METODE SOFTWARE PENTRU MODELAREA SI IDENTIFICAREA EXPERIMENTALA A

SISTEMELOR CU PARAMTERI DISTRIBUITI

UTILIZAREA METODEI ELEMENTULUI FINIT PENTRU REZOLVAREA ECUATIILOR

CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC ÎN MEDII CONDUCTOARE MASIVE

1. Scopul lucrării

Întrun corp din material conductor plasat în câmp electromagnetic variabil în timp se induc curenţi
electrici de conducţie care modifică distribuţia câmpului electromagnetic în interiorul corpului. Curenţii
electrici astfel produşi se numesc curenţi turbionari. Fenomenul fizic constă în atenuaarea câmpului cu
creşterea adâncimii măsurată faţă de suprafaţa corpului. Fenomenul se numeşte efect pelicular.
Fenomenul este utilizat pentru ecranarea incintelor, încălzirea prin inducţie a straturilor superficiale în
vederea tratării termice, limitarea curenţilor la pornirea motoarelor electrice asincrone cu bare înalte . De
asemenea, efectul pelicular determină creşterea rezistenţei electrice echivalente a conductoarelor
parcurse de curenţi variabili în timp.

2. Breviar teoretic

A. Ecuaţiile care descriu pătrunderea câmpului electromagnetic în medii conductoare masive se obţin prin
aplicarea legilor generale ale câmpului electromagnetic precum şi a legilor de material specifice
materialelor omogeme şi izotrope, fără magnetizaţie permanentă. Formele particulare care se obţin sunt
următoarele.

rot H = J = σ ⋅ E , (prima ecuaţie de ordinul întâi) (1.)

∂H
rot E = − µ ⋅ , (a doua ecuaţie de ordinul întâi) (2.)
∂t
Pe baza ecuaţiilor de ordinul întâi se pot deduce următoarele două ecuaţii de ordinul doi ale câmpului
electromagnetic în medii conductoare masive.

∂H
∆ H =σ ⋅µ ⋅ , (a prima ecuaţie de ordinul doi) (3.)
∂t

∂E
∆ E =σ ⋅µ ⋅ , (a doua ecuaţie de ordinul doi) (4.)
∂t
In calcule, intensitatea câmpului magnetic sau electric se obţine prin rezolvarea uneia dintre cele două
ecuaţii de ordinul doi iar mărimea omologă, respectiv intensitatea câmpului electric sau magnetic se
obţine prin rezolvarea ecuaţiei de ordinul întâi corespunzătoare.

B. Pentru cazul câmpurilor plan-paralele mărimile fizice depind de o singură variabilă spaţială şi de
variabila timp, Figura 1. In acest caz, ecuaţiile de ordinul doi ale câmpului electromagnetic se scriu după
cum urmează.

∂ 2 H z ( x, t ) ∂H z ( x, t )
=σ ⋅µ ⋅ (5.)
∂x 2
∂t

∂ 2 E y ( x, t ) ∂E y ( x, t )
=σ ⋅µ ⋅ (6.)
∂x 2
∂t

Ecuaţiile (5.) şi (6.) reprezintă două ecuaţii cu derivate parţiale parabolice de ordinul doi. Ecuaţiile de
ordinul unu se obţin din relaţiile (1.) şi (2.) după cum urmează.

MSMIESPD/DA/Rev2011 1
 Laborator MSMIESPD

∂H z ( x, t )
= σ ⋅ E y ( x, t ) (7.)
∂x

∂E y ( x, t ) ∂H z ( x, t )
= −µ ⋅ (8.)
∂x ∂t

Ecuaţia (7.) este o ecuaţie cu derivate parţiale de ordinul unu de tip eliptic iar cea de-a doua este o
ecuaţie cu derivate parţiale de ordinul unu de tip parabolic. Rezolvarea ecuaţiilor se poate face analitic
pentru cazul regimului sinusoidal staţionar şi respectiv numeric, de exemplu cu metoda elementului finit în
cazul general.

C. Soluţiile analitice ale ecuaţiilor câmpului electromagnetic variabil în semispaţiul conductor în regim
permanent sinusoidal sunt următoarele.

Intensitatea câmpului magnetic la suprafaţa de separaţie cu aerul este după cum urmează.

(
H z (0, t ) = H z ,max ⋅ sin ω1 ⋅ t ) (9.)

