CURS 1 FIZIOLOGIE

TESUTUL MUSCULAR

Rolul sau:

-ofera suport pentru miscare, interactionand cu alte sisteme ale organismului :respirator,cardiovascular ,
endocrin,toate contribuind la furnizarea de energie,concretizata in ATP(adenozintrifosfat),necesar
contractiei musculare.

PROPRIETATILE MUSCHIULUI STRIAT

-iritabilitatea=proprietatea unui muschi de a raspunde unor stimuli;acestia sunt ,de obicei, sub forma
unor mesaje chimice(transmise prin neurotransmitatori ),iar raspunsul estesub forma unui curent
electric (potential de actiune) la nivelul membraneio celulare

-contractilitatea=abilitatea unui muschi de a raspunde unui stimul prin scurtare

-extensibilitatea=capacitatea unui muschi de a se alungi,sub actiunea unei forte externe

-elasticitatea=abilitatea unui muschi de a reveni la dimensiunea initiala dup ace el a fi intins

ROLUL PRINCIPAL AL MUSCHILOR:

-transformarea unui semnal electric (concretizat in potentialul de actiune) intr-un raspuns mecanic,adica
in contractia musculara

FUNCTIILE MUSCHILOR

-locomotie

-contractia cardiaca

-functii digestive

-protectia organelor corpului

-mentinerea posturii corpului

-asista intoarcerea venoasa a sangelui in inima

-termogeneza

-convertesc energia biochimica produsa de ingestia hranei in energie mecanica si termica

STRUCTURA MUSCHIULUI
-un muschi este format din fibre musculare(fascicule), asamblate la exterior cu ajutorul unei fascii
formate din tesut conjunctiv =”ëpimisium”

- in interiorul muschiului , fiecare fascicul muscular este inconjurat de “perimisium”( un alt strat de
tesut conjunctiv)

- in interiorul fasciculului , nenumaratele celule musculare sunt separate intre ele prin “endomisium”.

Toate aceste foite de tesut conjunctiv se unesc la extremitatile muschiului pentru a forma tendonul:
Prin care se ataseaza muschiul de os.

STRUCTURA MICROSCOPICA A FIBREI MUSCULARE

Fibra musculara (se mai numeste “celula musulara” esteo structura lunga, cilindrica,cu dametrul intre
10-100 microni si 1-400 mm lungime.Ea contine multi nuclei, localizati sub membrane celulara.
La exterior, celula (fibra ) musculara este delimitate de o membrana =”sarcolema “, polarizata
SARCOPLASMA (citoplasma fibrei musculare)

Este un depozit de

-glycogen, oxygen ,mioglobina(proteina specifica fibrei musculare)

-organite specifice:

a)reticulul sarcoplasmatic =organit citoplasmatic specific care depoziteaza si elibereaza calciul;este o

retea interconectata de tubuli organizati, care sunt infasurati in jurul miofibrilelor

Tubulii transverse(T) transporta semnalul electric (potentialul de actiune ) de la sarcolema spre interiorul
celulei.Sistemul “T”se ataseaza transvers de miofibrile.
b)miofibrilele

-sunt unitati contractile,compuse din miofilamente,situate in axul lung al muschiului.

-sunt formate din sute de mii de unitati cilindrice,”rodlike strands “(ca niste nuiele)

-sunt compuse din 2 miofilamente (groase si subtiri )

-au ca structura de baza SARCOMERUL,care se repeat de-a lugul miofibrilelor

Sarcomerul este unitatea contractila a unei fibre musculare, fiind compus in mod primordial din

-filamente groase de proteina contractila denumita MIOZINA;fiecare molecula de miozina are o coada
si doua capete globulare;un filament gros tipic contine aproximativ 200 molcule miozina;fiecare
molecula de miozina are o coada si doua capete globulare; capetele au doua locusuri reactive:unul care
permite conexiunea cu filamentele de actina(prin intermediul puntilor incrucisate ),celalalt se leaga de
ATP
-filamente subtiri de protein contractila denumita ACTINA(subunitati mici , globulare(G –actina),care
formeaza linii lungi , denumite “ äctina fibroasa F” ; un filament de actina este format din doua lanturi
de F actina “”, asamblate impreuna pentru a forma o structura dublu helicoidala, semanand cu doua
lanturi de perle; filamentele de actina sunt conectate cu protein reglatoare denumite TROPONINA si
TROPOMIOZINA;troponina contine locusuri de legare a calciului.
Vazute la microscopul electronic, aceste miofilamente, prin aranjamentul lor, dau aspectul unor benzi in
care alterneaza segmente intunecate(“ A”) , care contin filamente subtiri si groase cu segmente
luminoase(“Ï’), care contin numai filament subtiri.

