Curs Fizică tehnică

C7. Compunerea oscilaţiilor

elastice
 Compunerea mişcărilor oscilatorii armonice
„ Pe baza legilor mișcării oscilatoriii armonice se pot studia mișcări
oscilatorii mai complexe, care rezultă din compunerea a două sau
mai multe oscilații armonice, care se desfășoară pe direcții
paralele sau pe direcții perpendiculare.
1) Compunerea oscilațiilor armonice paralele de aceeași
pulsație
„ Considerăm că un corp de
masă, m, este legat de două
resorturi elastice
„ Considerăm k1=k2=k
„ Mişcări oscilatorii armonice
cu aceeaşi pulsaţie
x1 (t ) = A1 cos(ωt + ϕ 01 )
k
ω= x 2 (t ) = A 2 cos(ωt + ϕ 02 )
m
 „ Vom obţine tot o mişcare oscilatorie armonică
x(t ) = x1 (t ) + x 2 (t ) x(t ) = A cos(ωt + ϕ 0 )
„ Analiza compunerii celor 2 oscilaţii paralele se poate face în trei
moduri:
– analitic
– fazorial
– complex
A. Tratare analitică
x(t) = x1(t) + x2 (t) = A1 cos(ωt + ϕ01) + A2 cos(ωt + ϕ02 ) = A cos(ωt + ϕ0 )

folosind relaţia trigonometrică: cos(u + v ) = cos u cos v − sin u sin v

⇒ A1 cos ωt cos ϕ 01 − A1 sin ωt sin ϕ 01 + A 2 cos ωt cos ϕ 02 −

− A 2 sin ωt sin ϕ 02 = A cos ωt cos ϕ 0 − A sin ωt sin ϕ 0
cosωt(A1 cosϕ01 + A2 cosϕ02) − sinωt(A1 sinϕ01 + A2 sinϕ02) =
= Acosωt cosϕ0 − Asinωt sinϕ0

⎧ A1 cos ϕ 01 + A 2 cos ϕ 02 = A cos ϕ 0

⇒⎨
⎩ A1 sin ϕ 01 + A 2 sin ϕ 02 = A sin ϕ 0

Ridicăm la pătrat şi apoi însumăm relaţiile; folosind relaţia vom avea:

sin 2 u + cos 2 u = 1

A 2 cos 2 ϕ 0 + A 2 sin 2 ϕ 0 = A 2 (cos2 ϕ 0 + sin 2 ϕ 0 ) = A 2

⇒ A 2 = (A1 cos ϕ 01 + A 2 cos ϕ 02 )2 + (A1 sin ϕ 01 + A 2 sin ϕ 02 )2
 2 2 2 2 2
A = A1 cos ϕ 01 + A 2 cos ϕ 02 + 2A1A 2 cos ϕ 01 cos ϕ 02 +
+ A12 sin 2 ϕ 01 + A 22 sin 2 ϕ 02 + 2A1A 2 sin ϕ 01 sin ϕ 02 =
= A12 (sin2 ϕ 01 + cos2 ϕ 01 ) + A 22 (sin2 ϕ 02 + cos2 ϕ 02 ) +
+ 2A1A 2 (cos ϕ 01 cos ϕ 02 + sin ϕ 01 sin ϕ 02 ) =
= A12 + A 22 + 2A1A 2 (cos ϕ 01 cos ϕ 02 + sin ϕ 01 sin ϕ 02 )

Folosim relația: cos(u − v ) = cos u cos v + sin u sin v

2
A = 2
A1 + 2
A2 + 2 A1 A 2 cos(ϕ 02 − ϕ 01 )

∆ϕ = ϕ 02 − ϕ 01 diferenţa de fază dintre cele două oscilaţii

(defazajul)
 2 2 2
A = A1 + A2 + 2 A1 A 2 cos ∆ϕ ⇒ Amplitudinea
oscilaţiei
2 2
⇒A= A1 + A2 + 2 A1 A 2 cos ∆ϕ rezultante