Condiţiile la frontierele domeniului spaţial sunt următoarele.

x = 0 : H z (0, t ) = H z ,max ⋅ sin ω1 ⋅ t ( ) (10.)

x = 0 : lim H z ( x, t ) = H z ,∞ = finit (11.)

x→∞

Rezultă soluţiile pentru intensitatea câmpului magnetic respectiv intensitatea câmpului electric date în
relaţiile (12.) şi (13.).

(
H z ( x, t ) = H z ,max ⋅ e −α ⋅t ⋅ sin ω1 ⋅ t − α ⋅ x ) (12.)

α  π
J y ( x, t ) = 2 ⋅ ⋅ H z , max ⋅ e −α ⋅t ⋅ sin  ω1 ⋅ t − α ⋅ x +  (13.)
σ  4

In care constanta de atenuare α se obţine din relaţia care urmează.

γ= j ⋅ ω1 ⋅ µ ⋅ σ = α ⋅ (1 + j ) (14.)

Expresia (12.) reprezintă o undă elementară directă care se propagă în sensul pozitiv al axei (Ox), cu
ω1 2 ⋅π
viteza de propagare v = şi lungimea de undă λ= .
α α

D. Pentru rezolvarea numerică a ecuaţiilor în cadrul acestui laborator se va utiliza funcţia pdepe din
pachetul de programe Matlab, biblioteca Partial Differential Equations Toolbox.

Cu ajutorul acestei funcţii se pot rezolva ecuaţii cu derivate parţiale de tip eliptic şi parabolic de forma
care urmează.

 ∂u  ∂u ∂   ∂u   ∂u 
c x; t ; u;  ⋅ = x − m ⋅  x m ⋅ f  x; t ; u;  + s x; t ; u;  (15.)
 ∂x  ∂t ∂x   ∂x   ∂x 

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească termenii din relaţia (15.) sunt următoarele.

MSMIESPD/DA/Rev2011 2
 Utilizarea metodei elementului finit pentru rezolvarea ecuatiilor câmpului electromagnetic în medii
conductoare masive
1. Domeniul de variaţie al variabilei spaţiale trebuie să fie finit. Valorile de la capetele intervalului
reprezintă valorile variabilei corespunzătoare frontierelor domeniului de integrare

x ∈ [a; b] a, b ∈ R (16.)

2. Domeniul de variaţie al variabilei timp.

[
t ∈ t0 ; t f ] t0 , t f ∈ R (17.)

3. Valorile parametrului m reprezintă tipul de simetrie al problemei care trebuie rezolvată şi anume:

m=0 simetrie plana (18.)

m =1 simetrie cilindrică (19.)

m=2 simetrie sferică (20.)

4. Condiţia la momentul iniţial t = t 0 se exprimă sub forma unei funcţii depinzând doar de variabila
spaţială astfel:

( )
u x; t0 = u0 ( x ) (21.)

5. Componentele soluţiei la frontierele domeniului de integrare ses exprimă sub forma care urmează.

 ∂u 
p( x; t ; u ) + q ( x; t ) ⋅ f  x; t ; u;  = 0 (22.)
 ∂x 

In care funcţia q ( x; t ) este egală cu zero pentru condiţiile de tip Dirichlet sau diferită de zero pentru
condiţiile von Neumann. Se remarcă faptul că pentru condiţiile de frontieră von Neumann, se utilizează
 ∂u  ∂u
funcţia f  x; t ; u;  (termenul de flux al ecuaţiei cu derivate parţiale) în locul formulării clasice în .
 ∂x  ∂x

D. Exemplu de implementare a funcţiei pdepe pentru rezolvarea problemei definită de ecuaţia (5.), cu
condiţia la momentul iniţial (9.) şi condiţiile la frontierele domeniului spaţial (10.), (11.).
function TestPDE1
%==========================================================================
%CALCULEAZA REPARTITIA INTENSITATII CM IN SEMISPATIUL INFINIT PRIN
%INTEGRAREA ECUATIILOR CAMPULUI ELECTROMAGNETIC
%==========================================================================

clc
close all

% Setarile problemei
% --------------------------------------------------------------
m=0;%Simetrie plana
x = linspace(0,0.005,80);%grosimea de 0,005 impartita in 80 de intervale
t = linspace(0,0.1,80);%durata 0.1 sec in 80 intervale

