PARTEA II

Metodologia de conservare-restaurare. Studiu de caz: : “Icoana Maica

Domnului cu Pruncul” de la Biserica Sfantul Nicolae, satul Bădoși, comuna
Bratovoiești

1. Date de identificare ale icoanei

AUTORUL: Anonim
TITLUL: Maica Domnului cu Pruncul
DIMENSIUNILE: 51,2 cm x 74,5 cm x 2,6 cm
TEHNICA: tempera grasă pe strat de preparație
SECOLUL: al XX-lea
CATEGORIE: icoană împărătească, de iconostas
FUNCŢIA: Liturgică
PROVENIENȚA : Biserica Sfantul Nicolae, sat Bădoși, comuna Bratovoiești,
județul Dolj.
METODE DE EXAMINARE: - cu ochiul liber/lupă
-lumină directă/ lumină razantă

25
 2.Analiza iconografică
În icoana de față avem o reprezentare bust a Maicii Domnului de tip Hodighitria,
având Pruncul pe mâna stânga, iar cu mâna dreapta arătând spre El. Capul și umerii
Maicii Domnului sunt acoperiți de un manforion roșu, iar pe sub acesta se vede o
tunică de culoare verde inchis. Pe cap și pe umeri se pot vedea cele trei steluțe, care
reprezintă însemne nelipsite de pe vesmantul Maicii Domnului, acestea fiind simbolul
fecioriei sale, ea fiind fecioară înainte de naștere, în timpul nașterii și după nașterea
Fiului ei1. Trupul Maicii Domnului este ușor întors spre Prunc, iar capul ei este
inclinat in aceeasi direcție, deși privirea nu caută chipul Fiului ei. Expresia Maicii este
una gravă și în același timp duioasă, fiind dominată de o blândețe împletită cu
întristare.
Pruncul are trupul întors spre Maica Sa, în timp ce fața și privirea sunt îndreptate
spre privitor. Cu mâna dreaptă binecuvintează, iar cu cea stangă se ține de marginea
manforionului Maicii. Deși de obicei, în reprezentările Mântuitorului ca Prunc,
veșmintele sunt de „un galben auriu, de nuanțe diferite, împodobite cu asist auriu,” 2
aici tunica Pruncului este de culoare verde, iar de la brâu în jos este învelit cu un
vesmânt roșu aprins. Pe sub tunica se vede talpa piciorului stâng al Pruncului, pe
aceasta neputând fi observată nici un fel de încălțăminte.

3.Analiza stilistică
Pictura este realizată în still neobizantin, pe un suport cu sipet, prezentând
împăstări ale stratului pictural, în special pe zonele de lumina ale vesmintelor și in
zonele cu detalii (păr, blicuri). Aureola nu prezintă foiță metalică, ea fiind trasată cu o
linie roșie pe fond posibil albastru. Inscripția este realizată cu ocru-galben pe același
fond amintit mai sus.
Întreaga icoană este conturată cu o culoare roșie, apoi conturul este dublat de
un altul mai lat de culoare neagră. Aceste contururi ale icoanei par a fi o repictare.
Este posibil să mai existe și alte zone repictate, dar la o prima analiză nu sunt
identificabile.
Din punct de vedere cromatic predomină nuanțele de roșu și verde, doar scufia
Maicii Domnului având o nuanță de alb-gălbui.

1
Monahia Iuliania, Truda iconarului, Ed. Sophia, București, 2001, pp. 131-132.
2
Ibidem, p. 131

25
 4.Analiza tehnologică - piesa și componentele ei
4.1.Structura lemnoasă
Suportul de lemn este prelucrat manual, format din două blaturi de lemn de
tei, având ca sistem de îmbinare doua traverse. Cele două traverse sunt montate în
canal având dimensiunile precizate în Fig. 6.
Nu există urme de culoare, de grund sau de verni pe verso. Pe canturi însă,
apar câteva urme de culoare. De asemenea nu există sisteme de prindere.