De De mentionat este faptul ca, acolo unde filamentele groase si subtiri se suprapun,fiecare filament
gros este inconjurat de 6 filamente subtiri, acestea fiind inconjurate de3 filamente groase.

Numele dat

Numele dat benzilor existente in sarcomere se refera la capacitatea de refractie a luminii prin ele.

Banda” Ï “este abreviata de la cuvantul “isotropic”,ceea ce inseamna ca aceasta arie apare mai
luminoasa,pentru ca , prin ea trece mai multa lumina.Este intrerupta in mijloc de o zona mai intunecata
denumita “discul Z”(din germana:”Zwischenscheibe”=”between disk “-“discul intermediar”.

Fiecare banda” Ä “este intrerupta de o zona “H”(din germana :’Hellenscheibe “-“disc clar “, acolo unde
nu exista suprapunere intre filamentele groase si subtiri.In central zonei “H” exista o linie densa , numita
“linia “M”( din germana: “Mittelscheibe”,sau “Mittle Disk”-“discul din mijloc”).

Un sarcomer se intinde intre doua discuri”Z”.

c) mitocondriille
-reprezinta “fabricile de energie” ale celulei musculare; aici se sintetizeaza ATP (adenozintrifostfat ) diin
ADP(adenozindifosfat) si piruvat.

CONTRACTIA FIBREI MUSCULARE)

Pentru ca o fibra musculara sa se contracte,trebuie generat un potential de actiune (PA) la nivelul

neuronului motor care urmeazasa se contracte.Mesajul de la neuronul motor trebuie transmis fibrei
musculare prin intermediul JONCTIUNII NEUROMUSCULARE.

Jonctiunea neuromusculara=o sinapsa specializata, formata dintr-o terminatie nervoasa a unui neuron
motor si o fibra musculara.

Procesul consta in:

- la nivelul axonului terminal se produce cresterea permeabilitatii sarcolemei pentru ionii de

calciu;acest lucru determina veziculele sinaptice sa elibereze neurotransmitatori(acetilcolina,Ach) in
fanta neuromusculara, prin EXOCITOZA.Ach se leaga de receptorii de pe sarcolema,determinand
depolarizarea acesteia.Se produce potentialul de actiune (PA), care se raspandeste in tuburile T
Potentialul de actiune trebuie condus prin sarcolema spre interiorul fibrei musculare, pentru a initia
miscarea miofilamentelor.Procesul prin care evenimentele electrice la nivelul sarcolemei fibrei
musculare se leaga de miscarea miofilamentelor se numeste “CUPLAREA EXCITATIEI CU CONTRACTIA”.

Acest proces se refera la secventele de evenimenteprin care potentialulde actiune(PA),care este un

eveniment electric,produs in sarcolema fibrei musculare, initiaza alunecarea miofilamentelor,rezultand
CONTRACTIA MUSCULARA.

FAZELE CONTRACTIEI MUSCULARE

1. INITIEREA DEPOLARIZARII;
-ca urmare a depolarizarii,potentialul de actiune se raspandestede-a lungul sarcolemei si
continua cu eliberarea calciului din tubii laterali T ai reticulului sarcoplasmatic
2. LEGAREA CALCIULUI DE TROPONINA
-calciul se leaga de troponina la nivelul filamentelor subtiri,eliberand locusuri multiple de actina
pentru cuplarea cu miozina
 3. GENERAREA FORTEI CONTRACTILE
- Se cupleaza actina cu miozina prin intermediul puntilor incrucisate; procesul se numeste
“make and break “-(“construieste si rupe”),timp in care captetele de miozina se leaga si se
detaseaza de actina; de asemenea, ATP este folosit pentru reintoarcerea calciului in reticulul
sarcoplasmatic si pentru refacerea potentialului de membrana dupa incheierea
contractiei.

4.RELAXAREA MUSCULARA

-apare cand impulsul nervos se opreste si calciul este pompat in reticulul sarcoplasmatic prin
transport activ

PRINCIPIUL “TOT SAU NIMIC “

-conform acestui principiu,cand un neuron motor este stimulat, toate fibrele musculare cu care unitatea
motorie (UNITATEA MOTORIE= o unitate functionala, formata din un neuron motor (alfa1 sau
alfa2 ),impreuna cu fibrele motorii(rapide sau lente) e in contact, raspund la nivel maxim ,sau nu
raspund de loc; cantitatea minima de stimuli necesara pentru a initia acea contractie reprezinta
“stimulul prag”;aceasta inseamna ca, daca pragul contractiei a fost atins,muschiul se va contracta la
valoarea maxima.Fenomenul se refera doar la proprietatile unei singure fibre musculare, nu la intregul
muschi.