% Rezolvarea problemei
% --------------------------------------------------------------
sol = pdepe(m,@pdex1pde,@pdex1ic,@pdex1bc,x,t);%linia de definitie a functiei
% Extract the first solution component as u.
u = sol(:,:,1);%rezultatul calculelor

% Reprezentari grafice

MSMIESPD/DA/Rev2011 3
 Laborator MSMIESPD
% --------------------------------------------------------------
surf(x,t,u)
title('Solutia numerica calculata in 80 noduri.')
xlabel('Distanta x')
ylabel('Timpul t')

figure
plot(x,u(end,:))
title('Solutia la t = 2')
xlabel('Distanta x')
ylabel('u(x,2)')

% Functii auxiliare
% --------------------------------------------------------------
function [c,f,s] = pdex1pde(x,t,u,DuDx)
c = 4*pi*1e3;%coeficientul termenului din dreapta
f = DuDx;%componenta in d2H/dz2
s = 0;%nu are termen in dH/dz
% --------------------------------------------------------------
function u0 = pdex1ic(x)
dOmega=100*pi;%pulsatia
dMiu=4*pi*1e-4;%permeabilitatea magnetica
dSigma=1e7;%conductanta electrica
dAlfa=sqrt(dOmega*dMiu*dSigma/2);%factorul de atenuare
dHzmax=1000;%valoarea maxima a intensitatii campului magnetic
u0 =dHzmax*exp(-dAlfa*x)*sin(-dAlfa*x);%valoarea estimata a solutiei la t=0
% --------------------------------------------------------------
function [pl,ql,pr,qr] = pdex1bc(xl,ul,xr,ur,t)
dHzmax=1000;%valoarea maxima a intensitatii campului magnetic
dOmega=100*pi;%pulsatia
pl = dHzmax*sin(dOmega*t);%conditia de frontiera la capatul din stanga la
orice moment
ql = 0.001;%conditia de frontiera la capatul din stanga la orice moment
pr = 0;%conditia de frontiera la capatul din dreapta la orice moment
qr = 0.001;%conditia de frontiera la capatul din dreapta la orice moment

3. Modul de lucru

3.1. Exerciţiu pregătitor

1. Să se rezolve analitic pentru regimul permanent sinusoidal problema definită prin de ecuaţia (5.), cu
condiţia la momentul iniţial (9.) şi condiţiile la frontierele domeniului spaţial (10.), (11.). Notaţi expresia
soluţiei analitice în tabelul care urmează.

2. Scrieţi expresiile condiţiilor la frontierele domeniului spaţial pentru cazul pătrunderii câmpului
electromagnetic intro placă de grosime finită δ . Explicitaţi expresiile funcţiilor p ( x; t ; u ) şi q ( x; t ) din
relaţia (22.) pentru acest caz.

MSMIESPD/DA/Rev2011 4
 Utilizarea metodei elementului finit pentru rezolvarea ecuatiilor câmpului electromagnetic în medii
conductoare masive
3.2. Studiul pătrunderii câmpului electromagnetic
Rulati funcţia TestPDE1 şi salvaţi graficul care reprezintă soluţia problemei propuse.

Modificaţi codurile funcţiei TestPDE1 pentru a rezolva problema studiului pătrunderii câmpului întro placă
de grosime finită cu grosimea δ = 0.5 mm ; rulaţi aplicaţia şi salvaţi rezultatul obţinut.

Permeabilitatea magnetică relativă este µ r = 1000 , ceea ce corespunde unui mediu feromagnetic.
Modificaţi această valoare pentru a corespunde unei placi dintrun material neferomagnetic. Rulaţi incă o
dată aplicaţia şi salvaţi rezultatul. In spaţiul de mai jos notaţi observaţiile voastre si explicaţi diferenţele pe
care le-aţi remarcat.

Adâncimea de pătrundere a câmpului reprezintă distanţa măsurată de la suprafaţa de separaţie dintre

mediul conductor şi aer la care amplitudinea câmpului scade de e ori. Modificaţi pulsaţia la valoarea
ω1 = 10000 ⋅ π [rad / s ] şi notaţi observaţiile voastre privitoare la modul în care se modifică adâncimea de
pătrundere a câmpului cu frecvenţa.

Data:

Intocmit

Verificat

MSMIESPD/DA/Rev2011 5