CONTROLUL FINANCIAR EXERCITAT

PRIN CURTEA DE CONTURI

 Cuprins

Introducere.................................................................................................................... 2
Cap.1 – Curtea de Conturi Europeană- Instituție independentă de control a Uniunii
Europene …………………………………….………..………............................................3
1.1.Scurt istoric……………………………………………………………………………
1.2.Rolul și activitatea Curții de Conturi

1.3.Organizare activității Curții Europene de Conturi

Cap.2 – Curtea de Conturi a României

2.1. Istoric

2.2.Organizarea curții de conturi

2.3 Controlul financiar ulterior al Curții de Conturi

2.4. Actele de control financiar întocmite de Curtea de Conturi

Concluzii

Bibliografie
INTRODUCERE
 1.Curtea de Conturi Europeană- Instituție independentă de control a
Uniunii Europene

1.1. Scurt istoric

Curtea de conturi Europeană a fost înființată la data de 22 iulie 1975 prin Tratatul
de la Bruxelles , începându-și activitatea în luna octombrie 1977 , sediul situându-se la
Luxemburg .

În anul 1992 prin Tratatul de la Mastricht Curtea de Conturi Europeană a fost

ridicată la rangul de instituție independentă a comunităților europene . Aceasta are
misiunea de a face publică o Declarație de asigurare care constă în corectitudinea
conturilor comunitare și la legile și regulile pe care le impun aceste operațiuni .

Prin Tratatul de la Amsterdam din 2 octombrie 1997 , Curtea de Conturi a fost

ridicată la statul de instituție a Uniunii Europene .

Două evenimente importante a dus la crearea Curții Europene de conturi și

anume : lărgirea puterilor Parlamentului European în materie de control bugetar și
finanțarea integrală a bugetului Uniunii Europene .

1.2. Rolul și activitatea Curții de Conturi

Curtea Europeană de Conturi a fost denumită de către unii specialiști ca fiind

„conștiința financiară” a Uniunii Europene , iar de alții „gardianul finanțelor sale ” ,
deoarece ea supervizează respectarea principiilor morale , administrative și contabile .
Rapoartele sale reprezintă o sursă importantă de informații pentru gestiunea financiară
a uniunii , dar și un mijloc de uniformizare asupra instituțiilor , acestea asigurând o
bună gestiune asupra fondurilor .
 Scopul principal al activității de control al Curții de conturi Europene este
reprezentat de bugetul și politicile Uniunii Europene , în special de ramurile care se
ocupă cu ocuparea forței de muncă , creșterea economică , valoarea adăugată ,
finanțele publice și mediu . Aceasta asigură cetățenilor cea mai bună utilizare a
fondurilor Uniunii Europene pe toate nivelurile .

Curtea de Conturi Europeana verifică corectitudinea operațiunilor financiare ,

modul de executare al acestora și administrare în împrejurării care facilitează
eficacitatea și eficiența economiei .

Instituția controlează organismele și persoanele care primesc fonduri comunitare

, în special instituții și organisme comunitare , administrații naționale , regionale ,
locale , aceștia fiind beneficiari finali ale acestor fonduri . Curtea de conturi nu poate
controla toate operațiunile financiare comunitare , ea le verifică astfel siguranța
sistemelor punând în valoare reglementările europene utilizând controale prin sondaj .

Pentru a îndeplini misiunea de control , Curtea de Conturi are acces la toate

informațiile necesare . Pentru a verifica statele membre ale Uniunii Europene , Curtea
de conturi Europeană realizează o colaborare cu instituțiile de control financiar sau
serviciile naționale competente .

Pentru a informa cetățeanul european cu privire la activitatea pe care o

desfășoară și rezultatele obținute , Curtea de Conturi realizează un raport anual cu
privire la executarea bugetului uniunii din anul anterior , o declarație de siguranță
corespunzătoare operațiunilor din exercițiul bugetar anterior , această mai publică atât
rapoarte anuale specifice organismelor comunitare cât și rapoarte pe teme de interes
particular .

Curtea de Conturi Europeană trebuie să fie consultată cu privire la adoptarea

proiectelor de reglementare comunitară și caracterul financiar al acestora . Rapoartele
au un caracter general fiind publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în toate
limbile comunitare și accesibile pe site-ul Curții Europene de Conturi , acestea sunt
transmise Parlamentului și Consiliului pentru aprobare .
 Curtea nu are putere judecătorească , în momentul în care autorii curții se
confruntă cu fraude și neregularități , informațiile culese sunt predate organelor
comunitare pentru rezolvarea corectă și legală a problemelor întâmpinate .

