Poluarea aerului poate fi considerată o importantă agresiune a

omului modern asupra mediului. Odată cu revoluţia industrială de la

sfârşitul secolului al XVIII-lea, amprenta omului asupra învelişului
atmosferic s-a făcut tot mai simţită.

Poluarea aerului poate fi împărţită în două categorii, în func ţie de

sursele de poluare: poluare naturală  şi poluare artificială.
În prima categorie intră vulcanii. Aceştia au o forţă uimitoare,
putând chiar schimba clima întregii planete. Astăzi vulcanii activi
din Europa se găsesc cu precădere în Islanda. Incendiile naturale de
vegetaţie sau furtunile de nisip din deşert pot fi considerate surse
naturale de poluare, dar nu se pot compara cu for ţa distrug ătoare a
vulcanilor, exercitată prin substanţele gazoase eliminate în
atmosferă (cenuşa vulcanică, vapori de apă, dioxid de carbon).
Sursele de poluare artificială sunt o mare problemă a epocii
moderne. Pe lângă efectele negative asupra sănătăţii oamenilor,
poluarea distruge stratul de ozon, ce ne protejeaz ă de efectele
negative ale radiaţiilor ultraviolete. Ozonul filtrează cea mai mare
parte a ultravioletelor de tip C, care au proprietăţi mutagene asupra
celulelor pielii, însă datorită găurilor din strat, tot mai multe astfel
de radiaţii ajung pe Pământ.
Temperatura planetei creşte tot mai mult. Acest fenomen, cunoscut
şi sub denumirea de efect de seră, poate avea consecin ţe grave
asupra societăţii: fiecare grad în plus va dilata apa din oceane,
astfel nivelul mării va ajunge deasupra oraşelor de coast ă. Nivelul
oceanului planetar va creşte şi datorită topirii gheţarilor.
Principalul poluant artificial al planetei este industria. Necesare
unui stil de viaţă modern, uzinele sunt prezente în mai toate oraşele
lumii. În jurul termocentralelor (produc energie electric ă prin
arderea combustibililor fosili) sau al uzinelor metalurgice există
zone întinse, pe zeci de km, unde, pământul con ţine sustan ţe toxice
emanate de coşurile de fum al uzinelor. Aceste substan ţe, odat ă
ajunse în atmosferă, se întorc pe pământ cu apă de ploaie, astfel
ajung în pânza freatică şi pe plantele cultivate.
Ce substanţe ajung în atmosferă şi ce efecte negative au asupra
sănătăţii noastre?
1.    Cadmiul – folosit în fabricile ce produc baterii şi în industria
plasticurilor. Odată ajuns în atmosferă, este inhalat de oameni. Se
va depozita la nivelul rinichilor, afectându-i. Se elimin ă într-o
perioadă lungă de timp, iar semnele intoxicaţiei cu cadmiu sunt:
durerile de cap, febra, stări de voma şi boli ale rinichilor.
2.    Plumbul – folosit în trecut ca aditiv în benzin ă, se mai
foloseşte în industria vopselurilor şi la fabricarea bateriilor. Efectele
principale ale intoxicaţiei cu plumb se produc asupra sistemului
nervos. Se poate depune, ca şi cadmiul, la nivelul rinichilor.
3.    Mercurul – utilizat în fabricarea neoanelor colorate sau alte
industrii, mercurul este extrem de toxic. Poate produce paralizii,
afecta sistemul nervos sau vederea şi auzul. În trecut era folosit ca
tratament pentru sifilis.

 4.    Benzenul – este una dintre substanţele cu efect cancerigen,

conţinute de fumul de ţigară. Este folosit pe scară largă în industria
alimentară, drept conservant. Efectele sale sunt durerile de cap,
greţuri, boli ale inimii sau cancer.