Dacă raportăm cele 2 relaţii din sistem, obţinem :

sin ϕ0 A1 sin ϕ01 + A 2 sin ϕ02

,

= tgϕ0 = Faza iniţială a

cos ϕ0 A1 cos ϕ01 + A 2 cos ϕ02 oscilaţiei rezultante

Cazuri particulare:
I. Dacă: ∆ϕ = 2kπ; k ∈ Z cos ∆ϕ = cos 2kπ = 1

⇒ A = A12 + A 22 + 2A1A 2 = (A1 + A 2 )2 = A1 + A 2

Oscilaţii în fază
II. Dacă:
∆ ϕ = ( 2k + 1) π; k ∈ Z
cos ∆ϕ = cos( 2k + 1)π = −1

⇒A= 2
A1 + 2
A2 − 2 A1 A 2 = (A1 − A 2 )2 = A1 − A 2
Oscilaţii în antifază (opoziţie de fază)

III. Dacă: π π
∆ϕ = ( 2k + 1) ; k ∈ Z cos ∆ϕ = cos( 2k + 1) = 0
2 2

2 2
⇒A= A1 + A2
Oscilaţii în cuadratură de fază
 r r r
B. Tratare fazorială A = A1 + A2
∆ϕ = ϕ02 − ϕ01

A1 sin ϕ 01 + A 2 sin ϕ 02
A= A12 + A 22 + 2 A1 A 2 cos ∆ϕ tgϕ 0 = A cos ϕ + A cos ϕ
1 01 2 02
C. Tratare complexă
i (ω t + ϕ 01 ) i (ω t + ϕ 02 )
x 1 = A 1e x 2 = A 2e
x = x1 + x2 = eiωt ( A1eiϕ01 + A 2eiϕ02 ) =
= eiωt ( A1 cos ϕ01 + iA1 sin ϕ01 + A 2 cos ϕ02 + iA2 sin ϕ02 ) =
= eiωt [(A1 cos ϕ01 + A 2 cos ϕ02 ) + i(A1 sin ϕ01 + A 2 sin ϕ02 )]
Am folosit formulele lui Euler şi notăm:
⎧ A1 cos ϕ 01 + A 2 cos ϕ 02 = A cos ϕ 0
⎨
⎩ A1 sin ϕ 01 + A 2 sin ϕ 02 = A sin ϕ 0

⇒ x = Ae iω t
(cos ϕ0 + i sin ϕ0 ) = Ae iωt iϕ 0
e = Ae i ( ωt + ϕ 0 )

mişcare oscilatorie armonică cu aceeaşi pulsaţie ω

„ Exemplu: A1 = A 2 = A ω1 = ω2 ⇒ν1 =ν2 ϕ 01 = ϕ 02 = 0
 2) Compunerea oscilațiilor armonice paralele cu pulsații
diferite
„ Considerăm un corp de masă, m,
legat prin intermediul a două
resorturi elastice diferite, k1 şi k2
„ vom avea două oscilaţii armonice
individuale ale corpului de masă m
cu pulsaţii diferite

k1 k2 x1 (t ) = A1 cos(ω1t + ϕ 01 )
ω1 = ω2 =
m m x 2 (t ) = A 2 cos(ω 2t + ϕ 02 )

Elongaţia oscilaţiei rezultante: x(t ) = A(t ) cos( ωt + ϕ 0 )

A( t ) = A12 + A 22 + 2 A1 A 2 cos ∆ϕ(t )

 ⎧ ϕ1 (t ) = ω1t + ϕ 01
∆ ϕ( t ) = ϕ 2 ( t ) − ϕ 1 ( t ) ⎨
⎩ϕ 2 (t ) = ω 2t + ϕ 02
mișcarea oscilatorie rezultantă nu mai este o mișcare armonică
simplă deoarece A variază în timp datorită variaţiei în timp a
defazajului dintre oscilaţii.
∆ϕ(t ) = (ω 2 − ω1 )t + (ϕ 02 − ϕ 01 )
¾ Pentru a avea o privire de ansamblu asupra acestei mişcări, se
consideră cazul când amplitudinile celor 2 mișcări sunt egale și fazele
inițiale sunt nule:
A1 = A 2 = A ⎧ x1 = A cos ω1t
⎨
ϕ 01 = ϕ 02 = 0 ⎩ x 2 = A cos ω 2t
x = x1 + x 2 = A cos ω1t + A cos ω2t = A(cos ω1t + cos ω2t )
 u− v u+ v
Folosim relația: cos u + cos v = 2 cos cos
2 2