1.3.Organizare activității Curții Europene de Conturi

Curtea este formată din 28 de membri , câte un reprezentant al fiecărui stat

membru , aceștia sunt numiți de Consiliu , după ce este consultat Parlamentul
European . Aceștia sunt aleși pe o perioadă de șase ani , având posibilitatea de a
reînnoi .

Structura Curții Europene de Conturi este formată din camere și comitete

.Aceasta are în componență cinci camere în cadrul lor fiind repartizați membrii curții și
personalul de audit .

Obiectivele fiecărei camere constau în :

➢ Preluarea de rapoarte speciale și rapoarte anuale specifice

➢ Realizarea raportului anual cu privire la bugetul general al UE și al
fondurilor europene de dezvoltare pentru a fi adoptate de către plenul
Curții

Curtea se întrunește de două ori pe lună în formă completă pentru a dezbate și

a adopta documente și principalele publicații anuale .

Decanii camerelor

Președintele Curții
Comitetul administrativ este
format din :
Membru responsabil de
relațiile instituționale

Membru responsabil de controlul

calității aduditului
 Camerele sunt conduse de către un decan , acesta este ales pe o perioadă de
doi ani de către membrii fiecărei camere .

Președintele este ales de către membrii Curții de Conturi pe o perioadă de trei

ani . Acesta are rolul cel dintâi ( primus inter pares ) , el conduce reuniunile curții ,
urmărind aplicarea deciziilor Curții și o bună administrare a acesteia . Reprezintă curtea
în relațiile externe , fiind responsabil de acestea și de Serviciul Juridic al Curții .

Membrii sunt numiți de către consiliu ,pe o durată de 6 ani ,după ce a fost
consultat Parlamentul European , la bază fiind propunerile pentru fiecare stat membru .
Acești membrii sunt selectați dintre personalitățile care au făcut sau fac parte din
instituțiile de control financiar extern al statului lor sau care prezintă o calificare
deosebită .

Membrii își execută sarcinile în mod independent în interesul Uniunii

Europene .Pe lângă aceste sarcini . aceștia sunt responsabili în principal în contextul
controlului . Fiecare membru are responsabilitatea să execute un anumit număr de
misiuni de control stabilite anual în programul de lucru al Curții , aceștia sunt asistați de
către un personal specializat de control .

1.4.Controlul prin Curtea de Conturi Europeană

Curtea de Conturi Europeană

 2. CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

2.1. ISTORIC

Curtea de Conturi a României a fost instituită la data de 24 ianuarie 1864 prin

Legea publicată în Monitorul Oficial nr.18 purtând denumirea de „Înalta Curte de
Compturi ” , legea a fost promulgată de Alexandru Ioan Cuza .

De la începutul funcționării sale Înalta Curtea Compturi a avut sediul la

București , funcționând ca organ auxiliar al reprezentanței naționale având ca sarcină
pregătirea lucrărilor controlului exercitat de puterea legislativă către finanțele statului
.Jurisdicția reprezintă o importantă atribuție a curții pentru aceasta fiind declarată
organism independent .

Prin Constituția din 1923 controlul preventiv și de gestiune sunt puse în sarcina
Înaltei Curții de Conturi .

Înalta Curte de Conturi este desființată o dată cu Constituția de la 1948

,structurile statului comunist au preluat majoritate atribuțiilor Curții , iar celelalte și-au
pierdut din importanță și semnificație .

În 1973 a fost înființată Curtea Superioară de Control Financiar , fiind desființată

după prăbușirea regimului comunist .

Prin Constituția din 1991 Curtea Conturi a fost reînființată , atribuțiile acesteia
fiind de control financiar și de jurisdicție , organizarea și funcționare Curții a fost impuse
prin Legea 94/1992 .

În anul 2003 , ca urmare a revizuirii Constituției , Curtea de conturi devine organ

suprem de control financiar , pierzându-și atribuția jurisdicțională .

