Sunteți pe pagina 1din 12

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT “ION CREANGĂ”


DIN CHIŞINĂU

Facultatea Științe ale Educației și Informatică


Catedra Pedagogie Preşcolară, Educație Fizică și Dans
Program de studii Management şi consiliere în educaţie preşcolară

PORTOFOLIU
STANDARDE DE CALITATE ÎN FORMAREA ȘI EVALUAREA
PERSONALULUI DIDACTIC DIN PREȘCOLARITATE

Masterand: URECHE ALINA-ISABELA

Evaluator:
Gînju Stela, doctor, conferențiar universitar

Chişinău, 2019
1. Descrieți o teorie care stă la baza dezvoltării profesionale.

Teoria organizatorilor cognitivi şi anticipativi de progres (D. P. Ausubel)


A. Prezentare generală

Spre deosebire de teoriile dezvoltate în contextul experimentelor de laborator, în


teoria sa, Ausubel a fost preocupat de transferarea concepţiei sale psihologice asupra
învăţării, îndeosebi a celei verbale, în plan educaţional. Altfel spus, Ausubel a fost interesat
de modul în care elevii reuşesc să înveţe mari cantităţi de material, de identificarea
mecanismelor şi a factorilor care înlesnesc învăţarea. Acest lucru face ca şi această teorie
(de esenţă cognitivistă) asemenea celei a lui Bruner, să fie considerată o foarte valoroasă
teorie a instruirii.

În concepţia autorului, învăţarea este acel proces fundamental de asimilare şi


integrare a noilor achiziţii în contextul cunoştinţelor însuşite anterior, al structurilor
cognitive deja existente. Ausubel este de părere că învăţarea are la bază mecanisme de
supraordonare, de reprezentare şi de combinare, mecanisme ce intervin în timpul receptării
noilor informaţii.

Un astfel de mecanism se regăseşte în ideea organizatorilor cognitivi şi anticipativi


de progres. Termenul de „organizator” este folosit de autor pentru a desemna „ansambluri de
idei mai complexe (o idee clară, un atribut definitoriu, un cuvânt-cheie, o informaţie suport
etc,) şi pregătite în mod deliberat, care sunt prezentate elevului înaintea sistemului de
cunoştinţe (semnificative) de însuşit, în scopul accesibilităţii ideilor-ancoră relevante”
(Ausubel, D., apud Panţuru, S.,2002, p.80). Aşadar, Ausubel susţine că există anumite
pattern-uri după care se structurează cunoştinţele. Odată identificate, acestea pot fi orientate
prin prezentarea lor înainte de a avea loc procesul efectiv al învăţării. Hărţile conceptuale
din psihologia cognitivă sunt reprezentări grafice ale modului în care cunoştinţele sunt
structurate la nivel mintal. Prin urmare, prin expunere, această formă grafică de redare a
structurilor mintale poate facilita procesul de structurare a cunoştinţelor.

În acelaşi timp, Ausubel subliniază că organizatorii nu se confundă cu prezentarea


generală sau rezumatul unui material care doar evidenţiază idei-cheie prezentate la acelaşi
nivel de abstractizare şi generalizare ca şi restul materialului. Organizatorii funcţionează ca
o punte de legătură între noul material şi ideile anterioare cu care s-ar putea relaţiona şi pe
care s-ar putea sprijini.

Astfel, teoria lui Ausubel are elemente comune cu teoriile gestaltiste şi cu cele care
aşează în centrul construcţiei teoretice conceptul de schemă cognitivă. Se pot identifica
similarităţi şi cu teoria lui Bruner, respectiv cu modelul învăţării în spirală propus de autorul
american. Dar, în vreme ce Bruner propune prin modelul său dezvoltarea de noi structuri
cognitive, Ausubel precizezază că esenţială în teoria sa este reorganizarea structurilor
existente în lumina noilor informaţii.

