INTRODUCERE

Relatiile economiei de piata, diversificarea formelor de proprietate, noile sisteme

de activitate inainteaza probleme noi de mare importanta. In sistemul economic este
necesar a spori optimal eficienta activitatii economico-financiare, a obtine rezultate
maxime cu eforturi minime. In aceste conditii, intreprinderea moderna necesita un
nou stil de conducere, care sta la baza luarii deciziilor.

Analiza economica are un rol important in conducerea intreprinderii, in executarea

tuturor atributelor sau functiilor managementului (previuziune, organizare,
coordonare, comanda si control), precum si in realizarea functiilor fundamentale ale
agentului economic (cercetare-dezvoltare, productie, functiile comerciala, finaniar-
contabila si de personal).

Obiectivele analizei economico-financiare trebuie sa vizeze cu precadere:

 Maximizarea valorii de piata a intreprinderii;

 Asigurarea echilibrelor financiare;
 Scaderea vulnerabilitatii intreprinderii;
 Evitarea riscului de faliment.

Un compartiment deosebit de important al analizei economico-financiare il

reprezinta analiza rentabilitatii intreprinderii care oglideste eficienta economica finala
a intregii activitati economico-financiare, constituind o adevarata chintesenta a
tuturor laturilor eficientei economice.

Intr-o economie de piata moderna, maximizarea rentabilitatii este criteriul

fundamental al deciziilor firmelor de angajare a consumurilor si cheltuielilor de
organizare a productiei, de extindere sau restringere a acesteia.

Rentabilitatea se defineste prin capacitatea intreprinderii de a obtine din activitatea

pe care o desfasoara un profit, in conditiile mobilizarii resurselor de care dispune si

1
reprezinta un instrument de fundamentare a tuturor deciziilor ce privesc atit gestiunea
interna a firmelor, cit si relatiile lor cu partenerii de afaceri, dobindind in cele din
urma si calitatea de a fi un criteriu essential de apreciere a eficientei economice.

Scopul prezentei lucrari este de a analiza rentabilitatea intreprinderii.

Lucrarea data cuprinde trei capitole in care trateaza analiza indicatorilor de

rentabilitate, si anume analiza rentabilitatii productiei, analiza rentabilitatii activelor,
analiza rentabilitatii capitalului propriu, analiza rentabilitatii capitalului permanent,
precum si analiza pragului de rentabilitate. In ea sunt reflectate etapele de analiza a
fiecaruia dintre indicatori utilizind in dependenta de aspectele situatiei metoda
participarii prin cota, metoda substituirii in lant, procedeul legaturilor directe si
indirecte sau procedeul diferentelor absolute.

Scopul lucrarii date va fi atins nu numai facind o caracteristica a bazelor teoretice

a temei analizate in capitolul I, ci si facind o caracteristica a conditiilor de dezvoltare
economica a gospodariei agricole SRL “Prog-Agroter”, precum si a conditiilor
naturale si organizatorice, si anume caracteristica conditiilor climaterice si pedologice
ale fondului funciar, amplasarea teritoriala a intreprinderii in capitolul II.

In capitolul III, analizind sarcinile date vom vedea care este nivelul rentabilitatii si
vom putea face concluzii si propuneri in ceea ce vizeaza majorarea rentabilitatii cu
utilizarea minimului de consumuri in SRL “Prog-Agroter”.

La elaborarea acestei lucrari am consultat un sir de acte normative, de lucrari,

manuale. De asemenea, pentru elucidarea aspectelor practice am folosit date concrete
din urmatoarele documente: Rapoartele Financiare si Formularele Specializate ale
SRL “Prog-Agroter” pe anii 2008-2010.

2
 CAPITOLUL I
BAZELE TEORETICE PRIVIND ANALIZA
RENTABILITATII
1.1 Analiza indicatorilor de rentabilitate
Nivelul eficientei se masoara cu ajutorul unui sistem de indicatori intre care cei ai
rentabilitatii ocupa un loc deosebit de important.

Rentabilitatea reprezinta capaciatea intreprinderii de a realiza profit necesar

reproductiei , dezvoltarii si remunerarii capitalurilor intreprinderii.

Rentabilitatea poate fi definita ca fiind “capacitatea intreprinderii de a obtine

profit prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor indiferent de
provenienta acestora”1. Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de
exprimare a eficientei activitatii economic-financiare a unei firme, respectiv a tuturor
mjloacelor de productie utilizate si a fortei de munca, tinind cont de toate etapele
procesului economic: aprovizionare, productie si vinzare. Masura rentabilitatii este
redata de un sistem de rate de eficienta, care masoara gradul in care se utilizeaza
diverese resure ale intreprinderii.

Rentabilitatea reprezinta o marime relativa a profitului. Acest indicator

caracterizeaza nivelul de recuperare a activelor, consumurilor, profitabilitatii
vinzarilor si eficienta utilizarii mijloacelor de productie. In practica analitica se
utilizeaza urmatorii indicatori de rentabilitate:

1) Rentabilitatea la nivel de produs ce caracterizeaza recuperabilitatea consumurilor

la fabricarea unui produs concret. Indicatorul dat se determina dupa formula:

R=( Pbrut /CV)*100% unde,

Pbrut-profitul brut; CV-costul vinzarilor.
1
V. Robu, N. Georgescu, Analiza economico-financiara, Editura Omnia Uni, Brasov, 2000, pag. 190.

3
 Producerea de bunuri competitive reprezinta principalul factor care determina
evolutia pozitiva a acestui indicator si situarea pe o treapta superioara fata de
concurenti.

De aceea, realizarea unei rentabilitati competitive din vinzarea productiei,

marfurilor constituie o problema manageriala fundamentala, care determina
caracterul activitatii intreprinderii pe viitor.

Rezervele interne de majorare a indicatorului pot fi: reducerea costurilor fixe,

reducerea pierderilor de materii prime si materiale in procesul de productie,
accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor etc.

2)Rentabilitatea comerciala sau rata volumului vinzarilor exprima eficienta

activitatii comerciale a intreprinderii, asigurind legatura dintre profitul brut si venitul
din vinzari. Acest indicator se determina conform formulii:

Rcom=(Pbrut sau Pimp /Vv) * 100% unde,

Pbrut-profitul brut;

Pimp-profitul pina la impozitare;

Vv-venitul din vinzari.

Indicatorul indica profitul care se obtine la un leu din vinzari. Prin compararea
acestui indicator cu media pe ramura, se poate aprecia in ce masura intreprinderea a
asigurat potentialul pietei, precum si eficienta aplicarii politicilor de piata si de
preturi. Cresterea ratei, insotita de o micsorare a volumului din vinzari, denota faptul
ca intreprinderea incearca sa-si mentina un nivel statator de profit promovind o
politica de preturi inalte, in timp ce o rata a rentabilitatii scazuta, insotita de o crestere
puternica a vinzarilor, confirma faptul ca intreprinderea prefera reducerea pretului de
vinzare in scopul cuceririi unui segment de piata. In concluzie, cazul in care cresterea
ratei rentabilitatii vinzarilor este insotita de o crestere a vinzarilor releva o situatie
favorabila pentru intreprindere, fapt ce atesta o pozitie concurentiala “forte” pe piata.

4
 Principala limita a acestor rate de rentabilitate in caracterizarea performantei la
nivel microeconomic este generata de faptul ca se calculeaza pe baza profitului
contabil, deci va fi influentata semnificativ de politicile si practicile contabile
utilizate de intreprindere (metoda de evaluare a stocurilor, politica de constituire a
provizioanelor, etc.)