ω 2 − ω1 ω1 + ω 2
⇒ x = 2A cos t cos t = A(t ) cos ωt
2 2
ω2 − ω1
Notăm: Ω= pulsația amplitudinii A
2
ω1 + ω2
ω= pulsația mişcării oscilatorii rezultante
2

ω 2 − ω1 Amplitudinea este
A(t ) = 2 A cos t = 2 A cos Ωt modulată în timp
2

x(t ) = 2 A cos Ωt cos ωt

 Dacă: ω2 ≥ ω1 ω2 = ω1 + ∆ω ⇒ ω2 − ω1 = ∆ω
∆ω ∆ω
Ω= A rez = 2 A cos Ωt = 2 A cos t
2 2
∆ω ω 2 − ω1
Dacă: Ωt =
2
t=
2
t = kπ; cos kπ = ±1 A rez = 2 A cos Ωt = ±2 A
‰ Oscilația rezultantă este armonică de frecvență (ω1 + ω2 ) / 2 ,
având însă amplitudinea lent variabilă cu frecvența (ω 2 − ω1 ) / 2 .

‰ Graficul elongației rezultante în funcție de timp indică apariția

fenomenului de bătăi. Acest fenomen constă în modularea
amplitudinii oscilației.
‰ Amplitudinea A oscilează cu perioada Tb - timpul în care
amplitudinea devine din nou maximă.

ω 2 − ω1 2π 1 1
⋅ Tb = π ⇒ Tb = = =
2 ω 2 − ω1 ω 2 ω1 ν 2 − ν 1
−
2π 2π
perioada bătăilor
1
νb = = ν 2 − ν1
Tb frecvenţa bătăilor
„ Fenomenul de modulare este dat de dependența de timp a
amplitudini oscilației rezultate (depinde de timp).
„ Fenomenul de succesiune al maximelor oscilațiilor rezultante
poartă numele de bătăi, nume sugerat de fenomenul acustic care îi
corespunde.
„ Din relaţie se poate observa ca intervalul de timp dintre mărimile
succesive ale amplitudinii este cu atât mai mare (bătăile sunt mai
rare) cu cât frecvenţele oscilaţiilor care se compun sunt mai
apropiate.
„ Bătăile sunt mai dese cu cât frecvenţele oscilaţiilor diferă mult
una de alta.

2π 1 T1T2
Tb = = =
ω 2 − ω1 2π 2π T2 − T1 Perioada bătăilor
−
T2 T1
„ Exemplu: A1 = A 2 = A ϕ 01 = ϕ 02 = 0
3) Compunerea oscilațiilor armonice ce se efectuează pe
direcţii perpendiculare
„ Considerăm un punct material de masă m,
care este solicitat simultan să oscileze
armonic sub acțiunea a două resorturi
elastice identice legate pe două direcții
perpendiculare – vom avea două mișcări
oscilatorii cu aceeași pulsație una după
direcția Ox și una după Oy:

⎧⎪ x(t ) = A cos(ωt + ϕ 01 ) ⎧ x(t ) = A cos ωt

⎨ sau ⎨
⎪⎩ y (t ) = B cos(ωt + ϕ 02 ) ⎩ y (t ) = B cos(ωt + ∆ϕ )

∆ϕ = ϕ 02 − ϕ 01 diferenţa de fază dintre cele două oscilaţii

„ Eliminând timpul din cele 2 ecuații se obține ecuația traiectoriei:
⎧ x
⎪⎪ωt = arccos A cos(u + v ) = cos u cos v − sin u sin v
⎨
⎪ y = B cos(arccos x + ∆ϕ )
⎪⎩ A
x x
⇒ y = B ⋅ ⋅ cos ∆ϕ − B sin(arccos ) ⋅ sin ∆ϕ
A A
sin(arccos x ) = 1 − x 2

