Olanda şi partener secundar Austria.
v PNF a fost de asemenea, unul dintre beneficiarii Convenţiei de Twinning RO 2002/IB/JH pentru N
SIS şi SIRENE, pe latura operaţională. Celălalt beneficiar, pe latura tehnică a programului a fost
Direcţia de Comunicaţii şi Informatică din M.A.I.
v La data de 03.09.2004 a fost lansat oficial proiectul de înfrăţire instituţională privind “Înfiinţarea
Unităţii Naţionale Europol”.
Unitatea Naţională Europol
v În cadrul convenţiei de twinning pentru proiectul RO 2003/IB/INT-06 „Înfiinţarea Unităţii
Naţionale EUROPOL”, în perioada 01.01 - 01.07.2005, au fost derulate toate activităţile
prevăzute, conform calendarului: vizite de studiu la sediul Europol şi la Unitatea Naţională
Europol din Olanda; seminarii pe grupe de lucru inter-agenţii având ca scop stabilirea regulilor,
modalităţilor de cooperare dintre autorităţile de aplicare a legii române şi cele ale U.E., de
evaluare a eficienţei cooperării inter-instituţionale şi internaţionale, precum şi a modului de
întocmire a fişei postului pentru ofiţerii de contact din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene şi
procedurile specifice de comunicare; cursuri de pregătire a instructorilor în domeniul ,,Analiza
informaţiilor”, finalizat prin reuniunea comitetului de conducere a Convenţiei de înfrăţire pentru
înfiinţarea Unităţii Naţionale Europol şi de prevenire a riscurilor/probleme de securitate (IT,
standarde profesionale); au fost desfăşurate şi activităţi de evaluare referitoare la
implementarea analizei judiciare şi strategice în cadrul U.N.E., precum şi cele privind progresele
legislative înregistrate în cadrul convenţiei.
v La data de 22.06.2005, a avut loc conferinţa de închidere a convenţiei de twinning, “Unitatea
Naţională Europol” devenind operaţională începând cu data de 01.07.2005.
v Prin intermediul Unităţii Naţionale Europol se realizează schimbul de informaţii ce vizează
infracţiuni financiare (cărţi de credit şi înşelăciune, fals de monedă, fraude), trafic de droguri,
trafic de fiinţe umane, contrabandă, omoruri/răpiri, infracţiuni grave asupra proprietăţii, trafic de
materiale nucleare şi radioactive, infracţiuni contra mediului, furturi şi terorism, cu accent pe
grupările infracţionale implicate.
v Cooperarea prin intermediul U.N.E. vizează printre altele şi schimbul de informaţii în vederea
verificării, completării şi valorificării pe căile cele mai adecvate, schimburi de cunoştinţe de
specialitate, raportări de situaţii generale, proceduri de investigare, metode de prevenire a
criminalităţii şi consultanţă şi sprijin în investigaţii individuale.
Unitatea Naţională Europol

v experţii olandezi şi austrieci desemnaţi în cadrul Convenţiei de Twinning au încercat să