Principalele rezerve de crestre a ratei rentabilitatii vinzarilor vizeaza: sporirea

vinzarilor, crestarea puterii de negociere a intreprinderii cu furnizorii si obtinerea
unor preturi de achizitie avantajoase, ameliorarea structurii vinzarilor in sensul
cresterii ponderii celor cu o marja comerciala individuala mai mare, accelerarea
rotatiei stocurilor , optimizarea cheltuielilor, maximizarea preturilor de vinzare etc.

3)Rentabilitatea mijloacelor de productie ( mijloacele fixe+ activele curente) se

determina dupa formula :

R=Pimp*100%/(MF+AC) unde,

Pimp-profitul pina la impozitare;

MF- valoarea medie anuala a mijloacelor fixe;

AC- valoarea medie anuala a activelor curente.

In conditiile concurentiale de piata, dotarea tehnica a intreprinderii ocupa un loc

deosebit de important in producerea unor produse competitive. In aceasta situatie,
rentabilitatea mijloacelor fixe va produce un impact favorabil asupra rentabilitatii in
ansamblu, fapt ce va permite reiinoirea mijloacelor economice intr-un termen mai
scurt. O valoare ridicata a acestui indicator al rentabilitatii indica o gestionare
eficienta a stocurilor si creantelor.

4)Rentabilitatea activelor sau rentabilitatea economica exprima gradul de

valorificare al capitalului total, al capitalului fix si al capitalului circulant.
Rentabilitatea activelor reflecta cita unitati monetare au fost necesare intreprinderii
pentru obtinerea unei unitati conventionale de profit, indifferent de sursa atragerii

5
acestor mijloace. Rentabilitatea activelor trebuie sa fie superioara ratei inflatiei,
pentru ca intreprinderea sa-si poata mentine substanta sa financiara. In termeni reali ,
rentabilitatea activelor trebuie sa remunereze capitalurile investite la nivelul ratei
minime de randament in economie si al riscului economic si financiar pe care si l-au
asumat “furnizorii” de capitaluri.

Rentabilitatea activelor este considerata ca unul din cei mai importanti indicatori
ai competivitatii. Aprecierile se fac prin compararea rrentabilitatii activelor
intreprinderii cu nivelul mediu pe ramura sau cu сel al concurentilor. Aceasta
rentabilitate se calculeaza analogic formulei:

Ract=Pimp/A unde,

Pimp-profitul pina la impozitare;

A-valoarea medie anuala a activelor care se determina in baza formularului nr.1 al

Raportului financiar astfel,

(rind. 470, col. 3+rind. 470, col. 4)/2

5) Rentabilitatea capitalului propriu sau rentabilitatea financiara se determina

conform formulii:

RCp=(PN/Cp)*100% unde,

RCp- rentabilitatea capitalului propriu;

PN- profitul net;

Cp- capitalul propriu.

Acest tip de rentabilitate exprima capacitatea intreprinderii de a realiza profit net

prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa. Rentabilitatea financiara reflecta
scopul final al actionarilor unei intreprinderi, exprimat prin rata de remunerare a
investitiei de capital facuta de acestea in procurarea actiunilor intreprinderii sau a
reinvestirii totale sau partiale a profiturilor ce le revin pe drept.

6
 Este necesar ca rata rentabilitatii sa fie superior a ratei dobinzii pe piata, ceea ce
conduce la cresterea cursului bursier al actiunilor, la atragerea noilor actionari. O
situatie optima este cea cind rentabilitatea financiara a inregistrat o crestere
performanta, fapt ce atesta ca a fost respectata corelatia de eficienta dintre efortul
necesar si efectul economic scontat.
Marirea rentabilitatii financiare se poate obtine:
a) sporirea profitului net pe seama cresterii volumului de activitate si a sporirii
rezultatelor pe fiecare tip de activitate. Realizarea acestor doua obiective se bazeaza
pe optimizarea activitatii in domeniile: organizarii interne, gestiunii stocurilor,
calitatii produselor si serviciilor, gestiunii comerciale etc.
b) cresterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea intensiva a
mijloacelor fixe si reducerea nevoii de fond de rulment (in special, prin reducerea
stocurilor si creantelor);
c) reducerea ponderii capitalului propriu angajat in totalul capitalurilor investite, cu
conditia ca venitul obtinut prin indatorare sa fie superior costului datoriilor.
Rentabilitatea financiara constituie principalul indicator privind performantele
intreprinderii, care depinde de justetea politicii comerciale (rentabilitatea vinzarilor),
de eficienta capitalului angajat (rentabilitatea economica) si de politica financiara a
acesteia.
6) Rentabilitatea capitalului permanent este unul din cei mai importanti indicatori
ai rentabilitatii ce se determina dupa formula:
RCP=(Pimp/CP)*100% unde,

Pimp-profitul pina la impozitare;

CP- capitalul propriu.

Analiza rentabilitatii unei intreprideri se efectueaza in citeva etape .
La prima etapa de analiza se efectueaza analizarea indicatorilor rentabilitatii in
dinamica. In baza datelor se evidentiaza abaterile absolute a nivelului rentabilitatii si
se stabilesc cauzele abaterii.

7
 La a doua etapa de analiza se determina influenta factorilor generali la devierea
rentabilitatii. De exemplu: la rentabiliatea comerciala factorii generali sunt:

1) Profitul pina la impozitare;

2) Venitul din vinzari.

Tinind cont de relatia de calcul vom determina influenta factorilor utilizind

procedeul legaturilor directe si indirecte in modul urmator:

(1) Determinam influenta factorului profitul pina la impozitare (Pimp)

(Rcom)Pimp= (Pimp(1)/VV(1)) - (Pimp(0)/Vv(1));

(2) Determinam influenta factorului venitul din vinzari (Vv)

(Rcom)Vv=(Pimp(0)/VV(1)) - (Pimp(0)/Vv(0));
(3) Balanta de verificare
∆Rcom= (∆Rcom)Pimp+(∆Rcom)Vv

La a treia etapa de analiza se calculeaza influenta factorilor calitativi la

devierea rentabilitatii tinind cont de formula:

Rcom=(Rop+Rinv+Rfin+Rex) /(Vvp+Vvm+Vvs+Vvl) unde,

Rop-rezultatul activitatii operationale; Rinv-rezultatul activitatii de investitii;

Rfin- rezultatul activitatii financiare;

Rex-rezultatul exceptional.

Vvp-venituri din vinzarea produselor;

Vvm- venituri din vinzarea marfurilor;

Vvs- venituri din prestarea serviciilor;

Vvl- venituri din efectuarea lucrarilor.

8
 Analiza acestor factori detaliati se determina prin metoda participarii prin cota
analogic tabelului urmator:

Tabelul nr. 1

Calculul influentei factorilor detaliati la modificarea rentabilitatii comerciale

Indicatorii Cota Calculul influentei Marimea

influentei influentei
1) Modificarea nivelului
rentabilitatii comerciale si a
∆Pimp (∆Rcom)Pimp/∆Pimp; (∆Rcom)Pimp
profitului pina la impozitare,
inclusiv sub influenta: ∆Rop ∆Rop*(∆Rcom)Pimp/∆Pimp; (∆Rcom)Rop
1.1 rezultatul operational;
∆Rinv ∆Rinv*(∆Rcom)Pimp/∆Pimp; (∆Rcom)Rinv
1.2 rezultatul din activitatea
de investitii; ∆Rfin ∆Rfin*(∆Rcom)Pimp/∆Pimp; (∆Rcom)Rfin
1.3 rezultatul financiar;
∆Rex ∆Rex*(∆Rcom)Pimp/∆Pimp; (∆Rcom)Rex
1.3 rezultatul exceptional.