2
x ⎛x⎞
⇒ y = B ⋅ ⋅ cos ∆ϕ − B 1 − ⎜ ⎟ ⋅ sin ∆ϕ :B
A ⎝A⎠
2
y x ⎛x⎞
⇒ = ⋅ cos ∆ϕ − 1 − ⎜ ⎟ ⋅ sin ∆ϕ
B A ⎝ A⎠
 2
y x ⎛x⎞
⇒ − ⋅ cos ∆ϕ = − 1 − ⎜ ⎟ ⋅ sin ∆ϕ
B A ⎝A⎠
Ridicăm la pătrat:
2
y x ⎛x⎞
⇒ ( − ⋅ cos ∆ϕ ) = [1 − ⎜ ⎟ ] ⋅ sin 2 ∆ϕ
2
B A ⎝A⎠

2
y2 x2 2 2xy ⎛x⎞
⇒ 2 + 2 ⋅ cos ∆ϕ − cos ∆ϕ = sin ∆ϕ − ⎜ ⎟ ⋅ sin 2 ∆ϕ
2
B A AB ⎝A⎠

y2 x2 2 2 2xy
⇒ 2 + 2 ⋅ (cos ∆ϕ + sin ∆ϕ ) − cos ∆ϕ = sin 2 ∆ϕ
B A AB

y2 2xy x2
⇒ 2+ 2− cos ∆ϕ = sin 2 ∆ϕ Ecuaţia generalizată a
B A AB elipsei
Ecuația traiectoriei punctului material supus simultan la două mișcări
oscilatorii perpendiculare = ecuația generalizată a eclipsei

Ecuaţia elipsei y2 x2
2
+ 2
=1
B A
În anumite cazuri particulare
elipsa generalizată se simplifică:

I. Dacă: ∆ϕ = 0 ⎧cos ∆ϕ = 1
⇒⎨
Oscilaţii în fază ⎩sin ∆ϕ = 0

2 2 2 2
y x
2xy 2 y x 2xy
2
+ 2− cos ∆ϕ = sin ∆ϕ ⇒ 2 + 2 − = 0⇒
B A AB B A AB
x y 2 x y B
⇒( − ) = 0⇒ = ⇒ y = x
A B A B A
 B Eclipsa degenerează într-o
y= x dreaptă cu pantă pozitivă.
A

π ⎧cos ∆ϕ = 0
II. Dacă: ∆ϕ = ⇒⎨
2 ⎩sin ∆ϕ = 1
Oscilaţii în cuadratură de fază

y2 x2
⇒ 2
+ 2
=1 Ecuaţia elipsei
B A
Dacă amplitudinile celor două oscilaţii sunt
egale, A = B = r, atunci traiectoria este un
cerc.
2 2 2
x +y =r
III. Dacă: ∆ϕ = π ⎧cos ∆ϕ = −1 Oscilaţii în opoziţie de fază
⇒⎨
⎩sin ∆ϕ = 0
y2 x2 2xy 2 y 2
x 2
2xy
2
+ 2− cos ∆ϕ = sin ∆ϕ ⇒ 2 + 2 + = 0⇒
B A AB B A AB
x y 2 x y B
⇒( + ) = 0⇒ = − ⇒ y = − x
A B A B A

B Eclipsa degenerează într-o

y=− x dreaptă cu pantă negativă.
A
3π ⎧cos ∆ϕ = 0
IV. Dacă: ∆ϕ = ⇒⎨
2 ⎩sin ∆ϕ = −1

Se obţine tot ecuaţia elipsei y2 x2

2
+ 2
=1
B A
4) Compunerea oscilațiilor armonice perpendiculare cu
pulsaţii puţin diferite
⎧ x(t ) = A cos ωt
⎨
⎩ y (t ) = B cos(ωt + ∆ωt + ∆ϕ ) = B cos(ωt + ∆φ)

∆φ = ∆ωt + ∆ϕ diferenţa de fază dependentă de timp

Compunerea osc. = o elipsă ce evoluează în timp, rotindu-se.

=> υ1 raţional – traiectorie stabilă, curbe închise, forma

υ2 depinde de diferenţa de fază => figurile lui Lissajous

υ1
=> iraţional – curbe deschise
υ2
figurile lui Lissajous