2.2. Organizarea Curții de Conturi

 Curtea de Conturi este formată dintr-un organism colegial , numit Plen , acesta
fiind și el format din 18 membri , fiind consilieri de conturi .Parlamentul numește membrii
Curții de Conturi , la bază fiind propunerea Comisiilor permanente pentru buget , finanțe
și bănci a celor două camere . Membrii sunt aleși pentru un mandat de 9 ani care nu
poate fi prelungit sau înnoit .

Pentru a deveni consilier de conturi , persoanele trebuie să fie absolvente de

studii superioare economice sau juridice , să aibă o experiență de minimum 10 ani în
specialitatea studiilor absolvite și să dețină o pregătirea profesională în domeniu .Pe
perioada mandatului consilierilor le este interzis să facă parte din partide politice sau să
desfășoare activități publice cu caracter politic .

Parlamentul are datoria de a numi președinții și vicepreședinții Curții de Conturi

și Autorității de Audit dintre consilierii de conturi .

Doisprezece consilieri dintre cei optsprezece membri ai Plenului , au calitatea de

șefi de departamente , aceștia fiind răspunzători de organizarea și desfășurarea
activităților specifice ale departamentului pe care le coordonează .

Curtea conturi este organizată în funcție de două structuri : o structură centrală ,

acestea cuprinzând departamente și una teritorială la nivel de județe , cuprinzând
camerele de conturi județene și a Municipiului București .

Structura centrală a Curții de Conturi este formată din 12 departamente :

o 9 departamente de audit și control

o Un departament de metodologie , formare personală , evaluare
activității de audit și control , programe , rapoarte , sinteze și IT
o Un departament de coordonare a verificării bugetelor unităților
administrativ teritoariale
o Un departament juridic

În subordinea directă a președintelui Curții de Conturi se află :

- Direcția Relației externe și protocol

 - Direcția de Control al achizițiilor publici , elaborare a metodologiei în acest
domeniu și pregătire profesională a personalului de specialitate
- Serviciul comunicare , imagine și relații publice
- Biroul de Audit intern
- Secretariatul general

Atribuțiile principale ale managerilor structurilor organizatorice ale

departamentelor sunt de planificare , organizare și coordonare a activităților din sfera de
competență .Aceștia au atribuții de control analizând actele de control , legalitatea
constatărilor.

Președintelui Curții de Conturi a României îi revin următoarele atribuții:

1) reprezintă Curtea de Conturi în relațiile acesteia cu persoane din țară sau

din străinătate;
2) este ordonatorul principal de credite, poate delega acestă atribuție, în
condiții prevăzute de lege;
3) coordonează activitatea Curții de Conturi inclusiv în domeniul integrării
europene;
4) urmărește transmiterea către Parlament a rapoartelor;
5) aprobă structura organizatorică a Secretariatului General și atribuțiile
compartimentelor;
6) numește personalul Curții de Conturi;
7) comunica posturile vacante către Parlament, în vederea ocupării acestora;
8) aprobă fișele posturilor personalului;
9) aprobă efectuarea concediilor anuale de odihnă ale personalului cu funcții
de conducere;
10) în exercitarea atribuțiilor sale, președintele Curții emite ordine.

Membrii Curții de Conturi sunt obligați:

a) să îndeplinească cu imparțialitate și respect funcția încredințată;

 b) să nu acorde consultanță în mod privat, în probleme de competență a Curții de
Conturi;

c) să comunice Parlamentului în termen de maximum trei zile lucrătoare, în scris,

orice situație care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită,
până la decizia Parlamentului, consilierul de conturi este suspendat de drept;

d) să păstreze secretele de stat, de serviciu și orice alte secrete protejate de lege

și să nu dezvăluie fapte și împrejurări care le au fost aduse la cunoștință în cursul sau
în legătură cu exercitarea atribuțiilor lor, decât în cazul unei anchete penale;

e) să se obțină la orice manifestare sau activitate contrară independenței și

demnității funcției lor.

Personalul Curții de Conturi

1)personalul este angajat pe bază de interes comun pe perioadă nedeterminată

sau determinată;

2)condițiile minime pentru angajare sunt: studii superioare de lungă durată în

domeniul economic, experiența în domeniul economico - financiar de minimum un an;

3)Curtea de Conturi poate angaja personal de altă specialitate decât economică ,

pe durată determinată sau nedeterminată, în funcție de necesități.