2) Modificarea nivelului
rentabilitatii comerciale si a ∆Vv (∆Rcom)Vv/∆Vv (∆Rcom) Vv
venitului din vinzari,
inclusiv sub influenta:
2.1venitului din vinzarea ∆ Vvp ∆Vvp*(∆Rcom) Vv/∆Vv (∆Rcom)Vvp
produselor;
2.2 venitului din vinzarea
∆Vvm ∆Vvm*(∆Rcom)Vv/∆Vv (∆Rcom)Vvm
marfurilor;
2.3 venitului din prestarea ∆Vvs ∆Vvs*(∆Rcom)Vv/∆Vv (∆Rcom)Vvs
serviciilor; ∆Vvl ∆Vvl*(∆Rcom)Vv/∆Vv (∆Rcom)Vvl
2.4 venitului din efectuarea
lucrarilor.

La a patra etapa de analiza se calculeaza influenta factorilor calitativi la

devierea rentabilitatii tinindu-se cont de formula:

Rcom= (Pi mp/Vv) : [(1/k) + (1/M)] unde,

Pi mp/Vv- nivelul rentabilitatii comerciale sau a profitabilitatii;

9
1/k- coeficientul de rotatie a activelor curente, unde

k= Vv/AC;

1/M- randamentul mijloacelor fixe, unde

M=Vv/MF

Calculul influentei factorilor se efectueaza utilizind metoda substituirii in lant,

conform tabelului ce urmeaza:

Tabelul nr. 2

Calculul influentei factorilor calitativi la devierea rentabilitatii comerciale

Nr. Numarul Factorii de influenta Indicatorii Calculul Marimea

Calc. substitutiei Pimp/Vv 1/k 1/M rezultativi influentei influentei
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 Pimp/Vv(0) 1/k(0) 1/M(0) R0 - -
2 1 Pimp/Vv(1) 1/k(0) 1/M(0) Ra Ra- R0 ∆RPimp/Vv
3 2 Pimp/Vv(1) 1/k(1) 1/M(0) Rb Rb- Ra ∆R1/k
4 3 Pimp/Vv(1) 1/k(1) 1/M(1) R1 R1- Rb ∆R1/M

Analiza rentabilitatii productiei

Rentabilitatea la nivel de produs se determina dupa formula:

R=( Pbrut /CV)*100%

Calculul influentei factorilor se determina aplicind procedeul legaturilor directe si

indirecte dupa cum este reflectat in tabelul nr. 3.

Tabelul nr.3

Calculul influentei factorilor la devierea rentabilitatii productiei

Indicatori Anul Anul de Calculul influentei Marimea

10
 precedent gestiune influentei
I.Factoriali PB0 PB1 PB1/ CV1- PB0/ CV1 ∆ RPB
1)Profitul brut
CV0 CV1 ∆ RCV
2)Costul unei PB0/ CV1 - PB0/ CV0
unitati de
productie vinduta
II.Rezultativi R0 R1 R1- R0
3)Rentabilitatea
x
productiei

Verificarea: R= RPB + RCV

In baza analizei factoriale se determina rezervele de crestere a rentabilitatii

productiei. Aceste rezerve pot fi:

 Majorarea pretului de comercializare din contul cresterii calitatii productiei;

 Sporirea volumului productiei vindute conform cerintelor pietei;
 Reducerea costului unitar al productiai vindute.

Analiza rentabilitatii activelor

Rentabilitatea activelor se determina dupa formula care urmeaza:

Ract=Pimp/A

Acest indicator poate fi determinat in baza datelor din Cartea Mare si a celor din
Bilantul Contabil.

In primul caz valoarea medie anuala se determina aplicind media cronologica,

dupa formula:

A= (1/2A+A1+A2+A3+…+An-1+1/2A)/n-1 unde,

n -1 – numarul de luni;

11
A-Valoarea activelor la inceputul lunii.

In cazul cind valoarea medie a activelor se detemina in baza Bilantului Contabil se

va determina dupa relatia:

A=(rind.470 sfr.anului+rind.470 inc.anului)/2

Rentabilitatea activelor ne arata marimea profitului pina la impozitare obtinut la

fiecare leu al valorii patrimoniului plasat in activele intreprinderii si el se obtine
indiferent de sursele de finantare a activelor. De aceea rentabilitatea economica
caracterizeaza eficienta utilizarii mijloacelor proprii si a celor imprimutate.

Rentabilitatea activelor serveste ca criteriu in cazul argumentarii atragerii

creditelor. Pentru aceasta se compara rentabilitatea economica cu rata dobinzii, daca
rata dobinzii este mai mica ca rentabilitatea economica, atunci nu are rost sa atragem
creditele, dar este mai convenabil de depus banii la depozit.

Rentabilitatea activelor depinde de influenta factorilor:

(1) numarul de rotatii a activelor, care se determina ca raportul dintre veniturile

din vinzari si valoarea medie anuala a activelor;
(2) rentabilitatea vinzarilor (Pimp /Vv).

Anume de aici rezulta si relatia de calcul a rentabilitatii economice:

Ra=( Vv/A)* (Pimp/ Vv)= Pimp/A

Analiza rentabilitatii capitalului propriu

Rentabilitatea capitalului propriu caracterizeaza marimea profitului net obtinut la

fiecare leu al capitalului propriu. Daca marimea acestui indicator este mai mic decit

12
 in mediu pe ramura, inseamna ca intreprinderea trebuie sa-si revada structura
capitalului propriu:

RCp=(PN/Cp)*100%

La prima etapa de analiza se determina influenta factorilor generali:

1) rentabilitatea activelor (Pimp/A);

2) pirghia financiara care se calculeaza ca raportul dintre valoarea medie anuala a

activelor si capitalul propriu.

Pirghia financiara ne arata gradul la care utilizarea imprumuturilor poate sa duca

la cresterea rentabilitatii capitalului propriu (surselor proprii). Daca pirghia financiara
este de 100 %, aceasta inseamna ca finantarea intreprinderii se efectueaza doar din
surse proprii. Daca pirghia financiara este de 200%, aceasta inseamna ca sursele
proprii reprezinta 50%, iar cele imprumutate la fel 50%. Relatia de calcul a
capitalului propriu in dependent de factorii generali rezulta a fi urmatoarea:

RCp=(Pimp/A)*(A/Cp)= Pimp/Cp

Calculul influentei factorilor se analizeaza aplicind procedeul diferentelor

absolute, conform calculelor ce urmeaza:

(∆RCp)Re = [(Pimp/A)(1) - ( Pimp/A)(0))]*(A/Cp)(0);

(∆RCp) A/Cp = (Pimp/A)(1) * [(A/Cp)(1) - (A/Cp)(0)];

Verificarea ∆RCp=(∆RСp)Pimp/A +(∆RCp) A/Cp

La urmatoarea etapa de analiza a rentabilitatii capitalului propriu se determina

influenta factorilor detaliati:

(1) rentabilitatea activelor;

(2) raportul dintre capitalul permanent si capitalul propriu;

13
 (3) presiunea fiscala, care se determina ca raportul dintre profitul net si profitul
pina la impozitare.