TEORIA “ÄLUNECARII FILAMENTELOR IN CADRUL CONTRACTIEI MUSCULARE”

-banda” Ä”nu-si schimba lungimea r,dar benzile “Z” se apropie una de alta

-banda “Ï”se scurteaza si i poate chiar disparea,deoarece filamentele subtiri sunt tractionate peste cele
groase catre centrul sarcomerului; exista o zona foarte mica, sau chiar nu exista,unde filamentele subtiri
nu se suprapun peste cele groase

-zona “H”se scurteaza si poate disparea, deoarece filamentele subtiri sunt tractionate deasupra celor
groase catre centrul sarcomerelor.

Din 1950 s-au emis teorii pe baza razelor X , microscopiei simple si electronice.
Ul neuromuscular

FUSUL MUSCULAR= FUSUL NEUROMUSCULAR

- este o structura localizata in muschiul scheletic,incorporata in fibrele musculare, paralele cu

ele
- stimularea lor determina o contractie reflexa a muschiului intins(REFLEXUL MIOTATIC –DE
INTINDERE)

Structura

- o capsula umpluta cu lichid,si tesut conjunctiv, cu aspect fuziform

-
Contine:

FIBRE AFERENTE

1.Fibre musculare intrafusale:

(a) fibre” in saci nucleari “- sunt mai groase si contin multi nuclei, localiizate langa capsula fusului si se
ataseaza de cele extrafusale

-sunt inervate de nervi senzitivi,claificati in neuroni:

I) änulospirali; ofera informatii in legatura cu schimbarile de lungime ale muschiului

II)”in rozeta”(in forma de floare)- conduc mult mai lent impulsul nervos,au un prag de excitatie mai inalt
decat cele anulospirale; ofera informatii in legatura cu lungimea relativa a muschiului

b) fibre” in lant nuclear”- mai subtiri,au mai putini nuclei si se gasesc in zona centrala a fusului)

Ambele tipuri de fibre sunt stimulate cand portiunea central a fusului este intinsa.

FIBRELE EFERENTE

Fibrele musculare extrafusale –se gasesc la extremitatile fusului si produc contractia fusului

REFLEXUL MIOTATIC

-este o contractie musculara rapida, care apare ca urmare a unei schimbari de lungime a muschiului;
cand un muschi este intins brusc ,terminatiile nervoase anulospirale din fusul neuromuscular transmit
un impuls catre maduva, care determina un reflex imediat de contractie a muschiului stimulat (Ex . ROT
rotulian: prin lovirea tendonului patelar,si provocand intinderea muschiului, apare reflexul
osteotendinos rotulian)

- fenomenul consta in transmiterea unui impuls, prin intermediul fibrelor anulospirale, catre substanta
gri a maduvei spinarii, unde fibrele sensitive se bifurca ;o bifurcatie face sinapsa cu alfamotoneuronii,
cealalta face sinapsa cu neuronii de asociere din maduva;neuronul motor alfa existent in maduva
spinarii face sinapsa cu muschiul scheletic, determinand o contractie care este egala cu intinderea
initiala.Motoneuronulalfa este stimulat de obicei concomitant cu motoneuronul gamma, fenomen
denumit “COACTIVITATE”.

Rolul sau :

1.Uniformizarea contractiei; semnalele alfa si gamma sunt uneori decalate, determinand

desincronizare;I in acest caz, golurile sunt umplute prin contractii reflexe
2.Ca raspuns la incarcarea muscular a excesiva;daca , de exemplu, fibrele extrafusale se contracta mai
putin decat cele intrafusale, determinand un dezechilibru , acest lucru stimuleaza excitarea mai multor
fibre extrafusale,ajutand scurtarea .

Sinapsele neuronale de asociatie cu un alt neuron eferent, care inerveaza muschiul antagonist,(grupul
ischiogambierilor in aceasta situatie), produc in aceasta situatie inhibitia reflexa a acestuia, ca raspuns la
contractia agonistului.

Fenomenul se numeste” ÏNHIBITIE RECIPROCA “;

Pe masura ce nu se mai produce contractia muschiului, intensitatea impulsului nervos scade, cu exceptia
unui mic impuls static,, care este mentinut cat timp lungimea muschiului este mai mare decat cea
initiala.Raspunsul static este mentinut atat la nivelul terminatiilor anulospirale, cat si in rozeta.Acest
raspuns static reprezinta , de fapt , tonusul muscular, necesar mentinerii posturii,unde sunt implicate
musculature spatelui, cvadricepsul,musculatura cervicala.