analizeze situaţia actuală a cooperării instituţionale în cadrul organismelor de aplicare
a legii, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Discuţiile cu reprezentanţii
români au fost, de obicei, foarte edificatoare iar majoritatea întrebărilor şi remarcilor
preliminare au fost rezolvate în mod satisfăcător. Toţi partenerii români şi-au exprimat
interesul şi dorinţa de a coopera cu Unitatea Naţională Europol.
v numărul personalului alocat pentru Unitatea Naţională Europol trebuie să fie suficient
pentru a putea îndeplini cât mai bine atribuţiile şi responsabilităţile menţionate în
Convenţia Europol. De asemenea s-a recomandat ca la stabilirea statului de
organizare să fie luate în considerare sprijinul şi asistenţa pe care Unitatea Naţională
Europol trebuie să le asigure în legătură cu participările în cadrul Consiliului de
Conducere Europol şi cu prilejul întâlnirilor Şefilor Unităţilor Naţionale Europol.
v a fost realizat accesul direct la bazele de date disponibile prin reţeaua metropolitană
(evidenţa populaţiei, paşapoarte, AFIS, intrări/ieşiri cetăţeni români, persoane urmărite,
autoritatea pentru străini, permise de conducere şi certificate de înmatriculare).
v a fost iniţiată încheierea de protocoale cu autorităţile competente menţionate în Legea
197/2004 - ratificarea Acordului Europol, în acest moment fiind deja finalizate cele cu
IGPR, IGPF, DGIPI, IGJR, SRI. Astfel, începând cu 01.10.2005 îşi desfăşoară activitatea în
cadrul Unităţii Naţionale Europol câte un reprezentant al IGPR, IGPF şi SRI.
v au fost organizate seminarii în vederea conştientizării autorităţilor de aplicare a legii
române cu privire la existenţa şi eficienţa utilizării canalului de cooperare Europol, la
aceste seminarii participând ofiţeri din cadrul PNF, BNI, IGPR, IGPF, DGIPI, IGJR,
SRI, ANV şi Ministerul Public.
Unitatea Naţională Europol
v a fost organizat un seminar de pregătire pentru ofiţerii de contact din judeţe şi cursuri de
analiză a informaţiilor adresate atât ofiţerilor cât şi managerilor, în cadrul acestora fiind
pregătiţi şi 8 formatori,
v deşi la data de 08.05.2003 Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că nu există
obstacole în ceea ce priveşte transmiterea de date personale între Europol şi autorităţile
române, în cursul evaluării au fost identificate două probleme în ceea ce priveşte legislaţia,
respectiv prevederile Legii 677/2004 - privind protecţia datelor cu caracter personal,
art. 27 alin. 5 şi art. 2 alin. 7.
v prin prevederile Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii
Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal art. 13 alin. 1 au fost
soluţionate contradicţiile dintre art. 27 alin. 5 şi Convenţia Europol.
v cu privire la prevederile art. 2 alin. 7 urmează a fi găsită o soluţie împreună cu SRI,
aceasta urmând a fi discutată în CSAT.
v au fost primite deja de la Europol un număr de 624 cereri de asistenţă, din care au fost
rezolvate 340, ponderea fiind deţinută de cererile pe linia traficului de euro falsificaţi - 99,
card-uri falsificate -119, terorism - 42, trafic de droguri – 60.
v în vederea aderării României cu drepturi depline, cu ocazia iniţierii proiectului de
extindere a Europol, au fost identificate 7 domenii critice : partea juridică, resursele
umane, securitatea şi confidenţialitatea (personal, fizic şi tehnic), comunicaţiile şi tehnologia
informaţiilor, operaţiuni, partea financiară şi sediul (locaţia, facilităţile necesare pentru
U.N.E. şi ofiţerul de legătură Europol).
N.S.I.S şi S.I.R.E.N.E.
v Convenţia de înfrăţire instituţională PHARE RO 02/IB/JH-03 „Asistenţă tehnică şi
juridică pentru implementarea acquis-ului Schengen în România” s-a încheiat la
data de 29.07.2005, când a avut loc şi ultimul Comitet Director al proiectului, cu
reprezentare din partea M.A.I., a Delegaţiei Comisiei Europene, Ambasadei Franţei şi
Spaniei la Bucureşti.

v Au fost atinse obiectivele urmărite, prin definitivarea scenariului ales pentru


dezvoltarea Sistemului Informatic Schengen Naţional, a Conceptului General al
Sistemului, a unui plan de modernizare, în care se regăsesc autorităţile competente
în actualizarea şi consultarea S.I.N.S., cerinţele operaţionale şi funcţionale ale
sistemului, arhitectura generală a sistemului informatic modernizat, procedurile de
lucru şi estimările bugetare.

v Au fost identificate principalele misiuni ale Biroului SIRENE naţional: misiuni de


cooperare poliţienească operaţională şi de asistenţă între entităţile Schengen, misiuni
de control, în special respectarea prevederilor Convenţiei de Aplicare a Acordului de la
Schengen, misiuni de administrare a structurii operaţionale şi a mijloacelor materiale,
precum şi misiuni de reprezentare la nivelul grupurilor de lucru Schengen.
N.S.I.S şi S.I.R.E.N.E.