În concepţia autorului, învăţarea în şcoală îmbracă mai multe forme: învăţare prin
receptare / învăţare prin descoperire (în funcţie de poziţia elevului faţă de produsul
cunoaşterii) şi învăţare conştientă / învăţare mecanică, pe de rost (în funcţie de poziţia
elevului faţă de mecanismele înţelegerii). Ausubel (intrând în conflict cu Bruner) e de părere
că învăţarea prin descoperire este consumatoare de timp şi ar fi potrivită mai ales la vârstele
mici. Este mai eficient, mai economic, afirmă autorul, ca profesorul să prezinte produsele
cunoaşterii descoperite deja, având în vedere că după prima şcolaritate elevii posedă
suficient bagaj informaţional pentru a face faţă noului material. În ceea ce priveşte celelalte
tipuri de învăţare, prin teoria sa, Ausubel combate puternic învăţarea mecanică, spunând că
învăţarea poate căpăta semnificaţie, dacă se stabilesc relaţii între cunoştinţele anterioare şi
noile informaţii, dacă se realizează transferuri între cunoştinţe.

B. Contribuţia la costituirea unei teorii a instruirii şi învăţării

Ideile care marchează această contribuţie sunt sintetizate şi prezentate de I. Neacşu


(Neacşu, I., 1990, p. 52-53):

 accelerarea instruirii- este dependentă de particularităţile celui care învaţă, dintre


care cea mai importantă este capacitatea de a învăţa (înţeleasă ca posibilitate naturală
sau înnăscută de a-şi însuşi unele tipuri de comportament);
 interacţiunea personalitate-învăţare- este văzută din perspectiva a două forme
interacţionale (comunicarea şi relaţionarea elevilor cu profesorul şi comunicarea şi
relaţionarea elevului cu familia), efectele lor fiind analizate din perspectiva
randamentului învăţării;
 personalitatea educatorului- configurează un model sau altul de comportament
didactic eficient.
2. Realizați autoevaluarea unui Domeniu, apreciind cu literele: D – deseori, U – uneori, R –
rareori. Argimentați aprecierea executată.

Domeniul –Educatie pentru sanatate

Scopul:
Formarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de sanatatea sa si a celor din jur, a unui
stil de viata sanatos ,dezvoltarea armonioasa sub aspect psiho-fizic a prescolarilor prin cunoasterea
continutului de educatie pentru sănătate prin derularea unor activitati referitoare la igiena , sanatate
precum si a normelor necesare integrarii in viata sociala si reguli de securitate personala si de grup .

Afirmaţia Întotdeauna Uneori Niciodată


Îmi spăl mâinile cu săpun înainte de 
fiecare masă.
Îmi spăl mâinile înainte şi după utilizarea 
toaletei.
Folosesc săpunul, şamponul şi prosopul. 
Fac duş/baie în fiecare zi. 
Îmi spăl dinţii cu periuţa personală şi îmi 
clătesc gura.
Îmi tai unghiile cu foarfecele propriu. 
Îmi schimb lenjeria intimă (maioul, 
chiloţii, ) după 1 zi de utilizare.
Îmi şterg/spăl încălţămintea de afară. 
Îmi schimb şosetele. 
Dorm dupa – amiaza. 
Se spăla podeaua camerei mele. 
Se sterge praful in fiecare zi in camera. 
Mananc inainte de culcare. 
Beau suc in fiecare zi. 
Consum fructe zilnic 
Este bine să consum fructe. 
Mananc legume zilnic. 
Îmi place să mănânc legume gătite (ciorbe, 
tocănițe).
Dulciuri consum în fiecare zi. 
Privind la televizor sau jucând jocuri pe 
computer.
Ma joc afara in curte in fiecare zi. 
Educaţia pentru sănătate este considerată de specialiştii în sănătate, un instrument de
acţiune specific promovării sănătăţii. La rândul ei, promovarea sănătăţii cuprinde trei sfere
de activitate care se intersectează realizând sectoare de acţiune comună: educaţia pentru
sănătate, prevenţia sănătăţii, protejarea sănătăţii.
Noul concept despre sănătate („modelul pozitiv”) are următoarele caracteristici:
1. Sănătatea este privită ca o stare de bine din punct de vedere fizic, mintal şi social,
ea nu înseamnă numai absenţa bolii sau a infirmităţii.
2. Sănătatea este o stare de bine din punct de vedere fizic – presupune că individul
munceşte, se hrăneşte, se odihneşte, îşi desfăşoară activitatea în condiţii bune.
3. Sănătatea este o stare de bine din punct de vedere mintal-emoţional, însemnând
faptul că omul nu trăieşte într-un climat de violenţă, nu este confruntat permanent cu stări de
frică, deprimare, nelinişte, anxietate şi are o bună capacitate de a face faţă stresului zilnic.
4. Starea de bine din bunct de vedere social se referă la abilitatea de a realiza şi a
menţine relaţiile interumane în societate. Întreţinerea relaţiilor interpersonale ajută individul
să se integreze în familie, colectivitate, societate.
5. Sănătatea este şi starea de bine din punct de vedere spiritual; acest concept se
referă nu numai la credinţa religioasă dar şi la obiceiurile şi principiile personale care ajută
la crearea liniştii sufleteşti, a unui mediu favorabil sănătăţii.
3. Descrieți o metodă didactică pe care nu ați cunoscut-o până azi, de aplicat concret la o
activitate a prescolarilor.

