MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

Coordonator:
Conf.univ.dr. Lucia Căbulea
Instiutor:
Aldea Smaranda Victoria
Şcoala cu clasele I-IV
”Ştefan Meteş Geomal ,, (Stremţ)
“Matematicile pun în joc puteri sufleteşti care nu sunt mult diferite de cele solicitate de poezie şi
de arte” I. Barbu
Lucrarea cuprinde patru capitole

Capitolul I Consideraţii generale privind învăţarea matematicii în ciclul primar

Capitolul II Metodologia organizării şi desfăşurării jocului didactic în cadrul lecţiilor de

matematică

Capitolul III Tipuri de jocuri didactice matematice

Capitolul IV Experiment privind creşterea eficienţei lecţiilor de matematică la clasele I-IV, prin
practicarea jocului didactic

Concluziile experimentului

Anexe

Bibliografia

Pornind de la principiul potrivit căruia copilul nu face bine decât ceea ce îi place să facă, am
încercat să fac accesibilă şi plăcută activitatea de învăţare a matematicii printr-o gamă variată de
metode activ-participative, un rol important având jocul didactic matematic.
Motivaţia alegerii temei şi importanţa ei
Jocul pentru copil este o formă de activitate cu serioase implicaţii psihologice şi pedagogice
care contribuie în procesul de informare şi formare a lui ca om. Este o metodă care asigură captarea,
activizarea, relaxarea intelectuală şi fizică a elevilor.
Tema: ”Eficienţa jocului didactic în cadrul lecţiilor de matematică”
Jocul didactic are o deosebită eficienţă şi valoare practică, ajutând la obţinerea unor obiective:
Reprezintă un mijloc eficient prin care elevii care învaţă mai greu sunt ajutaţi să-şi însuşească
cunoştinţele;
Îmbogăţeşte experienţa de viaţa şi limbajul copiilor;
Corespunde intereselor copilului de a dobândi cunoştinţe;
Reprezintă o cale sigură ce înlesneşte înţelegerea şi formarea reprezentărilor;
Contribuie la dezvoltarea imaginaţiei creatoare, a încrederii elevilor în forţe proprii, creează
satisfacţii, asigură adaptare la munca şcolară;
Jocul didactic este o formă de activitate accesibilă şi atractivă şi contribuie în mare măsură la
realizarea sarcinilor şcolare.
Obiectivele urmărite în procesul de predare-învăţare a matematicii în ciclul primar sunt
obiectivele operaţionale și obiective prioritare .
Conţinuturile învăţământului matematic în ciclul primar
Conţinutul programelor de matematică este organizat după un model liniar.
Metode de învăţământ care contribuie la o sporită eficienţă a învăţării matematicii la clasele I-IV
În funcţie de experienţa individuală, de experienţa dobândită prin acţiune, metodele pot fi
ordonate în trei mari grupe:metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor ,metode de
explorare a realităţii ,metode bazate pe acţiune și metode ale găndirii critice.
Printre mijloacele moderne prin care se realizează procesul de învăţământ se numără instruirea
programată cu ajutorul calculatorului
Evaluarea ca activitate componentă a procesului de învăţământ, constă într-o suită de acţiuni,
operaţii, tehnici şi procedee de măsurare şi apreciere a rezultatelor şcolare.