v A fost actualizat şi Planul de Acţiune Schengen pentru anul 2005, fiind revizuit şi
acquis-ul Schegen aferent problematicii SIS/SIRENE, precum şi noi măsuri referitoare
la stabilizarea cadrului legal al Sistemului Informatic Naţional de Semnalări. Acesta
a fost definitivat prin publicarea OUG nr. 128/2005 în Monitorul Oficial al României
nr. 866 din 26.09.2005;

v Până la aderarea României la Convenţia de Aplicare Schengen – S.I.N.S. permite


accesul automat la semnalări privind persoane şi bunuri, asigurate de I.G.P.R.,
I.G.P.F., I.G.J., A.P.S., Biroul S.I.R.E.N.E – în momentul operaţionalizării sale, O.N.R.,
I.N.E.P., D.G.P., A.N.V., M.A.E., M.J., după cum urmează:
v persoane – extrădare, persoane – nepermitere intrare, expulzare, returnare,
persoane - nepermitere ieşire, persoane dispărute sau plasate la loc sigur,
persoane citate pentru autorităţile judiciare;
v bunuri: vehicule cu motor peste 50 cmc, documente, plăci de înmatriculare,
remorci şi rulote cu o greutate mai mare de 750 kg, arme letale, înscrisuri oficiale
necompletate, documente de identitate, paşaport, permis conducere, bancnote
sau titluri de valoare, alte obiecte care poartă elemente de identificare.
Activitatea PNF in primele 9 luni 2005

v Schimbul de informaţii realizat prin intermediul acestui canal s-a materializat în


perioada de referinţă printr-un număr de 3597 cereri de asistenţă (+8,4%). Ponderea o
deţin solicitările provenite de la structurile interne, 1176, precum şi cele primite de la
ataşaţii români de afaceri interne 1079, iar prin canalul Europol au fost primite 624
cereri de asistenţă.
v Din totalul cererilor primite au fost soluţionate 2523, (+1,6%) iar pentru soluţionarea
cererilor de asistenţă au fost transmise/primite 6340 mesaje operative (+12,8%). Au
fost identificaţi 699 de cetăţeni români cercetaţi de poliţiile altor state, iar prin sistemul
AFIS-2000 verificaţi 2233 de cetăţeni români
v Prin intermediul ataşaţilor români de afaceri interne s-au primit 1079 cereri, soluţionate
913 (84,6%), schimbându-se un număr de 2014 mesaje (+38%), iar prin intermediul
ofiţerilor de legătură străini s-au primit 568 solicitări, soluţionate 482, schimbându-se
678 mesaje (+29%).
v Activitatea de cooperare cu Centrul SECI s-a concretizat prin 152 cereri de asistenţă,
fiind soluţionate 113 (34,5%) cât şi prin participarea la operaţiunile: CONTAINMENT-
„HARMONY” - trafic de droguri, „ROAD SHOW”- trafic de auto furate şi „MIRAGE” –
trafic de persoane, schimbându-se peste 700 de mesaje.
Situaţia comparativă a cererilor de asistenţă primite spre
soluţionare de către PNF de la înfiinţare până în prezent
CA primite CA solutionate Mesaje

8000 7724

7000
6340
6000

5000
4346
4179
4000 3597
3378
2884
3000
2523
2271
2000 1668
1191
756 916
1000
527
328
0
2001 2002 2003 2004 9luni 2005
Situaţia comparativă a CA primite spre soluţionare de către
PNF de la ţările membre SECI de la înfiinţare până în prezent
CA primite CA rezolvate Mesaje

700
614
600
536
500

400 379
355

300
209 213
200 182
150 152 152
133
113
96
100 75
54

0
2001 2002 2003 2004 9 luni 2005
Situaţia comparativă a CA primite spre soluţionare de la
ataşaţii de afaceri interne / ofiţerii de legătură români
CA primite CA solutionate Mesaje

2500

2014
2000 1930
1737
1505
1500

1079
1000 932 911 913
756

500
183 155 161

0
2002 2003 2004 9 luni 2005
Situaţia comparativă a CA primite spre soluţionare de la ofiţerii
de legătura străini acreditaţi în România
CA primite CA solutionate Mesaje

800 775

700 678

600
575 568
535
520
505
500 482

405
400

333
314
300 284

200 195

100 82
59

0
2001 2002 2003 2004 9 luni 2005
Situaţia comparativă a CA primite spre soluţionare de la
structurile interne de aplicare a legii
CA primite CA solutionate Mesaje