1.3.Controlul financiar ulterior al Curții de Conturi

Conform legii fundamentale , Constituția României , și a Legii nr.94/1992 ,

republicată și modificată ulterior prin Legea nr.77/2002 .Curtea de Conturi are obligația
de a-și exercita controlul financiar ulterior extern pentru a analiza modul de formare , de
administrare și de folosință a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public ,
dar și a modului de gestionare a patrimoniului public și privat al statutului și al unităților
administrativ-teritoriale .
 Curtea de Conturi urmărește prin controlul exercitat , respectarea legii în modul
de a gestiona mijloacele materiale și bănești , iar din punct de vedere al eficienței ,
economicității și eficacității analizează calitatea gestiunii financiare .

În exercitarea funcției de control , Curtea de Conturi controlează :

❖ Modul de formare și utilizare a resurselor bugetare ale statului , a

bugetului unităților teritoriale , a asigurărilor sociale de stat și mișcarea
acestor fonduri între aceste bugete
❖ Modul de formare și gestionare a datoriei publice și situația garanțiilor
guvernamentale pentru credite interne și externe
❖ Modul de constituire , utilizare și gestionare a fondurilor speciale și a
fondurilor de tezaur
❖ Cum are loc utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții a subvențiilor
din partea statului
❖ Situația , evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat
al statului și al unităților administrativ-teritoriale de către instituțiile publice
❖ Modul de constituire , utilizare și gestionare a resurselor financiare privind
calitatea condițiilor de viață și de muncă
❖ Modul de utilizare a fondurilor oferite de către Uniunea Europeană
României

Verificările conturilor anuale de execuție bugetară

În baza Programului anual de control financiar , controlorii financiari aleși de

directorii direcțiilor de control din aparatul central al Curții de Conturi , cu avizul
consilierilor de conturi și directorilor direcțiilor de control financiar ulterior din cadru
camerelor de conturi , verifică fiecare cont de execuție ce intră în competența lor .

Conturile de execuție bugetară și bilanțurile contabile care sunt supuse verificării

de către organele de control ale Curții de Conturi , trebuie să îndeplinească condițiile ca
să fie întocmite de către organe competente și certificate de către auditori și să respecte
structura prevăzută de lege și să asigure concordanța soldurilor conturilor din execuția
de casă a bugetului cu cele existente în evidența Trezoreriei Statului.

Dacă se constatată că , conturile nu prezintă aceste condiții pentru a face

posibilă verificarea lor , acestea sunt restituite titularilor acestora , controlorii financiari
consemnând această situație într-o notă de constatare , iar în nota de constatare va fi
trecut termenul fiecărei persoane juridice pentru refacerea sau completarea contului de
execuție .

Curtea de conturi prin exercitarea controlului ulterior , are obligația să constate

dacă conturile supuse controlului sunt exacte și conforme cu realitatea și dacă
inventarierea patrimoniului public a fost făcută la termenele și în condițiile stabilite de
lege , iar ,veniturile statului , ale unităților administrativ teritoriale , asigurărilor sociale de
stat și ale instituțiilor publice au fost stabilite legal și încasate la termenele legale .

Curtea de Conturi va efectua verificări conform atribuțiilor sale , asupra fiecărui

sector de activitate potrivit obiectivelor nominalizate de șefii structurilor de control și
aprobate în Normele de control ulterior .

În cazul în care se observă că există abateri financiar-contabile , prejudicii sau

fapte cu caracter infracțional provenite din exercițiile financiare anterioare celui
verificat , controlul se va extinde și asupra acestora cu acordul consilierului de conturi
sau directorului direcției de control financiar ulterior teritorial . În cazul în acre au loc
aceste verificări se consemnează în raportul de control intermediar .

Controlul se exercită de către Curtea de Conturi la fața locului sau la sediul

său .Controlorii financiari care se ocupă de verificare întocmesc rapoarte în care
prezintă constatările și concluziile formulând propunerile cu privire la măsurile care
trebuie luate în legătură cu situația găsită . Rapoartele sunt evaluate de trei consilieri de
conturi din Secția de control ulterior , precum și șeful compartimentului de control
financiar al camerei județene și doi controlori financiari (în teritoriu).
 Curtea de conturi utilizează o metodologie proprie în exercitarea controlului
financiar ulterior , aceasta fiind singura instituție competentă să aibă drept de decizie
asupra descărcării de gestiune1.