TONUSUL MUSCULAR =un status al unei foarte joase contractii musculare

ORGANUL GOLGI-OG= receptori existenti in tendon, la nivelul insertiei osoase; sunt activati prin
intermediul contractiei active,sau a stretching-ului, transmitand informatia despre tensiunea musculara.
Activarea acestor receptori determina inhibitia muschiului prin intermediul REFLEXULUI MIOTATIC
INVERSAT,.Acesta are o component statica si una dinamica.

In decurs de cateva secunde,raspunsul dinamic devine static,proportional cu tensiunea musculara

Stimularea OG determina impulsuri spre maduva spinarii, prin intermediul neuronilor aferenti In
maduva, neuronul aferent face sinapsa cu un neuron motor , care inerveaza musculatura atasata
tendonului, impulsurile inhibitorii determinand relaxarea muschiului contractat.

Sinapsele associative excitatorii cu un neuron motor inerveaza musculatura antagnista.De notat este
faptul ca, atunci cand grupul muscular care stimuleaza contractia musculara(agonistii) este relaxat,
grupul muscular antagonist este activat reciproc.

Actiunea relaxanta a OG are urmatoarele beneficii:

- se evita suprasolicitarea tendoanelor, prevenind rupturile

- relaxarea mediata de OG permite un stretching fara lezarea muschiului
- informatiile senzitive ,preluate de OG si conduse spre SNC,permit “ ajustarea musculara”,
creind un final uniform al contractiei,element important mai ales in sporturi ca atletismul,
care impune un ciclu rapid al flexiei/extensiei

MOBILIATEA ARTICUARA

Este definita ca intervalul de miscare in care articulatia isi poate desfasura amplitudinea.
Mobilitatea este analizata
-pasiv cand articulatia este mobilizata de un terapeut, fara implicarea subiectului
-activ- atunci cand articulatia intra in miscare cu ajutorul
Evaluarea mobilitatii se masoara prin gradul de REDOARE; opusul redorii este
COMPLIANTA(o marime care indica elasticitatea

PROPRIETATILE CONTRACTILE ALE FIBREI MUSCULARE

Din punct de vedere al capacitatilor contractile,exista:

-fibre cu contractie lenta(FL)-tip I
-fibre cu contractie rapida(FR)-tipII
Muschiul scheletic este inervat de motoneuronii alfa, care se impart in alfa1 si
alfa2.Neuronii alfa1 inerveaza fibrele rapide,in timp ce alfa2 sunt mai lente.Alfa 1 sunt mai
grosi; diferenta de grosime si de marime este importanta,deoarece, neuronii alfa 2, fiind mai
mici si o viteza de conducere mai lenta, sunt recrutati alf la unprag de excitatie mai mic; sunt
recrutati in cazul activitatilor care necesita o forta scazuta(ex.: mentinerea posturii).
Prin contrast, neuronii motori alfa1, fiind mai grosi, au un prag de excitatie mai inalt si sunt
recrutati cand e necesara o forta de contractie mare.
PROPRIETATI METABOLICE
Fibrele muscular pot produce energie atat aerob(in prezenta oxigenului),cat si anaerob(fara
oxigen)
Fibrele muscular umane sunt
-oxidative- cu oxigen
-glicolitice-fara oxigen
Fibrele lente se bazeaza in mod principal pe metabolismul oxidativ, pentru a produce
energie. Ne referim la ele ca fibre oxidative(SO-slow oxidative)
Fibrele rapide au abilitatea de a lucra atat in mediul oxidativ,cat si glicolitic, Sunt denumite
“Fast OXIDATIVE Glycolitic”(FOG).
 Alte fibrerapide,care functioneaza in conditii de glicoliza,se numesc “Fast glycolitic “(FG).
Mai exista fibrele neclasificate/nediferentiate Tip IIC,existente mai ales la copii.

PILOMETRICA
Se mai defineste :”saritura profunda”.
Este un exercitiu –antrenament , care implica secvente concentric/excentrice a activitatilor
musculare.
Include activitati ca: sarituri de la nivel mai inalt dect podeaua, cu ambele membre
inferioare, apoi , revenirea prin saritura la pozitia initiala.
Desi mecanismele implicate nu au fost pe deplin elucidate, se emit urmatoarele explicatii:
-ciclul scurtarii/alungirii muschiului,care implica proprieteti elastice ale muschiului
-reflexul miotatic
-in timpul fazei excentrice a muschiului(alungirea) se presupune ca fusurile neuromusculare
sunt activate, intensificand astfel contractia musculara in timpul fazei concentrice.

Fiecare organ Golgi ofera informatii despre tensiunea fibrei musculare, informiatia fiind transmisa spre
sistemul nervos central, precum si la cerebel.OG pot fi stimulate prin stretch-ing.