METODA MOZAICULUI(JIGSAW)
METODĂ DE PREDARE-ÎNVĂŢARE INTERACTIVĂ ÎN GRUP

• TEMĂ CARE SĂ POATĂ FI ÎMPĂRŢITĂ PE 4-5 SUBTEME


• ORGANIZARE GRUPE DE ÎNVĂŢARE
4-5 SUBGRUPE NUMITE ”CASĂ” FIECARE COPIL PRIMEŞTE NUMERE DE
LA 1 LA 4-5
• CONSTITUIREA GRUPURILOR DE EXPERŢI :
TOŢI CU NR. 1 STUDIAZĂ SUBTEMA 1...
• REÎNTOARCEREA ÎN ”CASA” INIŢIALĂ COMUNICAREA CELOR ÎNVĂŢATE
COLEGILOR ŞI REALIZAREA TEMEI
• EVALUAREA:
FIECARE GRUP PREZINTĂ COLEGILOR PRINTR-UN LIDER
REZULTATELE OBŢINUTE DE GRUP
ACTIVITATE PRACTICĂ: TEMA:BARCA ÎN DELTĂ
SUBTEME:RAMĂ TABLOU-FESTONARE
VALURI-LIPIRE DEŞEURI
ASCUŢIT CREIOANE
PAPURĂ-RĂSUCIRE
BARCA-ÎNDOIRE
GRUPA 16 COPII SE ÎMPARTE ÎN 4 SUBGRUPE:
CASA PĂSĂRILOR
CASA FLORILOR
CASA MĂMĂRUŢELOR
CASA PEŞTILOR
ÎN FIECARE CASĂ SUNT 4 COPII ŞI FIECARE PRIMEŞTE UN NUMĂR DE LA
1 LA 4 (MEDALIOANE CU NUMĂR ŞI ÎNSEMNUL CĂSUŢEI)
SE ALEGE UN LIDER ÎN FIECARE GRUP

FORMAREA GRUPURILOR DE EXPERŢI


REÎNTOARCEREA ÎN CASA INIŢIALĂ
SE COMUNICĂ CELE ÎNVĂŢATE
SE EXECUTĂ TEMA ÎN GRUP

CHIAR DACĂ NECESITĂ MAI MULT SPAŢIU ŞI MAI MULT MATERIAL


DIDACTIC, ACEASTĂ METODĂ PRIN NATURA TRECERII DE LA CASĂ LA
GRUPUL EXPERŢI ŞI REÎNTOARCEREA ÎN CASĂ NU A AVUT MOMENTE DE
MONOTONIE. COPIII AU FOST FOARTE IMPLICAŢI ÎN ACTIVITATE ŞI
DORITORI SĂ REZOLVE SARCINA CORECT FIIND ÎN COMPETIŢIE

4.Realizați observarea unui preșcolar, completând fișa din temă.