2.4. Actele de control financiar întocmite de Curtea de Conturi

Raportul de control, este întocmit de controlorii financiari, aceștia sunt

desemnați să verifice conturile de execuție bugetară, fiind semnat doar de către aceștia.
În raport se înscriu obiectivele verificate, atunci când sunt constatate nereguli, ce impun
aplicarea unor măsuri abateri financiar-contabile, prejudicii, fapte care potrivit legii
penale constituie infracțiuni, acestea vor fi consemnate în rapoarte de control
intermediare, fiind semnate de controlorii financiari și de reprezentanții persoanei fizice
controlate. în acest raport, controlorii financiari prezintă constatările și concluziile cu
privire la obiectivele ce intră în atribuțiile Curții de Conturi, formulând propuneri pentru
măsurile ce vor fi luate în legătură cu situația conturilor.

În funcție de natura constatărilor, controlorii financiari pot propune:

a) descărcarea de gestiune în cazul în care au fost îndeplinite condiții legale

b) sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții, sau a colegiului jurisdicțional al
camerelor de conturi pentru stabilirea răspunderii juridice și pentru virării
sumelor datorate bugetului statului
c) măsuri a înlătura abaterile sau neregulile cu caracter financiar-contabil

1 Descărcarea de gestiune este o formă de legalitate supra constituirii , administrării și întrebuințării resurselor
financiare ale statelor și ale unităților administrativ-teritoriale . Această formă de legalitate se acordă ordonatorilor
de credite de către Curtea de Conturi în cazul în care în urma verificării nu se constată prejudicii sau abateri cu
caracter financiar-contabil
 d) luarea de măsuri privind asigurarea , în limita valorii prejudiciului
constatat, atunci când există pericolul ca bunurile să fie înstrăinate ce
apațin persoanelor răspunzătoare.

Procesul verbal de constatare, se întocmește când se constată nereguli, ce

impun aplicarea unor măsuri ce au caracter de abateri cu caracter finaciar. Acesta este
înaintat procurorului ce presupune sesizarea organului de urmărire penală, în funcție de
gravitatea gaptelor și a efectelor, aceste procese pot fi încheiate până când se
finalizează controlul și poate fi valorificat în regim de urgență. Procesul verbal se
semnează de către controlorii financiari și de către reprezentanții persoanei fizice
controlate.

Procesele verbale de constatare se întocmesc atunci când organele de control

ale Curții de Conturi, împreună cu cele efectuate de alte instituții competente în
domeniu ( Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Casa Națională
a Asigurărilor de Sănătate ș.a.) au constat obligații de plată suplimentare față de cele
care au fost declarate de contribuabilul respectiv sau față de cele stabilite anterior de
organul de control competent. Aceste controale se realizează doar la agenții economici
cu capital integral sau majoritar privat, împreună cu instituțiile ce se ocupă de
colectarea veniturilor bugetare.

Nota unilaterală este întocmită în cazul controalelor efectuate pe parcursul

execuției bugetare, dar și în cazul controalelor efectuate la celelalte persoane juridice
ce este prevăzută a fi verificată când nu sunt constatate nereguli. Aceasta este semnată
de contolorii financiari, iar toate exemplarele sunt preluate de organele de control.

Nota de constatare este întocmită în momentul în care Curtea de conturi

constată fapte pentru care răspunderea juridică nu este reținută la persoana juridică , ci
răspunderea se referă la o altă persoană .Nota de constatare se înserează anexă la
raportul de control. Controlul asupra celeilalte persoane juridice se va efectua de către
structura Curții de Conturi în a cărei competență de verificare se află aceasta .Această
botă este semnată de către controlorii financiari și reprezentanții persoanei juridice
controlate .
 În nota de constatare sunt trecute situații de fapt și măsurile care sunt luate
pentru remedierea deficiențelor constatate , se recomandă să fie prezenți și martori,

Procesul verbal de constatare a contravențiilor se constituie de către

controlorii financiari atunci când se constată fapte , definite de lege contravenții .
Procesul se înregistrează în registrul de intrare-ieșire a corespondenței , depunătorul
primind o dovadă . Dosarul cauzei este trimis la Judecătoria din raza teritorială de unde
a fost săvârșită contravenția .