Influenta factorilor se determina aplicind metoda substitutiei in lant (tabelul nr. 4),
dupa urmatoarea formula:

RCp= (Pimp/A)*(CP/Cp)*(PN/Pimp)

Tabelul nr. 4

Calculul influentei factorilor detaliati la devierea rentabilitatii capitalului

propriu
Nr. substitutiei

Factorii de influenta Indicatorii Calculul Marimea

Nr. calculului

Pimp/A CP/Cp PN/Pimp

rezultativi influente influentei
i

1 0 (Pimp/A)(0) (CP/Cp)(0) (PN/Pimp)(0) R0 - -

2 1 (Pimp/A)(1) (CP/Cp)(0) (PN/Pimp)(0) Ra R a- R 0 ∆RPimp/A

3 2 (Pimp/A)(1) (CP/Cp)(1) (PN/Pimp)(0) Rb Rb- Ra ∆RCP/Cp

4 3 (Pimp/A)(1) (CP/Cp)(1) (PN/Pimp)(1) R1 R1- Rb ∆RPN/Pimp

Verificarea ∆RCp = ∆RPimp/A + ∆RCP/Cp

Analiza rentabilitatii capitalului permanent

Capitalul permanent reprezinta capitalul format din resurse al caror grad de

exigibilitate este mai mare de un an, adica este suma capitalului propriu si a
datoriilor pe termen lung. Rentabilitatea capitalului permanent se determina dupa
formula:

RCp =(Pimp/CP)*100%

Factorii de influenta asupra modificarii rentabilitatii capitalului permanent sunt:

14
 (1) ponderea capitalului permanent in suma capitalului propriu (CP/Cp);
(2) corelatia dintre profitul pina la impozitare si a profitului net (Pimp/PN);
(3) rentabilitatea capitalului propriu (PN/Cp).

Legatura dintre indicatorul rezultativ si factorii de influenta se determina dupa

relatia:

RCp=(CP/Cp)*(Pimp/PN)*(PN/Cp),

iar calculul marimii de influenta a factorilor se determina aplicind metoda substituirii

in lant conform tabelului urmator:

Tabelul nr. 5

Calculul influentei factorilor asupra rentabilitatii capitalului permanent

Nr. substitutiei

Factorii de influenta Indicatorii Calculul Marimea

Nr. calculului

CP/Cp Pimp/PN PN/Cp

rezultativi influente influentei
i

1 0 (CP/Cp)(0) (Pimp/PN)(0) (PN/Cp)(0) R0 - -

2 1 (CP/Cp)(1) (Pimp/PN)(0) (PN/Cp)(0) Ra Ra- R0 ∆RCP/Cp

3 2 (CP/Cp)(1) (Pimp/PN)(1) (PN/Cp)(0) Rb Rb- Ra ∆RPimp/PN

4 3 (CP/Cp)(1) (Pimp/PN)(1) (PN/Cp)(1) R1 R1- Rb ∆RPN/Cp

1.2 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE

In conditiile economiei de piata, in care piata are un impact semnificativ asupra
rezultatelor financiare ale intreprinderii, producerea si livrarea unor produse cu o

15
rentabilitate ridicata constituie una din premisele material indispensabile pentru a
putea face fata procesului concurential specific economiei de piata din perioada data.
Existenta unor produse nerentabile provoaca, in mod inevitabil, o diminuare a
profitului, ceea ce conduce la greutati financiare, caz in care, pentru acoperirea
necesarului de finantare, intreprinderea va trebui sa apeleze la imprumuturi.

De aceea, pentru a putea supravietui in conditiile unei concurente dure, fiecare

intreprindere trebuie sa asigure realizarea a doua obiective principale:

- rentabilizarea tuturor produselor;

- cresterea rentabilitatii fiecarui produs intr-un ritm care sa permita atingerea
nivelului de competivitate pe piete.

In acest scop, este necesara o fundamentare economica riguroasa a rentabilitatii

produselor, ceea ce inseamna ca, in adoptarea deciziilor privind producerea unor noi
produse, trebuie sa se porneasca de la nivelul minim, in care veniturile obtinute pot sa
acopere integral cheltuielile efectuate, situatie reflectata de “punctual critic al
gestiunii”, denumit si “pragul de rentabilitate”.

Asadar, pragul de rentabilitate indica nivelul minim de activitate la care

trebuie sa se situeze intreprinderea pentru a nu lucra in pierdere.

Determinarea pragului de rentabilitate se poate face in unitati fizice sau valorice,

pentru un singur produs sau pentru intreaga activitate a intreprinderii.

Calculul pragului de rentabilitate porneste de la ipoteza unui cost variabil unitar

constant in raport cu cresterea volumului productiei. Aceasta inseamna ca, indiferent
de volumul fizic al productiei realizate, cheltuielile variabile pe unitate de produs sunt
constante, variind doar volumul total al acestora. Costurile fixe ramin constante la
schimbarea nivelului productiei. Productia este considerate absolut omogena, iar
veniturile totale cresc, de asemenea, proportional cu volumul productiei vindute.
Reprezentarea grafica a punctului critic al rentabilitatii ofera o imagine clara si
inlesneste intelegerea problemei.

16
 Presupunem ca numarul unitatilor de productie vindute este egal cu numarul de
unitati de produse, care, in grafic, apar pe abcisa (Q), costurile si veniturile apar pe
ordonata.

Daca notam prin p-pretul de vinzare al unei unitati de produs;

Q- volumul fizic al productiei, atunci veniturile totale, care sunt

o functie de vinzari (y) va fi exprimata ca:

y=p*Q

Venituri totale
Incasari totale

Profit Costuri totale

Costuri variabile
pierderi
Costuri fixe

Cost total global Qpr Q

Figura 2.1 Reprezentarea grafica a pragului de rentabilitate

Costurile totale pot fi exprimate sub forma urmatoarei functii:

y=vQ + CF,
unde v indica cheltuielile variabile pe unitate de produs

CF-suma cheltuielilor constante.

Rezolvind sistemul de ecuatii:

obtinem:

17
 Q=CF/(p-v)

Prin urmare, reprezinta volumul fizic minim al productiei ce trebuie

fabricate si realizata, pentru ca intreprinderea sa nu obtina pierderi.

Timpul (data) la care este atins pragul de rentabilitate se calculeaza conform

formulei:

(VVpr/VVmaz)*360= zile, unde

VVpr-semnifica volumul vinzarilor la nivelul pragului de rentabilitate;

VVmaz-volumul vinzarilor real.

In cazul in care intreprinderea produce mia multe tipuri de produse, pragul de

rentabilitate se calculeaza conform formulei:

PR=CF/(100-CV(%))

Analiza pragului de rentabilitate este necesara in cazul:

-cind se iau decizii de implementare a unor noi produse, analiza pragului de

rentabilitate permite determinarea volumului de vinzari pentru noul produs, astfel
incit intreprinderea sa fie profitabila;

-cind se doreste extinderea generala a nivelului de operatii a intreprinderii.

O extindere va necesita o crestere atit a costurilor variabile, cit si a celor fixe, dar
va provoca si o crestere a volumului de vinzari.

Analiza rentabilitatii pe baza punctului critic permite determinarea gradului de

folosinta a capacitatii de productie pentru nivelul stabilit de producere.