Copil: Andreas Cotioraș
Educatoare: Ureche Alina
I-l an 2018 - 2019 al II-lea an 20 19 - 20 20
În În
A. DOMENIUL: Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății
Nerealizat c Realizat Nerealizat c Realizat
u u
rs rs
d d
e e
realizare realizare
1. Merge/aleargă circular, în jurul unor obstacole, obiecte (26, 27, 28, 29,  
32, 33, 34, 35 ).
2. Prinde/aruncă cu ambele mâini o minge mare (30, 31 ).  
3. Participă cu entuziasm în diverse activităţi fizice: alergare, căţărare,  
aruncări, rostogoliri, dans, proceduri de călire ș.a. (36, 37)
4. Manipulează obiecte mici (șiruri de mărgele, obiecte mici introduce prin  
găuri etc.) (60, 61, 62)
5. Crează compoziții simple, utilizând diverse materiale instrumente  
și tehnici de artă specifice colajului, desenului și modelării (76, 77,
78, 79,
81, 82, 83)
6. Desenează schiţa corpului uman cu mai multe detalii (cap, corp, degete,  
etc.) (80)
7. Imită animale/personaje din povești prin mişcare, sunete, îmbrăcăminte  
etc. (99, 100, 101, 102, 103).
8. Alege produsele alimentare sănătoase dintr-o mulțime de mâncăruri  
(118, 119, 120, 121).
9. Foloseşte şerveţele pentru a-şi şterge nasul şi le aruncă după utilizare la  
coş (134, 135).
10. Îşi spală și usucă mâinile înainte de masă şi după utilizarea WC. (136,  
137, 140).
11. Comunică adulţilor sau colegilor faptele rele/ situațiile periculoase la  
care a fost martor (152, 153).
12. Explică regulile de siguranţă în sala de grupă/ grădiniţă şi acasă (nu ia  
medicamente în absenţa adultului, dar ştie că medicamentele sunt utile în
anumite situaţii). (154, 155, 156, 157).
I-l an 2018 - 2019 al II-lea an 2019 - 2020
B. DOMENIUL: Dezvoltarea personală, emoțională și socială În curs În curs
Nereali-
de Realizat Nerealizat de Realizat
zat
realizare realizare
13. Îşi spune și utilizează corect numele şi prenumele, auto-identificându-se ca  
persoană care gândeşte („Eu cred”), are corp şi simţuri („Mi-e frig”,
„Mi-e foame”...) (nu mai vorbește despre sine de la persoana a III-a) (178,
179, 180, 181, 182, 183, 184).
14. Își așteaptă/respectă rândul (201, 202, 203, 204, 205, 206).  
15. Asociază corect emoțiile cu cuvintele și expresii faciale, utilizând şi o  
gamă variată de cuvinte și expresii („Sunt fericit/trist/supărat/speriat”)
(221, 222, 223, 224, 225, 226, 227)
16. Se desparte de membrii familiei cu ușurință și interacționează cu alți  
adulți (de ex. educatoarea, personalul grădiniței) (247, 248, 249, 250).
17. Ajută, din propria-i iniţiativă, adultul în realizarea sarcinilor simple.  
(251, 252)
18. Semnalează adulților situații problematice simple pentru a interveni (un  
copil s-a lovit sau are nevoie de ajutor, se aud zgomote suspecte, arde
mâncarea pe aragaz etc.) (265, 266, 267, 268, 269).
19. Preferă să se joace și să inițieze activități comune cu alți copii (278, 279,  
280, 281)
20. Se joacă împreună cu copiii diferiți ca vârstă, gen, limbă vorbită, etnie,  
inclusiv cu cei cu nevoi speciale (292, 293, 294, 295).
21. Respectă reguli simple în diferite contexte sociale (311, 312, 313, 314).  
22. Aplică strategii simple pentru a rezolva probleme (325, 326, 327, 328).  
23. Face schimb de obiecte în timpul jocului, conformându-se deciziilor de  
grup. (342, 343, 344, 345).
24. Exprimă sentimente, emoții și atitudini faţă de suferința fizică sau  
emoțională a celorlalți copii sau față de personajele din poveşti (de
exemplu: ţin cu fata moşului; o/îl compătimesc pe biata capră/sărmanul
cocoş etc.). (359, 360)
I-l an 2018 - 2019 al II-lea an 2019 - 2020
C. DOMENIUL: Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și În curs În curs
Nereali-
scrierii Nerealizat de Realizat de Realizat
zat
realizare realizare
25. Demonstrează înțelegerea vocabularului uzual răspunzând la întrebări,  
folosind limbajul verbal și sau şi aplică unele instrucţiuni şi aplicând unele
