Sunteți pe pagina 1din 31

Talmaciu Mihai

mtalm.65@gmail.com, mtalm@uaic.ro
Corp C, etaj 5, C706
Departamentul de Management și Administrarea Afacerilor
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
 Metode de evaluare
◦ Studii de caz, teste verificare pe parcursul
semestrului - 50%
◦ Eseu - 40%
◦ Implicarea la Activitățile didactice 10%
 Criterii de evaluare
◦ Participarea la activitățile de evaluare pe parcurs
◦ concordanţa cu cerinţele
◦ acurateţea exprimării şi a limbii române
◦ originalitatea (încercările de plagiat vor fi sancționate
conform regulamentelor universității)
◦ respectarea termenelor de predare
 Etica, integritatea academică și responsabilitatea socială –
delimitări conceptuale, importanță, principii și implicații

 Dileme etice specifice mediului academic. Procesul de rezolvare a


dilemelor etice.

 Aspecte, dileme etice și comportamente neetice specifice


activităților de predare și evaluare din învățământul superior

 Aspecte, dileme etice și comportamente neetice specifice


activităților de cercetare (în elaborarea lucrărilor de licență și de
disertație).

 Reguli și bune practici privind etica, integritatea academică și


responsabilitatea socială din învățământul superior

 Metode, tehnici, instrumente folosite în managementul eticii în


universități.Codul de etică și integritate academică – ghid pentru
studenti și personalul didactic
 Dezvoltarea etică și morală a membrilor societății – obiectiv major al
învățământului (superior)

 Dublul rol al universității în societate:


◦ Educația oferită studenților le asigură suportul intelectual pentru a contribui la
creșterea nivelului de bunăstare
◦ Educația oferită studenților trebuie să contribuie la dezvoltarea morală a
acestora (viitoarele elite din societate)

 Valorile fundamentale universitare (bazate pe conceptul de


dreptate/justiție socială) care stau la baza sistemului etic universitar –
contribuie la indeplinirea rolului important al universității în economie și
societate (universitatea trebuie să fie loială acestui scop)

 Integritatea academică reprezintă una dintre valorile fundamentale pe


care o universitate trebuie să o sădească în rândul studenților săi –
trebuie sa fie capabili să discearna între onestitate și lipsa de
onestitate și să adopte atitudinea corespunzătoare față de aceste
probleme.
 Educarea în spiritul eticii și integrității academice
unul dintre scopurile universității - Carol I 29
septembrie 1911- „ Țara așteaptă de la Universitate
o muncă sîrguitoare închinată binelui și adevărului,
păstrarea neștirbită a credinței strămoșești și
ridicarea patriei prin forțe intelectuale și morale”
(Carta UAIC, p. 3)

 Vocația universității – instituție academică


multidisciplinară de cercetare, educație și
tezaurizare a culturii – fundamentată pe ”viziunea
umanismului clasic european despre om și lume,
spiritul științei moderne în investigarea naturii și
universului, încorporând valorile esențiale ale
demnității umane, libertății individuale,
responsabilității personale și integrității academice”
(Carta UAIC art. 2)
 Misiunea UAIC (art. 4 Carta universității):
◦ Să contribuie la dezvoltarea și răspândirea cunoașterii
◦ Să educe, pentru exercitarea de profesii și funcții, în spiritul
Adevărului și Binelui
◦ Să păstreze și să extindă expresiile creației științifice și
culturale
◦ Să promoveze ideile societății libere în scopul dezvoltării

 Magna Carta Universitatum (Bologna 1988) –


Universitatea (din Bologna înființată în evul mediu acum
900 de ani) – favorizează cunoașterea și integrarea
culturilor europene datorită mobilității studenților și
profesorilor provenind din țări diferite și libertatea
spiritului în căutarea adevărului

 Declarația de la Bologna – 19 iunie 1999 – 889 universități


din 88 de țări (Observatory Magna Carta Universitatum -
http://www.magna-charta.org/magna-charta-
universitatum/signatory-universities)

 Poluarea morală a mediului social


 Termeni cu semnificație asemănătoare
◦ Etica – ethos – ansamblu de trăsături specifice unui
grup social sau unei epoci, care au legătură cu fizionomia morală și
moralitatea;
◦ Morala – mors/ moris (lat) – ansamblul teoretic și practic de
principii, valori și reguli/norme de conduită, evaluate după
criteriile (atribute bipolare): bine-rău, drept-nedrept, corect-
greșit, acceptabil-inacceptabil, imperativ-dezirabil, reprobabil-
sancționabil; și în raport cu binomul virtute-viciu;
◦ Moralitatea – comportament uman care face să transpară
caracterul uman
 Etica – disciplină filosofică și socială – studiul sistematic al
moralei și moralității
 cei doi termeni se întregesc – etica fără morală este
lipsită de conținut......, morala fără etică este în sine oarbă
 știința practică  viață practică (acțiune)

 Dimensiune descriptivă –
 Dimensiune informativ –
lucruri judecate ca fiind bune
normativă (standardizarea/
sau rele prin prisma unor:
codificarea conduitei
judecăți, sentimente,
profesionale)
preferințe, intuiții, emoții,
motivații, condiții etc.