Studiile realizate in tarile occidentale apreciaza situatia intreprinderilor in raport

cu pragul de rentabilitate astfel:

-instabila, daca volumul vinzarilor se situeaza mai jos de 10% deasupra pragului de
rentabilitate;

18
-relativ stabile, daca volum ul este cu 20% deasupra punctului critic;

-confortabila, daca volumul vinzarilor depaseste punctul critic cu peste 20%.

CAPITOLUL II
CARACTERISTICA CONDITIILOR DE
DEZVOLTARE ECONOMICO-FINANCIARA A
INTREPRINDERII SRL”PROG-AGROTER”

19
 2.1.Conditiile naturale si organizationale a
intreprinderii SRL “Prog-Agroter”

Istoria gospodarii
In anul 1961 pe baza mai multor gospodarii agricole de stat din satele Valea Mare,
Morenii Noi, Buzduganii de sus,de jos, Danuteni, Costuleni a fost organizat
sovhozul “Prut” cu o suprafata de teren agricol 3630 hectare.

Din 1994 sovhozul “Prut” a fost reorganizat in SA “Prut”. In 1997 in baza

proiectului national “Pamint” gospodaria Agricola SA “Prut” este reorganizat in
CAPC “Terasa Prut”.

Procesul de privatizare si divizare a pamintului a provocat aparitia noilor

gospodarii taranesti si a mai multor proprietari de pamint. CAPC “Terasa Prut” la
momentul infiintarii ocupa o suprafata de teren agricol 1170 ha. Presedintele
cooperativei ramine fostul director al SA “Prut” Vrabie Iurie Mihai.

In anul 1999 conform “Legii restructurarii intreprinderilor agricole in procesul

privatizarii “Nr.39214 din 13.09.1999, CAPC “Terasa Prut” a fost lichidata si infiinta
noua gospodarie Agricola SRL “Prog-Agroter”. Datorita consolidarii terenelor
agricole pe parcursul anilor 1999-2006 suprafata terenurilor agricole a SRL “Prog-
Agroter” se majoreaza si dispune de o suprafata de 1930 ha.

In componenta gospodarii SRL”Prog-Agroter” intra satele Valea Mare, Morenii

Noi, Buzduganii de Sus, Buzduganii de Jos, insa sediul gospodarii se afla in satul
Valea Mare.

Aranjarea geografica a gospodariei

20
 Teritoria gospodariei este aranjata in partea de sud a raionului Ungheni si ocupa
un masiv compact cu o longitudine de 20 de km de la Nord spre Sud si 9 km de la Est
spre Vest. Partea de Nord a gospodariei se margineste cu teritoria orasului Ungheni,
partea de Sud- cu terenurile agricole a satelor Bratuleni si Costuleni, partea de Est-
cu terenurile agricole a satelor Cetireni si Grozasca, iar in partea de Vest cu riul Prut.

Pe teritoriul gospodariei trece soseaua de insemnatate republicana Ungheni-Cahul,

care asigura legatura cu punctele de colectare si prelucrare a productiei agricole din
centrul raional Ungheni.

Departarea de la gospodarie pina la centrul raional este de 12 km.

Conditiile naturale
Teritoria gospodariei cu o inclinatie totala de 6-8 grade de la Est spre Vest se
caracterizeaza cu un relief linistit. Pe majoritatea suprafetelor se observa procese
slabe de eroziune a solului, puterea carora variaza in dependenta de inclinatie a
terenurilor. Apele subterane sunt raspindite la o adincime suficienta de 2-4 m si nu
provoaca paguba insemnata la formarea solului.

Mineralizatia apei riului Prut nu este mai mare de 1g/litru dind posibilitatea de a fi
folosita cu succes la irigarea culturilor agricole.

Viteza de curgere a riului Prut este de 0.2 m/sec.

Clima
Gospodaria se caracterizeaza cu o clima slab continentala. Iernile sunt domole,
perioadele de vegetatie sunt indelungate. Deseori bintuie secetele indelungate.

21
Ploile torentiale in perioada de vegetatie, schimbarea brusca a temperaturii, mai ales
iarna, duc la pagube materiale a culturilor agricole. Dupa datele multianuale
temperatura medie anuala a aerului constituie 9.6 C

Cea mai calduroasa luna este iulie +29,35 C

Cea mai friguroasa este ianuarie -12,-14 C

Solul incepe a ingheta in luna noiembrie, primavara ultimele ingheturi se observa

in luna martie.

Cantitatea medie anuala a precipitatiilor constituie 450 mm. Din suma anuala de
precipitatii aproximativ 75-80% cad in perioada calda a anului (aprilie-noiembrie).
Zapada cade incepind cu luna decembrie. In general conditiile agroclimaterice sunt
favorabile pentru cresterea si dezvoltarea culturilor agricole.

Solurile
Solul este mijlocul principal de producere in gospodaria agricola. Cele mai
raspindite soluri pe teritoriul gospodariei sunt ciornoziomurile obisnuite tipice si
carbonate cu un continut mare de substante organice.

Ciornoziomurile obisnuite au un caracter mai pronuntat la formarea si acumularea

humusului si a elementelor biogene de nutritie a plantelor, continind o cantitate mai
mare de humus 3-3,5%, care odata cu adincimea solului se micsoreaza. Mai putin
raspindite sunt ciornoziomurile carbonate care sunt mai slabe si au un continut de
humus de 2,6%.

Pentru pastrarea si marirea fertilitatii acestor soluri este necesara folosirea unei
agrotehnici inalte si folosirea rationala a ingrasamintelor.

Solurile existente dau posibilitatea cultivarii culturilor agricole la un nivel

agrotehnic inalt. Unul din principalele elemente ce tin de cultivarea culturilor agricole
la un nivel agrotehnic inalt este respectarea asolamentelor.

22
 Ramura de baza a gospodariei este cultivarea culturilor de cimp. In asolamentul
gospodariei se cultiva urmatoarele culture cu urmatoarea structura de insamintare:

1.Griu de toamna 32%

2.Orz de toamna 2%

3.Mazare furajera 3%

4.Mazare de gradina 5%

5.Porumb boabe 10%

6.Floarea- soarelui 20%

7.Sfecla de zahar 12%

8.Soie 12%

9.Legume 1%

Baza tehnico-materiala
SRL “Prog-Agroter”dispune de:

 Fatare cu deposit pentru pastrarea cerealelor

 Autoparc -1
 Brigade de tractoare -1
 Statii de alimentare cu carburanti -2
 Moara de cereale -1
 Sectia de constructie -1
Autoparcul dispune de incaperi pentru tehnica securitatii, incaperi pentru
reparatia si pastrarea autocamioanilor, sectia de strung, sectia pentru lacatusi, sectia
pentru sudat, sectia pentru vulcanizatie cu toate utilajele si personalul necesar.

Parcul de automobile este compus din urmatoarele automobile:

23
  Autocamion KAMAZ5410 -2 unitati
 Autocamion KAMAZ5320 -2 unitati
 Autocamion ZIL 351 -1 unitati
 Autocisterna GAZ 53 -1 unitati
 Automacara MAZ 500 -1 unitati
 Autobuz PAZ -1 unitati
 Autoturism M 24 -1 unitati
 Atoturism VAZ 06 -1 unitati
Brigada de tractoare cu statia de alimentare este amplasata in mijlocul cimpurilor
si dispune de o incapere pentru reparatia tehnicii, sectia pentru tehnica securitatii,
sectia pentru strung, sectia de sudat, sectia de ferarie, sectia de vulcanizare si lacatusi,
sectia de pastrare a tehnicii, deposit pentru piese de schimb. Parcul de tractoare are
urmatoarea componenta:

 Tractor K-701 -2 unitati

 Tractor T-150K -1 unitati
 Tractor MTZ-80 -7 unitati
 Tractor MTZ-82 -8 unitati
 Tractor DT-75 -1 unitati
 Tractor T-70 -1 unitati
 Tractor T-75 -3 unitati
 Tractor T-16 -1 unitati

Combine:

JOHN DEERE96401 -1 unitati

FORTSICHRITT E 5514 -3 unitati

FORTSCHRITT E 301 -1 unitati

24
FORTSCHRITT E 280 -1 unitati

CLAINE SF-10 -1 unitati

NIVA CK-5 -1 unitati

HERSONET-200 -1 unitati

Intreprinderea dispune si de echipamentul agricol necesar pentru prelucrarea

solului, semanat, protectia plantelor si irigatie.