Procesul verbal de constatare a abaterilor se elaborează de organele de

control atunci când sunt prezente fapte precum : nu sunt prezentate la termen conturile
ce trebuie verificate de Curtea de Conturi , nu sunt îndeplinite măsurile dispuse prin
decizii emise și definitive , sunt prezente încălcări de lege etc.

Pe raza unui teritoriu, Camerele județene de conturi înaintează obligatoriu

autorităților publice locale rapoarte cu privire la finanțele publice locale , acestea pot fi
înaintate ori de câte ori este necesar .
 Studiu de caz 1

Activitatea primăriei Constanța a fost verificată de Curtea de Conturi în perioada

1 ianuarie-12 noiembrie 2014 , un prejudiciu de 3355 mii lei a fost descoperit la Unitatea
administrativ municipală din Constanța , oamenii legii au verificat multiple documente și
date cu privire la evidențele fiscale.
La U.A.T.M. s-au identificat bunuri retrocedate către persoane , care , ulterior ,
nu și-au îndeplinit obligațiile legale referitoare la declararea clădirilor în vederea
impunerii . De asemenea , Pavilionul Expozițional , complex aflat în patrimoniul
Consiliului Județean Constanța , nu a fost declarat și înregistrat în evidențele fiscale în
vederea impunerii acestuia , în condițiile în acre în spațiile construite și pe terenul
aferent se desfășoară activități comerciale , motiv pentru care au fost estimate venituri
suplimentare în sumă de 4,983 mii lei .
Reprezentanții legii au verificat și plăți efectuate de Autoritatea Municipala
descoperind că efectuare de plăți nelegale reprezentând cheltuieli de exploatare ( cu
combustibil , reparații și forță de muncă) efectuate pentru utilizarea unui număr de 11-
48 de autoturisme preluate prin contracte de leasing sau contracte de comodat – în
sumă de 1.381 mii lei . Atât în cazul contractului de leasing , cât și în cazul contractelor
de comodat , autoturismele au fost conduse de angajați ai UATM Constanța cărora le-
au fost atribuite autoturismele pentru utilizare în interes de serviciu , precum și de 15
conducători auto preluați în baza unui contract de prestări servicii de asigurare personal
încheiat cu S.C. HERARCONI S.R.L CONSTANȚA .
Cheltuielile de exploatare a autoturismelor pe anul 2013 și în perioada 1.01.2014-
31.05.2014 au fost efectuate pentru plăți cu carburanți , reparații și forță de muncă
preluată pentru pe bază de contract , prestările de servicii fiind efectuate contrar
prevederilor legale în vigoare referitoare la limitarea consumului de carburanți și a
numărului de autoturisme pentru toate instituțiile publice , inclusiv pentru primăriile
municipiu de județ ( se prevede un număr de 5 autoturisme cu un consum lunar pe
autoturism de 125 litri benzină/motorină) Unitatea Administrativ Teritorială Constanța .
Printre activitățile susținute de Primăria Constanța a fost verificată atentă și organizarea
Sărbătorii Recoltei din anul 2013 unde au fost descoperite nereguli în primăria
Constanța sa angajat să susțină financiar realizarea proiectului „Sărbătoarea recoltei și
vinului dobrogean 2013 ” , prin punerea la dispoziția beneficiarului a sumei de 200 mii
lei pentru cheltuieli ocazionate de organizarea evenimentului . Din borderoul justificativ
financiar al evenimentului prezentat de Fundația „Fantasio Constanța ” și însușit de
instituție , rezultă că a fost acceptată o factură reprezentând materiale publicitare „Ziua
Recoltei ” , deși efectuarea unor astfel de cheltuieli este interzisă , abaterea fiind
estimată la suma de 56 mii lei .
Ca urmare a controalelor efectuate oamenii legii au dispus măsuri legale și au
formulat recomandări privind o mai mare responsabilitate a conducătorilor unităților
administrativ teritoriale în alocarea fondurilor .

Studiu de Caz 2

Afacerea panseluța din București

Primarii din București au realizat o risipă de bani imensă la adresa taxelor și

impozitelor plătite de cetățeni. Sectoarele municipiului au achiziționat plante și arbori
pentru a amenaja spațiile verzi, care au fost de 20 de ori mai scumpe. În sectorul 3 și 6,
o mare parte din arborii plantați s-au uscat imediat ori au fost furați. Alt exemplu al
municipiului București este cel din perioada 2007-2008, când Primăria sectorului 3 a
plătit pentru un tei aproximativ 2.500 lei.