 Face trimitere la un sistem  Face referire la „codul moral al


social (comunitate profesională individului” – viața morală –
sau instituție) valori, principii, obișnuințe,
credințe, convingeri interioare

Etica Morala
 obiectivitate – evaluarea se  doză de subiectivism
face în baza unor norme
privind Ceea ce trebuie vs.
Ceea ce nu trebuie
 caracter universal –
 caracter particular caracteristică umanității
justificat de aderența la un
grup social

 suferă schimbări/adaptări în  Valorile și principiile


funcție de imperativele sau morale manifestă
particularitățile exercității stabilitate în timp
unei profesii

Etica
Morala
 Abordată ca un ansamblu de principii de reglementare a
comportamentului și a relațiilor dintre indivizi, grupuri, comunități

 Poate fi pusă în practică doar dacă se fundamentează pe valori și


teorii – care să permită echilibrarea unor perspective generale sau
situații concrete (prin reflecție, cunoaștere și voință);

 Pentru a-și atinge scopul are nevoie de reglementări bune/clare (nu


de multă reglementare)

 Este nu numai dezirabilă ci și profitabilă (Values and ethics for the


21st century, Madrid 2012, p. 21)

 Eficacitatea demersului etic depinde de oferta filosofiei morale,


prin doctrinele consacrate: utilitarismul, etica virtuții, etica
deontologică.
 Valori fundamentale care permit echilibrarea
situațiilor reale, cu situațiile ideale sau cu cele
dezirabile:
◦ onestitate, datorie, devotament, bunăvoință,
cooperare, solidaritate, înțelepciune, fericire,
moderație, dreptate, respect, curaj, demnitate,
libertate, generozitate, răbdare, încredere, empatie,
grijă, responsabilitate etc.

 Principiile etice – expresie a normelor morale –


structurate prin negociere și acorduri liber
consimțite între indivizi raționali, cu privire la
idei etice fundamentale
 Trebuie să satisfacă următoarele criterii:
◦ Universalității – standarde generale aplicabile tuturor
indivizilor (care aparțin unui grup social – profesie,
organizație etc.)
◦ Imparțialității – interesele indivizilor trebuie tratate în
mod egal
◦ Calificării – specificarea condițiilor care stau la baza
aprecierii comportamentelor ca fiind acceptabile sau
inacceptabile

 Principiile etice nu au caracter absolut- în aplicarea


lor indivizii trebuie sa dovedească: raționalitate,
moderație, flexibilitate, adaptabilitate la situații
concrete ale vieții.
 drepturile celorlalți sunt la fel de importante
ca și drepturile noastre

 datoria de a nu face rău celorlalti , atâta


timp cât se poate evita aceasta

 datoria de a ajuta pe ceilalți atunci când


este posibil
 Justa măsură – valoarea normă care permite obținerea unui de
echilibru optim în concilierea și depășirea stărilor conflictuale sau a
situațiilor dilematice;
 „regula de aur” – exprimă exigența de a-i trata pe ceilalți așa cum
vrem și noi să fim tratați în situații similare;
 Beneficiența și nonvătămarea – în spiritul utilitarismului etic -
a face alegeri și a acționa în așa fel încât să obții maximizarea stării de
bine (a cât mai multor persoane), sau minimizarea răului;
 Punerea în acord cu natura – a trăi în rezonanță cu natura –
exigența respectului față de natură (etica mediului)
 Responsabilitatea și precauția – prudența informată – a acționa
preventiv pentru a reduce hazardul și a riscurilor (pentru a evita un rău
ireversibil)
 dreptatea-echitatea – obținerea unui acord în legătură cu
libertățile fundamentale, distribuirea bunurilor sociale, deschiderea
față de egalitatea de șanse;
 Ajutorarea – exigența de a-i ajuta pe alții dacă efortul și timpul
acordat contează mai mult pentru aceștia decât pentru propria persoană
 Serie de norme/reguli/standarde (personale sau
instituționale) de conduită pentru toți
stakeholderii instituțiilor de învățământ