Structura organizatorica
Intreprinderea SRL “Prog-Agroter” are statut de persoana juridica si poarta
raspundere pentru obligatiile asumate cu intreg patrimoniul sau. Asociatii societatii
date nu sunt personal responsabili pentru datoriile companiei, ei poarta raspundere
numai pentru riscurile de pierdere, asociate cu activitatea companiei, in limitele
contributiei lor in capitalul statutar, deoarece acesta este divizat in cote-parti,
marimea careia este stabilita de actele constituitive si sunt reprezentate prin
certificate.

Organele principale de conducere ale intreprinderii sunt:

1. Adunarea generala a asociatilor;

2. Comitetul de conducere;
3. Comisia de cenzori.

Societatea este condusa de co-participantul majoritar la capitalul social domnul

Iurie Vrabie, care este directorul oficial al unitatii.

Evidenta contabila si intocmirea tuturor documentelor financiar-contabile este

asigurata de catre departamentul contabil, care si poarta raspundere pentru
informatiile reflectate, iar de reprezentarea juridica a intreprinderii se ocupa

25
departamentul juridic, pe cind studierea pietei si elaborarea strategiilor de marketing
este realizata de departamentul de marketing.

In ceea ce priveste munca pe cimp, aceasta este asigurata de un colectiv de

muncitori foarte bine avizati in domeniu: agronomi, mecanizatori, brigadier etc.

ORGANIGRAMA INTREPRINDERII SRL “PROG-AGROTER”

DIRECTOR

DIRECTOR-ADJUNCT

Departamentul Departamentul Departamentul Departamentul

Financiar-contabil Juridic Marketing Tehnic

26
 2.2. Caracteristica dezvoltării economice a
întreprinderii SRL „Prog-Agroter”

Fondul funciar este prima conditie si baza naturala a fiecarui produs. Conditia
de baza in majorarea productiei agricole o are sporirea eficientei, utilizarii
durabile a resurselor funciare. Pentru aceasta este necesar ca intreprinderea sa
cunoasca componenta, structura si dinamica fondului funciar.

Tabelul 1

Componenţa structura şi dinamica fondului funciar a

intreprinderii SRL „Prog-Agroter”

Anii
Terenuri funciare 2008 2009 2010
ha % ha % ha %
I. Terenuri agricole - 1858 99,67 1869 100 1869 100
total
1828 98,06 1869 100 1857 99.36
inclusiv: 1828 98,06 1869 100 1857 99,36
Arături, din care - - - - - -
Semănături - - - - - -
Plantaţii perene - - - - - -
Fîneţe - - - - - -
Păşuni
Pîrloage

II. Terenuri neagricole 6 0,32 - - - -

-total
- - - - - -
inclusiv: 2 0,1 - - - -
Fondul acvatic 2 0,1 - - - -
Fondul silvic 2 0,1 - - - -
Drumuri
Alte terenuri neagricole
şi rezerve

27
 Total: 1864 100 1869 100 1869 100

Concluzii: In baza tabelului dat putem deduce faptul ca intreprinderea SRL

„Prog-Agroter” si-a marit in anul 2009-2010 fata de 2008 cu 11 ha suprafata
terenurilor agricole, pe cind suprafata terenurilor neagricole a diminuat-o la zero.

Unitatea economica SRL „Prog-Agroter” utilizeaza pamintul la producerea

productiei agricole vegetale, si pentru aceasta este necesara aprecierea nivelului
intensivitatii utilizarii fondului funciar conform urmatorului tabel:

Tabelul 2

Gradul de valorificare a fondului funciar în

SRL „Prog –Agroter”

Indicatorii Anii
2008 2009 2010
Ponderea, %
- terenuri agricole în suprafaţa
98,67 100 99,36
totală;
- arături în suprafaţa terenurilor 98,38 100 99,36
agricole;
- terenuri prelucrate ( plantaţii
perene + arături) în suprafaţa - - -
terenurilor agricole;
- semănături în suprafaţa terenului
arabil; - - -
- pămînturi irigate în suprafaţa
terenurilor agricole.
- - -

Concluzii: Conform datelor din tabel concludem faptul ca ponderea terenurilor

agricole in suprafata totala s-a micsorat in anul 2010 fata de anii 2008-2009, araturile
in 2009 ocupind toata suprafata terenurilor agricole.

28
 Deoarece in cadrul intreprinderii, de la an la an, au loc schimbari in componenta
mijloacelor de productie este necesar de efectuat aprecierea productiei conform
tabelului ce urmeaza.

Tabelul 3
Componenţa şi dinamica proporţiei de producţie în
SRL „Prog-Agroter”
Anii Anul 2009 în Anul 2010 în
În medie % faţă de: % fata de:
Indicatorii pe ultimii
2008 2009 2010 3 ani
2008 2009

Suprafaţa terenurilor agricole, ha 1858 1869 1869 1865 100,59 100

1828 1869 1869 1855,33 102,24 100
inclusiv: - terenuri arabile
---- ---- ---- ---- ---- ---
- plantaţii perene
Efectivul mediu anual de 150 210 198 186 140 94,28
lucrători, încadraţi în agricultură,
persoane
Inclusiv:
150 210 198 186 140 94,28
- cultura plantelor
---- ---- ---- ---- ---- ----
- sectorul zootehnic
Efectivul mediu de animale ---- ---- ---- ---- ---- ----
agricole, cap. conv.
Valoarea medie anuală a
9378 9900 10183 9820,33 105,57 102,86
mijloacelor fixe productive, mii
lei, inclusiv:
- Mijloace fixe productive cu 9378 9900 10183 9820,33 105,57 102,86
destinaţie agricolă
Valoarea producţiei agricole
13433 8936 12258 11542.33 66,52 137,17
globale ( în preţuri comparabile
ale anului 2005), mii lei, inclusiv:
* producţia vegetală; 13433 8936 12258 11542.33 66,52 137,17
* producţie animalieră ---- ---- ---- ---- ---

Venitul din vînzări, mii lei 10968 12381 18189 13846 112,88 146,91

29
 Concluzii: In baza tabelului putem deduce o majorare insemnata a efectivului
mediu annual de lucratori incadrati in agricultura in anul 2009 fata de anul 2008,
urmind ca in perioada urmatoare sa sufere o noua diminuare. Valoarea productiei
agricole globale (in preturi comparabile ale anului 2005) s-a micsorat fata de 2008 cu
33,48 %, iar venitul din vinzari a crescut semnificativ in anul 2010 fata de 2009 cu
46,91 %, si ca urmare profitul obtinut de intreprindere va fi mai mare.