instrucţiuni (377, 378, 379, 380, 381)
26. Înţelege şi utilizează cuvinte care exprimă grade de rudenie, acțiuni  
și/sau situații, stări de spirit și sentimente, antonime (substantive, verbe,
adjective) (396, 397, 399, 400).
27. Adresează frecvent întrebări, pentru satisfacerea curiozității întru  
extinderea vocabularului (398)
28. Recurge la propoziții dezvoltate și fraze pentru a descrie evenimente  
curente, oameni, locuri, folosind corect: pluralul, pronumele personal (eu,
tu, ei, voi), adverbe de timp (azi, ieri, mâine) și acțiuni viitoare,
prepoziții, verbe la trecut și viitor și adjective (424, 425, 426, 427, 428,
429).
29. Rostește toate sunetele limbii materne (445, 446, 447)  
30. Vorbește suficient de clar pentru a fi înțeles de toți interlocutorii, 
exprimându-se prin gesturi, diferite semne sau cuvinte, utilizând o
intonație adecvată. (463, 464, 465, 466, 467, 468, 469).
31. Numește și prezintă cartea preferată (499, 500, 501, 502, 503, 504).  
32. Identifică mesaje scrise sub formă de semne sau simboluri. (515, 516,  
517).
33. Identifică şi foloseşte o varietate de materiale tipărite (cărţi, reviste, ziare,  
reţete, prospecte, cutii de jucării, cutii de alimente) (531, 532, 533,
534).
34. Experimentează scrisul cu o varietate de instrumente de scris (creioane,  
pixuri) (541, 542).
I-l an 2018 - 2019 al II-lea an 2019 - 2020
D. DOMENIUL: Dezvoltarea cognitivă În curs În curs
Nerealizat de Realizat Nerealizat de Realizat
realizare realizare
35. Identifică obiecte care influenţează sau au efect asupra altor obiecte (555,  
556, 557).
36. Recunoaște caracteristicile unui eveniment, unei acțiuni (lung/ă,  
amuzant/ă, gălăgios/oasă etc.) (565, 566).
37. Utilizează informaţia dobândită într-un alt context sau mod. (574).  
38. Se reorientează în soluționarea unei probleme, când intervine un element  
nou. (581, 582).
39. Formează mulțimi de obiecte, după 1-2 criterii și le compară, utilizând  
expresiile „mult/ unu”, „mai mult/ tot atât/ mai puțin”.) (590, 591, 592).
40. Ordonează cu insistență obiectele în șir crescător/descrescător după un  
criteriu, utilizând încercarea și eroarea. (593)
41. Utilizează numerele şi număratul până la 5 în diverse activități (603,  
604, 605, 606, 607, 608).
42. Compară și ordonează obiectele după mărime, înălţime, lungime, lățime  
și grosime, utilizând cuvinte specifice (618, 620).
43. Estimează masa unor corpuri. (619)  
44. Recunoaște diferite figuri geometrice: cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi 
(628, 629, 630, 631).
45. Stabilește raporturi spațiale dintre el și obiectele înconjurătoare, utilizând  
terminologia aferentă (stânga/dreapta, sus/jos, în față/în spate,
înainte/înapoi) (641, 642).
46. Identifică părțile zilei (dimineață, amiază, seară, noapte) și succesiunea  
zilelor, în baza activităților zilnice și a schimbărilor existente în natură
(643, 644).
47. Identifică categorii de animale (domestice/ sălbatice/ de la Zoo,  
călătoare/sedentare), plante (de grădină/ cameră/ pădure), legume, fructe
și distinge mediul de trai al acestora (659, 660, 661).
48. Evidențiază semnele caracteristice fiecărui anotimp (662, 663).  
49. Identifică diferite suprafețe ale pământului (iarbă, nisip, noroi, apă etc.).  
(664)
50. Recunoaște unele corpuri cerești (soarele, luna, stele). (665)  
51. Identifică și descrie părțile corpului, organele de simț (666)  
52. Foloseşte simțurile, pentru a obține informaţii despre lumea  
înconjurătoare. (683, 684, 685, 686, 687).
53. Participă la îngrijirea mediului. (697)  
54. Recunoaşte condiţiile de bază ale supravieţuirii omului ca fiinţă vie.  
(698)
55. Identifică caracteristicile specifice omului ca fiinţă socială: meserii,  
limbaj, mijloace de locomoţie, invenţii, artă (698, 699).