2
 Ca tehnici de evaluare a rezultatelor obţinute de către elevi la obiectul matematică sunt metode
de evaluare și modalităţi de integrare a actelor evaluative
Prin folosirea jocurilor didactice în predarea matematicii, în afara sarcinilor cognitive, se
realizează şi sarcini formativ-educative ale procesului de învăţământ.
Elemente specifice jocului didactic
Scopul didactic se formează în legătură cu cerinţele programei şcolare
Sarcina didactică se referă la ceea ce trebuie să facă în mod concret elevii în cursul jocului
Elementele de joc (fenomene psihosociale) ce se pot alege în jocurile didactice sunt variate:
întrecere individuală sau pe grupe de elevi, cooperarea între participanţi, recompensarea
rezultatelor bune sau penalizarea greşelilor, bazate pe surpriză, aşteptare, aplauze, cuvântul
stimulator etc.
Conţinutul matematic al jocului didactic trebuie să fie accesibil, recreativ şi atractiv
Un rol important în desfăşurarea jocului îl are materialul didactic şi depinde de alegerea
corespunzătoare
Regulile de joc concretizează sarcina didactică şi realizează legătura între acesta şi acţiunea
jocului
Desfăşurarea jocului didactic matematic cuprinde următoarele momente: introducerea în joc
anunţarea titlului jocului şi a scopului acestuia; prezentarea materialului; explicarea şi demonstrarea
regulilor jocului; fixarea regulilor; executarea jocului de către elevi; complicarea jocului
-introducerea de noi variante;
Încheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau individuale, stabilirea câştigătorilor şi
recompensa).
Activităţile cu caracter de joc sunt introduse în structura lecţiilor la clasa I pe tot parcursul anului,
acestea constituind o modalitate de asigurare a continuităţii între grădiniţă şi şcoală.
Jocurile fiind foarte variate din punct de vedere al caracterului, conţinutului şi structurii, se
impune o încercare de clasificare a lor. Printre cei care au clasificat jocurile se numară :
J. Piaget ,Ioan Cerghit şi Dumitru Salade ( în “Pedagogie”, F. Voiculescu, E. Voiculescu, D. Aldea-
Alba Iulia, 2002
Jocurile se organizează în funcție de particularitățile de vârstă ale copiilor.
Jocuri didactice matematice se utilizează în diferite momente ale lecţiei.
În anul şcolar 2006-2007, am organizat un experiment cu elevii clasei I, care a continuat şi în
anul şcolar 2007-2008, cu aceiaşi copii ajunşi în clasa a II-a.
Pentru a pune în evidenţă rolul factorului experimental, am procedat la evaluarea prin 3 teste
(probe) puse sub formă de joc, urmând ca rezultatele clasei experimentale să fie comparate cu
rezultatele clasei de control (clasa a II-a a promoţiei precedente) la care s-au evaluat aceleaşi
cunoştinţe, fără a se utiliza jocul didactic.
Obiectivul de bază al experimentului a fost verificarea potenţialului jocului didactic matematic ca
formă de instruire şi educare. Din acest obiectiv de bază au derivat alte două obiective pe care le-am
urmărit permanent: posibilitatea integrării jocului didactic matematic în cadrul lecţiei, ca formă de
asimilare de noi informaţii, de verificare şi consolidare a anumitor priceperi şi deprinderi;
dezvoltarea capacităţilor cognitive, afective şi volitive ale copiilor, implicit trăsături de
personalitatea creatoare, atitudini şi convingeri.
Alături de experimentare am apelat la metode clasice ale cercetării pedagogice:
observaţia,ancheta, convorbirea și chestionarul. Testul de cunoştinţe sau docimologic, care a
cuprins precizarea unor reguli şi cerinţe privitoare la administrarea testului;
Prelucrarea şi interpretarea datelor.
Am hotărât să încep cu un test iniţial administrat atât la începutul anului şcolar la clasa de
control, cât şi la clasa experimentală, practic la începutul clasei a II-a.
La acest test iniţial, clasa de control şi clasa experimentală au obţinut punctaje aproape
asemănătoare.

3
   După obţinerea rezultatelor şi calcularea mediei la cele 3 probe pe clasa am calculat media
aritmetică la toate cele 3 probe şi am obţinut:
    m=7,75+8.75+9,37/3=25,87/3=8,62
    m=8,62
Media obţinută la cele trei probe date la clasa de control a fost: m=7,97
    Calificativele obţinute dovedesc o bună însuşire a cunoştinţelor prin aplicarea jocului didactic
matematic în activităţile matematice desfăşurare la clasa.
Spre deosebire de celelalte obiecte de învăţământ, la matematică timpul destinat activităţii de
efectuare de exerciţii şi probleme trebuie să fie mult mai mare decât cel dedicat explicării propriu-
zise a cunoştinţelor noi.
Prin folosirea jocului didactic am urmărit să se rezolve cât mai multe exerciţii şi probleme pentru
formarea unor deprinderi şi priceperi temeinice, să se pregătească elevii pentru o lucrare din lecţia
de zi sau din materia capitolului.
Încă din primele clase, grija pentru formarea deprinderilor fundamentale de muncă
independentă, intelectuală trebuie să fie prioritară.
  Utilizarea jocului didactic este un lucru dificil. În cazul aplicării jocului didactic fiecare lecţie,
fiecare activitate trebuie gândită dinainte şi pregătită cu minuţiozitate.
Am constat deplina implicare a elevilor în jocul matematic, dând frâu liber imaginaţiei,
perseverenţei, dârzeniei, curajului, spiritului de cooperare, de comportare civilizată transformând
ora de matematică în bucuria de a învăţa.