Primăriile din București au cheltui în perioada 2007-2014 aproximativ 2,7 miliarde

de lei pentru a amenaja spațiile verzi.

Cheltuielile cu panseluțele și arbuști supraevaluați, au fost înregistrate

concomitent cu plângerile acelorași autorități locale , că nu mai au bani pentru proiecte
care să reducă poluarea din capitală, Comisia Europeană sancționând România pentru
poluarea excesivă din București.

Inspectorii Curții de Conturi au observat că firmele care se ocupă cu îngrijirea

spațiilopr verzi și au contracte încheiate cu primăria București, nu produc aceste plante,
ci le achiziționează de la alte firme pentru a le vinde mult mai scump Primăriei.

O constatare a Curții de Conturi se bazează pe adaosurile pe care le practică

furnizorii, și acceptate de primării. Aceste adaosuri au fost de 2,483% pentru
crizanteme, primăria plătind pentru o singură plantă 310 lei, deși costul acesteia de la
producator fiind de doar 12 lei/ bucată. Adaosurile au fost aplicate și în cazul
trandafirilor, de la 5,5 lei ajungând la 28,5 lri / bucată.

O altă constatare a Curții de Conturi este achiziția arborilor ce au avut o durată

prea scurtă de viată, aceștia fiind furați ori uscându-se imediat după ce au fost plantați,
risipindu-se 4,5 milioane de lei . ca urmare a inspecțiilor pe teren, au fost întocmite
procese verbale de către inspectorii zonali.

Suma pe care sectorul 3 a platit-o în perioada 2011-2012, pentru achiziționarea

de arbori și arbuști ( primar fiind Liviu Negoiță-PDL) a avut un total de 39.514.000 lei,
rezultând astfel lipsa de responsabilitate a Sectorului 3 față de banii contribuabililor.

Și sectorul 6 a întâmpinat o situație asemănătoare, cele mai numeroase

distrugeri fiind efectuate la arbuștii Thuja, dintr-un total de 5.000 de fire plantate, pe
teren au fost găsite doar 1.500, paguba fiind de 70 % din cantitatea plantată (primar
Rareș Mănescu-PNL).

În 2010 în sectorul 4, (primar Cristian Popescu Piedone), au fost achiziționate

plante și rulouri de gazon în valoare de 354.000 lei, acestea nu au fost găsite de către
inspectori, conducerea motivând că acestea au fost furate, fie s-au uscat. De asemenea
s-a realizat efectuarea unor amenajări peisagistice precum sistem automatizat pentru
irigații, cheltuieli cu modernizarea spațiilor verzi, au fost distruse în totalitate
demonstând risipa banilor. O situație similară a fost constată în sectorul 1, unde spațiile
verzi amenajate au fost distruse datorită lucrărilor de reabilitare a sistemului rutier,
pagubele fiind de 50 %.

Curtea de Conturi a mai constat la Primăriile din București că aceste servicii și

lucrări erau efectuate și de către instituțiile publice.

În sectorul 3 al capitalei în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiță), au fost

plantați circa 4.500 plantații de tei din care jumătate au fost achizițonați la un preț de 20-
30 lei buc în perioada 2007-2008, iar cealaltă jumătate au fost achiziționați la un preț
cuprins între 1.559 și 2.419 lei/ bucată, în perioada 2009-2010, adică la un preț de 100
de ori mai ridicat.

Tot aici, primăria a relizat următoarele achiziții:

- 4 bănci în 2012, în valoare de 20.000 lei

- 410 bănci înregistrate sub numele de –complex oramental compus dintr-un
ghiveci și bancă - , achiziționate în periaoda 2010-2011, în valoare de 2,8
milioane de lei
- 13 coșuri de gunoi din lemn exotic și metal, în 2010, în valoare de 37.000 lei.

!!!În iulie 2016, Statul Român a pierdut procesul intentat companiei italiene Enel la Curtea
Internațională de Arbitraj de la Paris pentru nerespectarea contractului de privatizare a filialei
Electrica Muntenia Sud, deoarece Curtea de Conturi nu au venit cu dovezi concrete prin care să
susțină rapoartele.[4]
ANEXE