 Nu se rezumă doar la normele cuprinse în codurile


de conduită – sunt necesare:
◦ Cunoașterea, înțelegerea și interpretarea conținutului
filosofico-moral al conceptului
◦ Reflecție, conduită morală și voință
◦ Activarea simțului datoriei profesionale

 Presupune manifestarea libertății academice


pentru asigurarea reușitei educației universitare
Responsabilitate

Dreptatea și
onestitatea
echitatea

Corectitudine
Autonomia
(intelectuală
personală
morală)
Libertatea
academică

Respect/
Confidențialitate
toleranță

Bunăvoință și
Transparență
grijă
 Temă de interes primordial - nevoia unei culturi a
integrității – calea normalizare a educației în
contextul actual „haos moral” și „panică morală”

 Face trimitere la calitatea umană de a fi integru


(onest, respect pentru principiile morale)

 Virtutea, valoare etică primordială – desăvârșirea


umanității din sinele profund al fiecărui om

 Este o trăsătură vitală de caracter – nu este


înnăscută – se formează prin educație
 Rectitudine  A fi de încredere
(„verticalitate”)  A fi loial(ă)
 Atentă cu ceilalți
 Onoare
 Bine informat(ă)
 Noblețe  Să dovedească:
 Morală ◦ Maturitate
 Integru/complet ◦ Disciplină
◦ Simțul datoriei
 Imparțial/ne-divizat ◦ Înțelepciune
 Incoruptibilitate  Să fie de cuvânt
 Comportament  Să facă ceea ce este
ireproșabil corect/drept
 Să acționeze de partea
binelui

Ce înseamnă Caracteristici ale unei


integritatea persoane integre
Pilonii caracterului moral
(Josephson Institute 2012)
R C S
E P P
Î R S
O
I
R R
C E P
E E
R
O I
R S N C O T
E P S
A
T C C
I
D E B
T
U E
I T
E C L U P A
R T I D A T
T I R E
E U A
N N
E
A L T
E E A
E
S
A A C
Pilonii Integrității Academice
R
Î C E
O R S
N P
C R E C
C E O
I S N U
R C
S
N T P R
E I
A
S E B A
D T
I J
T U C
E D
L
U
E T I
R I T L
A N U
E A
E L T
A A E
A
Centrul Internațional pentru Integritate Academică
 Climatul de excesiv individualism în era
„narcisismului” (Christopher Lash)

 Societate cu valori răsturnate în care succesul


se măsoară după statut, faimă, putere

 Societate caracterizată prin materialism și


consumerism - alimentează: lăcomia, invidia,
aroganța, intoleranța, manipularea, minciuna,
încălcarea promisiunilor, secretomania, cinismul,
alienarea
 Nesocotirea ei are consecințe nedorite conduce la
cădere și provoacă suferință – ar trebui să ne
raportăm la integritate ca la o lege – este asemenea
legii gravitației (Michael C Jensen)

 Prezența la nivel global a unei „culturi a înșelăciunii”

 Integritatea academică este o extensie a


integrității personale – sursa și cadrul evitării
comportamentelor non-etice
 Contribuie la dezvoltarea unor bune practici:
◦ Prevenirea și împiedicarea tipurilor de fraudă
intelectuală
◦ Asigurarea și menținerea reputației organizației
◦ Protejarea intereselor stakeholderilor (studenți,
cadre didactice, cercetători, companii, familii etc.)

 Integritatea se învață, se exersează și se


consolidează în universitate
 Transparență și corectitudine administrativă
– liberul acces la informații cu caracter public
al fiecărui cetățean - au fost solicitate
uniersităților informații cu privire la 28 de
aspecte

 Corectitudine academică – existența unor


reguli și proceduri de prevenire, combatere,
sesizare și sancționare a plagiatului, copiatului
și altor forme de fraude academice.
 Calitatea guvernanței – evaluată prin prisma
următoarelor criterii: concursuri trucate,
nepotism, cazuri de corupție, abuzuri și
încălcări ale legislației, relațiile universitate –
studenți, respectarea drepturilor studenților în
procesul educațional, democrația universitară,
politizarea.

 Corectitudinea financiară – practicile


managementului financiar, procedurile de
achiziție și declarațiile de avere ale persoanelor
cu funcții de conducere
 Meritocrație – citările pe Google Academic –
numărul de citări ale creației știițifice a
conducătorilor de doctorat (număr de citări per
capita)

 Antidiscriminare – acces la facilități și


infrastructuri a persoanelor cu dizabilități,
metodologii și instrumente de sesizare privind
discriminarea, politici/strategii/masuri de
combatere a discriminării