Pentru a obtine careva venituri este necesar ca o intreprindere sa desfasoare un

anumit gen de activitate. Dupa cum cunoastem, SRL “Prog-Agroter” are ca activitate
producerea productiei agricole vegetale, deoarece aceasta nu detine sector zootehnic,
ca rezultat al realizarii productiei obtinute intreprinderea obtine anumite venituri din
vinzari, componenta, structura si dinamica carora se analizeaza astfel:

Tabelul 4

Componenţa, structura şi dinamica venitului din vînzări

în SRL „Prog-Agroter”
Denumirea produselor, 2008 2009 2010
ramurilor Mii lei % Mii lei % Mii lei %
Producţia vegetală
Cereale- total 2229 21,67 6801 54,93 6602 36,28
Sfecla pentru zahăr 5898 57,35 1997 16,13 5914 32,50
Floarea- soarelui 1309 12,73 2710 21,89 5223 28,70
Soia - - - - - -
Legume de cîmp 658 6,40 873 7,05 450 2,47
Fructe seminţoase 125 1,22 - - - -
Altă producţie vegetală. 65 0,6 - - 8 0,04
Total producţie vegetală 10284 100 12381 100 18197 100
Producţie animalieră
Creşterea bovinelor - - - - - -
Creşterea suinelor - - - - - -
Creşterea ovinelor. - - - - - -
Altă producţie animalieră. - - - - - -
Total producţie animalieră. - - - - - -
Total producţie agricolă 10284 100 12381 100 18197 100

30
 Concluzii: Conform datelor din tabel conchidem faptul ca intreprinderea SRL
„Prog-Agroter” nu produce productie animala. Cele mai mari venituri din vinzarea
productiei vegetale le-a obtinut in anul 2010, iar cele mai mici in 2008.

Veniturile pot fi obtinute din diferite tipuri de activitati economice. Astfel,

analizind structura, componenta si dinamica veniturilor activitatii economico-
financiare a intreprinderii putem stabili profitul real al acesteea.

Tabelul 5

Componenţa, structura şi dinamica veniturilor activităţii economice a

întreprinderii SRL „Prog-Agroter”

Anii
Tipurile de activitate 2008 2009 2010
mii lei % mii lei % mii lei %
- agricolă 10284,4 93,65 12381, 98,15 71423,5 99.38
- comercială 479 4,36 4 1,05 133,4 0,19
- de transport 13,3 0,12 132,1 - - -
- prestarea serviciilor 204,8 1,86 - 0,8 313,1 0,43
- industrială - - 104,9 - - -
- exacutarea altor - - - - - -
activităţi. -
Total 10981,5 100 12618, 100 71870 100
4

Concluzii: In baza datelor din tabel deducem faptul ca principalele venituri

intreprinderea SRL „Prog-Agroter” le obtine din activitatea agricola. Deoarece
aceasta nu desfasoara activitatea industriala sau alte tipuri de activitati, ea nu obtine
nici-un venit din aceasta directie.

Pentru obtinerea productiei agricole SRL „Prog-Agroter” utilizeaza un sir

diversificat de resurse care influenteaza intensivitatea acesteea.

31
 Tabelul 6

Nivelul intensivităţii producţiei agricole în

SRL „Prog-Agroter”
Anul 2010 faţă
Anii de, %
Indicatorii
2008 2009 2010 2008 2009
Revine la 1 ha terenuri agricole:
1. mijloace fixe productive cu 5031,12 5296,9 5448,37 108,2 102,86
destinaţia agricolă, lei 5 9
2. consumuri de producţie, inclusiv
- consumuri directe de materiale 2877,68 1640,98 97,52
- consumuri directe privind 2072,42 1682,7 1307,65 57,02 97,53
retribuirea muncii 2 63,1
3. valoarea îngrăşămintelor în 1340,8
corporate la 1 ha arătură: 2
- minerale substanta activa, lei 297,21 469,77 37,33
- organice, lei - - 158,0 -
4. Efectivul mediu de animale, cap. - - 6 -
conv. 1258,4 -
3 -
-
-

Concluzii: Dupa datele tabelului concludem faptul ca in 2010 intreprinderea a

utlizat o cantitate mai mare de ingrasaminte minerale, fata de 2008, si mult mai mica
fata de 2009. SRL „Prog-Agroter” nu utilizeaza ingrasaminte organice, iar cele mai
mari consumuri de productie le efectueaza in anul 2010.

32
 Productia agricola obtinuta difera de la an la an, fiind influientata de diversi
factori. Insa fara a lua in considerare aceste puncte, este necesar ca aceasta sa fie
utilizata cit mai eficient pentru a obtine un venit global si un profit cit mai mare.

Tabelul 7

Eficienţa economică a intensificării producţiei agricole în

SRL „Prog-Agroter”
Anul 2010, faţă
Indicatorii Anii de, %
2008 2009 2010 2008 2009
1. Productivitatea principalelor culturi
agricole, ch/ha
- cereale de toamnă 33,33 30,6 35,5 106,5 116
- leguminoase pentru boabe 17,25 16,8 12 69,56 71,43
- porumb pentru boabe 80,18 80,6 115,9 144,55 143,79
- sfecla pentru zahăr 718,96 284,1 493,6 68,65 173,74
- floarea soarelui 27,61 19,9 25,8 93,44 129,65
- soia - - 19,7 - -
- legume de cîmp 207,75 281,7 24,5 11,79 8,70
- fructe seminţoase 25,9 - - - -
2. s-a obţinut la 1 ha terenuri agricole:
2.1. producţie globală ( în preţuri 6180,79 4781,17 6558,59 106,11 137,17
comparabile a anului 2005), lei
2.2. venit global, lei 3975,2 6751,2 9975,39 250,9 147,75
2.3. profit brut, lei 2156,65 1100,05 4515,25 209,36 410,46
3. s-a obţinut producţie globală
( în preţuri comparabile a anului
2005), la 1 leu consumuri de producţie, 2,98 2,84 4 134,22 140,84
lei

33
 Concluzii: Conform datelor din tabel observam schimbari semnificative in
productivitatea culturilor agricole in ultimii 3 ani. Concludem ca productivitatea
cerealelor de toamnă, porumbului pentru boabe, sfeclei pentru zahăr, florii-soarelui a
crescut in 2010 fata de 2009, pe cind cea a legumelor de cîmp s-a micsorat
semnificativ. In functie de productia obtinuta la un ha sufera schimbari insemnate si
venitul global si profitul brut obtinut la 1 ha teren agricol.

Potentialul intern al firmei si modul de gestionare al acestuia reprezinta o cale

importanta de asigurare a eficientei economice a activitatii. O parta componenta al
acestuia il constituie resusele umane, analiza carora pune in evidenta mutatiile de
natura cantitativa survenite in cadrul acestei componente importante.

Tabelul 8

Indicatorii utilizării resurselor de muncă

a întreprinderii SRL „Prog-Agroter”
Indicatorii Anii
2006 2007 2008
Efectivul mediu anual de lucrator, oameni 201 157 150
Efectivul mediu anual de lucratori planificati, oameni 201 157 150
Numarul de zile lucrate,zile 260 250 240
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe, mii lei 3803 8854 9378
Gradul de asigurare cu resurse de munca, % 0,89 0,76 0,73
(de fapt lucratori angajati : plan)
Inzestrarea fortei de munca cu mijloacele fixe de productie cu 18,92 56,39 62,52
destinatie agricola, lei
Numarul de zile lucrate efectiv de un lucrator pe an, zile 260 250 240
Coeficientul de folosire a resurselor de munca ( zile lucrate la : 0,98 0,94 0,9
265)

Concluzii: In baza datelor din tabel observam ca cel mai bine asigurata cu forta de
munca SRL „Prog-Agroter” a fost in 2006, doearece si efectivul mediu anual de

34
lucratori a fost cel mai mare. Inzestrarea fortei de munca cu mijloace fixe de
productie cu destinatie agricola se majoreaza anual.