3996
4000

3500
3293

3000

2500
2360

2000

1524 1531
1500

1176
1022
1000
798 745

500 485 485


370 379 327
215

0
2001 2002 2003 2004 9 luni 2005
RESURSE UMANE

v Originea personalului: Inspectoratul General al Poliţiei,


Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală de Evidenţă
Informatizată a Persoanei, Agenţia Naţională a Vămilor
v Condiţii de încadrare: experienţă în domeniul aplicării legii, cunoaşterea
cel puţin a unei limbi străine.
v Limbi străine utilizate:
v Principal - Engleză,
v Secundar - Germană, Franceză, Spaniolă, Italiană.
v stil de muncă dinamic, profesionist, eficient.
OBIECTIVE PRIORITARE
Pentru perioada urmă
următoare, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională îşi propune,
propune, ca obiective
prioritare, urmă
următoarele:
v în cadrul proiectului privind înfiinţarea Unităţii Naţionale Europol,
Europol, s-s-a constatat necesitatea colaboră
colaborării directe atât
cu structurile din cadrul M.A.I., cât şi cu Serviciul Român de Informaţii,
Informaţii, Ministerul Public, Autoritatea Naţională a
Vămilor, prin încheierea unor protocoale în vederea combaterii criminalit criminalităăţii transfrontaliere, pentru realizarea
schimbului de date şi informaţii secrete standardizat între autoritautorităăţile de aplicare a legii din România şi cele din
statele U.E.. În baza protocoalelor încheiate, până la data de 01.12.2005,
01.12.2005, urmează
urmează a fi detaşaţi la Unitatea
Naţională Europol câte un ofiţer din cadrul I.G.P.R. şi S.R.I., pân până în prezent fiind detaşat un ofiţer din cadrul
I.G.P.F. Protocolul de colaborare cu Ministerul Public a fost elaborat,
elaborat, semnat de ministrul administraţiei şi internelor,
fiind înaintat procurorului general;
v elaborarea normelor juridice ce vor reglementa, la nivel naţional,
naţional, misiunile şi activităţile operaţionale ale Serviciului
SIRENE în domeniul cooperării poliţieneşti în spaţiul Schengen.
v continuarea activită
activităţilor privind identificarea, punctarea, testarea unor cadre competente
competente pentru încadrarea
posturilor vacante (funcţii de ofiţer şi agenţi), din sursă intern
internăă şi externă, în urma înfiinţării Centrului de Cooperare
Poliţienească Internaţională, potrivit O.M.A.I. nr. I/0552/30.05.2005;
v iniţierea, redactarea şi promovarea, spre aprobare, a proiectelor
proiectelor de modificare a Legii nr. 302/2004 privind
judiciară internaţională în materie penală, a Legii nr.677/2004 privind protecţia datelor cu caracter
cooperarea judiciară
personal,
personal , respectiv O.M.A.I. nr. 200/2001 privind organizarea şi funcţionarea Punctului Naţional Focal;
v realizarea unui sistem centralizat de evidenţă a lucrărilor la nivelul
nivelul C.C.P.I. prin reproiectarea aplicaţiei de evidenţă
a lucră
lucrărilor B.N.I.;
v înaintarea către conducerea M.A.I. a propunerii de constituire a unui colectiv pentru iniţierea, documentarea şi
promovarea unui act normativ (lege), care care să
să reglementeze activitatea de cooperare poliţienească internaţional
internaţională,
aliniat la practica europeană
europeană în domeniu;
v în vederea implementării în România a sistemului EURODAC (sistem european de identificare automată automată a
amprentelor), pâ până la data de 01.10.2006,
01.10.2006, în cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională se va
constitui punctul de legă legătură
tură al Comisiei Europene cu reţeaua TESTA (Serviciul de Comunicaţii şi Securitate pentru
schimbul de date între statele membre U.E.).
CONCLUZII

v Prin practica exercitată şi dezvoltată, C.C.P.I. pune bazele


viitoarelor structuri naţionale specializate în schimbul de
informaţii operative în domeniul combaterii criminalităţii
transfrontaliere;
v Se va urmări atingerea standardelor şi procedurilor de lucru în
domeniu, conform celor internaţionale şi din statele membre
U.E.;
v C.C.P.I. se constituie ca structură modernă, flexibilă, ce
lucrează la standarde legale şi tehnice avansate;
v C.C.P.I. poate asigura sprijin real structurilor M.A.I. şi
interoperabilitatea acestora în procesul de cooperare operativă
internaţională şi implicit în cadrul realizării obiectivelor pentru
combaterea criminalităţii organizate la nivel regional şi
internaţional.