 Principalii factori ai poluarii aerului


 Arderea combustibililor fosili – dioxidul de sulf emis in urma
arderii combustibililor fosili (cum ar fi carbunele sau petrolul)
reprezinta una dintre principalele cauze ale poluarii aerului;
totodata, autoturismele cu motoare cu ardere interna, cele pe
care le utilizam zi de zi, reprezinta surse poluante majore cu
efecte nocive asupra calitatii aerului pentru ca elibereaza in
atmosfera zilnic zeci de mii de tone de gaze nocive;

 Activitatile agricole – amoniacul, de exemplu, este un produs

des utilizat activitati specifice sectorului agricol, in acelasi
timp fiind unul dintre cele mai periculoase gaze prezente in
atmosfera. Mai mult, utilizarea pe scara larga a insecticidelor
si pesticidelor contribuie la poluarea mediului inconjurator,
inclusiv a atmosferei.


 Activitatile miniere – Mineritul este un domeniu in care se
folosesc echipamente de mari dimensiuni. In timpul procesului,
praful si substantele chimice sunt eliberate cauzand o poluare
masiva a aerului. Acesta este unul dintre motivele pentru care
 aceasta activitate este responsabila pentru deteriorarea
sanatatii lucratorilor si a locuitorilor din apropierea
exploatatiilor miniere.

 Activitatile casnice: produsele de curatare de uz caznic sau

produsele de vopsire emit substante toxice in aer ce produc
poluarea mediului inconjurator. Ati observat ca atunci cand
zugraviti in interior, chiar si cu geamurile deschise, aerul
devine irespirabil? Desi pare o poluare minora, zilnic se produc
mii de astfel de “poluari minore” ale aerului, insa privind in
ansamblu vom constata ca toate contribuie la deteriorarea
constanta si aproape ireversibila (in absenta unor masuri
adecvate) a calitatii aerului pe care cu totii il respiram.        

Cu totii avem obligatia sa contribuim la protejarea mediului

inconjurator si de a asigura, pentru noi si pentru generatiile care
vin, o calitate a aerului mai buna. Iata care sunt cateva
din masurile care previn poluarea aerului:

 Folosirea mijloacelor de transport in comun - folosirea

mijloacelor de transport in comun reduce
considerabil poluarea aerului si decongestioneaza in acelasi
timp traficul; faceti un exercitiu de imaginatie – urcati cei 60
de ocupanti ai unui troleibuz sau autobuz in 60 de autoturisme.
Deja veti avea o sosea plina pe o lungime de cel putin 200 m
(comparativ cu cei maxim 7 metri ai unui troleibuz), un trafic
aglomerat si un aer irespirabil in imediata apropiere a “alaiului
motorizat”. Incercati asadar, din cand in cand, sa folositi si
troleibuzul sau metroul – veti sti ca in ziua respectiva ati facut
un pic mai mult pentru a proteja mediul inconjurator!

 Economisirea energiei – opriti luminile si orice aparat

consumator de energie atunci cand plecati de acasa sau cand
nu il mai folositi. Energia electrica pare o sursa “verde” sau
nepoluanta atunci cand o comparam cu benzina, de exemplu,
daca vorbim de combustibili pentru autoturisme, insa uitam ca
si aceasta este produsa in urma unor procese care genereaza
poluare, asa cum se intampla in timpul procesului de ardere a
hidrocarburilor pentru obtinerea energiei electrice.

 Modernizarea instalatiilor sau inchiderea celor neperformante

  Utilizarea celor mai bune practici si tehnici disponibile in
fiecare industrie

Desigur, fiecare, in casa lui sau la locul de munca, pe strada sau

oriunde ar fi, poate contribui cu cate putin la cresterea calitatii
aerului pe care cu totii il respiram – adunate insa, toate aceste mici
eforturi, pot genera modificari majore in ceea ce priveste prevenirea
poluarii aerului.

Aerul e al tuturor şi este obligaţia noastră să ne asigur ăm c ă acesta

va rămâne

respirabil şi pentru generaţiile viitoare. Toţi putem face câte ceva

pentru natură: să stingem luminile care ard inutil, să limităm risipa
de apă. Planeta nu este numai a noastră, a genera ţiei prezente, ci şi
a urmaşilor noştri.