CAPITOLUL III

35
 ANALIZA RENTABILITATII INTREPRINDERII
SRL „PROG-AGROTER”

Rentabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a obtine profit ca rezultat

favorabil al desfasurarii activitatii economico-financiare. Acest indicator
caracterizeaza nivelul de recuperare al activelor, consumurilor, profitabilitatii
vinzarilor si eficienta utilizarii mijloacelor de productie. Profitul este efetul
desfasurarii unei activitati economice rentabile, el atestind functionarea
corespunzatoare a sistemului intr-o intreprindere economica.
Insa o activitate nu poate fi considerata pe deplin rentabila doar prin prisma masei
absolute a profitului, ratele de rentabilitate aratind de cele mai multe ori aspecte nu
tocmai „ profitabile” ale activitatii.
Respectarea principiului eficientei economice cere ca orice activitate economica
sa realizeze o crester a efectelor sale economice net superioara ca ritm eforturilor
depuse pentru obtinerea lor.
Pentru a analiza rentabilitatea intreprinderii SRL „Prog-Agroter”, in continuare
vom determina indicatorii activitatii economico-financiare, si anume: rentabilitatea
generala, rentabilitatea productiei agricole, rentabilitatea economica si rentabilitatea
financiara, in baza datelor din Rapoartele financiare si Formularele Specializate ale
anilor 2008-2010, conform tabelului ce urmeaza:

Tabelul 1

36
 Indicatorii activităţii economico-financiare
a întreprinderii SRL „Prog-Agroter”
Indicatorii Anii Abateri (+,-)
anul 2010 fata de
anul
2008 2009 2010 2008 2009

Profitil brut, mii lei 4020 2056 8440 4420 6384

Profitul perioadei de gestiune pînă
1642 (346,8) 6033 4391 6379,8
la impozitare, mii lei
Profitul net, mii lei 1642 (346,8) 6033 4391 6379,81
Rentabilitatea generală, % ( profit
pînă la impozitare : valoare medie
9,70 -1,99 27,86 18,16 29,85
anuală a MF + active curente) x
100 %
Rentabilitatea producţiei agricole,
% ( profitul la realizarea produselor
384,32 37,79 203,62 -180,7 165,83
agricole : costul producţiei agricole
vîndute)
x 100 %
Rentabilitatea economică, %
( profitul pînă la impozitare :
12,07 -2,35 51,57 39,5 53,92
valoarea medie anuală a activelor
totale) x 100 %
Rentabilitatea financiară ( a
capitalului propriu), % ( profit net :
30,41 -6,42 156,3 125,89 162,72
valoarea capitalului propriu) x 100
%

Anul 2008

* Rentabilitatea generala
1642 / (9378 + 7547) * 100 % = 9,70 %;

37
* Rentabilitatea productiei agricole
4020 / 1046 * 100 % = 384,32 %;
* Rentabilitatea economica
1642 / 13599 * 100 % = 12,07 %;
* Rentabilitatea financiara
1642 / 5400 * 100 % = 30,41 %;
Anul 2009

* Rentabilitatea generala
-346,8 / (9900 + 7450) * 100 % = -1,99 %;
* Rentabilitatea productiei agricole
2056 / 5440 * 100 % = 37,79 %;
* Rentabilitatea economica
-346,8 / 14749 * 100 % = -2,35 %
* Rentabilitatea financiara
-346,8 / 5400 * 100 % = -6,42 %;
Anul 2010

* Rentabilitatea generala
6033 / (10183 + 11470) * 100 % = 27,86 %;
* Rentabilitatea productiei agricole
8440 / 4145 * 100 % = 203,62 %;
* Rentabilitatea economica
8440 / 16367 * 100 % = 51,57 %;
* Rentabilitatea financiara 8440 / 5400 * 100 = 156,3 %
Concluzii: Conform datelor obtinute in urma calculelor efectuate am ajuns la
conluzia ca cel mai bogat si mai rentabil an pentru SRL „Prog-Agroter” a fost anul
2010. Cele mai semnificative schimbari negative se observa la rentabilitatea
productiei agricole care de la o diminuare majora suferita in 2009 inregistreaza o

38
 crestere insemnata in 2010, insa cu -80,7% mai mica decit in anul 2008. Cresterea
profitului net in anul 2010 fata de 2009 cu 6384 mii lei este rezultatul exlusiv al
cresterii eficientei productiei agricole obtinute de intreprindere.

CONCLUZII SI PROPUNERI
Din surse informationale cunoastem faptul ca intreprinderea SRL “Prog-Agroter”
este cea mai dezvolatata intreprindere din raionul Ungheni. Avind un nivel inalt de

39
dezvoltare, ea dispune de o baza tehnico-materiala moderna cu toate agregatele
necesare pentru culturile cerealiere si tehnice.

Analizind nivelul rentabilitatii activitatii economico-financiare a intreprinderii am

ajuns la conluzia ca aceasta ca oricare alta unitate economica tinde spre maximizarea
profitului net, dupa cum observam din datele reflectate in Raportul Financiar al
anului 2010, insa pentru a atinge acest obiectiv este nevoie ca unitatea economica sa
ia unele masuri, precum:

 diminuarea consumurilor si cheltuielilor de productie;

 cresterea volumului productiei vindute;

 cresterea calitatii productiei fizice destinate vinzarii;

 integrarea productiei vegetale cu productia zootehnica pentru valorificarea

superioara a productiei vegetale secundare si utilizarea eficienta a resurselor de
forta de munca.

Pentru majorarea ratei rentabilitatii financiare a capitalului propriu este nevoie ca

intreprinderea sa efectueze urmatoarele:

 sporirea profitului net pe seama cresterii volumului de activitate si a sporirii

rezultatelor pe fiecare tip de activitate;
 cresterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea intensiva a
mijloacelor fixe si reducerea nevoii de fond de rulment (in special, prin
reducerea stocurilor si creantelor);
 reducerea ponderii capitalului propriu angajat in totalul capitalurilor investite,
cu conditia ca venitul obtinut prin indatorare sa fie superior costului datoriilor.

BIBLIOGRAFIE

40
1. Isfanescu A., Stanescu C., Baicusi A., “Analiza economico-financiara”,
Editura Economica, Bucuresti, 1999;

2. Valentina Gortolomei, “Bazele analizei activitatii economic-financiare” (Curs

universitar), Editura ASEM, Chisinau, 2006;

3. Cornel Crecana, “Analiza economico-financiara”, Editura Economica,

Bucuresti, 2006;

4. Gratiela Ghic, Carmen Judith Grigorescu, “Analiza economico-financiara”

(Abordari teoretice, studii de caz), Editura Universitara, Bucuresti, 2006;

5. Nadejda Botnari, “Finantele intreprinderii”, Editura Prim, Chisinau, 2008;

WEB-BIBLIOGRAFIE

41
1. www.google.md

2. www.biblioteca-digitala.ro

3. www.mf.gov.md

4. www.referat.ro

5. www.contabilsef.md

6. www.statistica.md

42
ANEXE

43