Fig. 3. Ansamblu - verso Fig. 4. Detaliu – cant stâng superior , traversă

Fig. 5. Detaliu – verso, traversa inferioară

25
 51cm
cm

11 cm
14 cm
51,5 cm

4,2
2,3 cm
9 mm

74, 5 cm

45,3 cm 44,8 cm

3,2 cm
4,5 cm

51,5 cm
9, 2 cm
11, 3 cm

34 cm 17,2 cm

51,2 cm
Fig. 6. Ansamblu -verso - măsuratori

25
Fig. 7. Urme de culoare, cant dreapta - Fig. 8. Urme de culoare, cant stânga -
detaliu detaliu

4.2. Stratul pictural

După o analiză la prima vedere, a stratului pictural, s-a constatat că pe
suprafața suportului icoanei Maica Domnului cu Pruncul nu s-a aplicat material textil
si nici hârtie. Poate fi observat un strat subțire de grund doar pe fața icoanei. Stratul
pictural nu prezintă incizii.
Pe suprafața peliculei de culoare se pot vedea împăstări și urme ale
pensulației pe veșminte, la păr, în zonele luminoase și la aureole.

Fig. 9. Detaliu - Împăstări in zona aureolelor

25
Fig. 10. Detaliu - Împăstări in zonele luminoase

Fig. 11. Detaliu - Împăstări și urme ale pensulației în zonele luminoase de pe fața și
părul Mântuitorului

25
 5. Starea de conservare înainte de restaurare – cercetare ştiinţifică
5.1. Starea de conservare a structurii lemnoase
La o prima analiză se pot observa pe suprafața panoului de lemn o serie de
depuneri aderente și slab aderente.
Din cauza factorilor de degradare suportul de lemn prezintă deformări, orificii
de zbor, lacune ale structurii lemnoase, desprinderi ale blaturilor de lemn. Toate
acestea par a fi cauzate de condițiile improprii de păstrare, majoritatea degradărilor
fiind specifice obiectelor păstrate în încăperi cu o umiditate crescută și temperaturi
oscilante.
Panoul de lemn este ușor concav privit din spate, datorita mișcărilor
dimensionale ale lemnului, prin contractare și dilatare, sub acțiunea schimbărilor de
temperatură si umiditate. În urma acestor deformări a survenit și desprinderea celor
două blaturi din care este alcătuit panoul.
La îmbinarea celor două blaturi a fost adaugată ulterior o fâșie de material
textil în ideea de a împiedica sau de a încetini desprinderea blaturilor. Pânza prezintă
desprinderi și degradări în unele zone.
Sub traversa de sus, în zona cu lacune ale structurii lemnoase, în partea stânga
au fost găsite larve de insecte xilofage din specia ............. .
Pe verso mai pot fi observate fisuri, zgârieturi, orificii de zbor ale insectelor
xilofage. Lemnul este vizibil fragilizat, prezentând chiar zone lipsă din cauza atacul
biologic încă activ.

Fig. 12. Fâșie de pânză aplicată, zonă cu Fig. 13. Fâșie de pânză aplicată, zonă cu
desprinderi - detaliu desprinderi și degradări - detaliu

25
Fig. 14. Fâșie de pânză aplicată, zonă cu Fig. 15. Detaliu - Fâșie de pânză
desprinderi și degradări - detaliu aplicată

Fig.16. Detaliu - Desprindere a blaturilor și fisură, cant superior - detaliu

Fig.17. Desprindere a blaturilor și orificii de zbor ale insectelor xilofage,

cant inferior - detaliu

25
Fig. 18. Fisură și orificii de zbor ale insectelor xilofage

Fig.19. Lacune ale structurii lemnoase, Fig.20. Lacune ale structurii lemnoase,
traversă sus, stânga - detaliu cant dreapta sus - detaliu

25
 Fig.21. Lacune ale structurii lemnoase, cant inferior, colț dreapta - detaliu

a. b.

c. d.

Fig.22. a., b., c., d. Larve ale insectelor

xilofage – detaliu microscop

25
 Fig. 23. Zona în care au fost găsite larvele insectelor xilofage - detaliu

a. b.
Fig. 24. a., b. Detaliu microscop -
Orificii ale insectelor xilofage

25
5.2. Starea de conservare a stratului pictural
Umiditatea este principalul factor de degradare3, care în relație cu o
temperatură neadecvata păstrării operelor de artă sau o temperatură oscilantă, poate
favoriza dezvoltarea microorganismelor, apariția atacului biologic, mișcări
dimensionale ale lemnului, fragilizări ale stratului suport, gonflări, exfolieri si pierderi
ale stratului pictural.
Pe suprafața stratului pictural se pot observa, ca și pe verso, se pot observa
depuneri aderente și slab aderente. Între depunerile aderente întlnite se pot întâlni
depuneri ancrasate în stratul de verni (praf, fum), depuneri de ceară.
Lacunele întâlnite aici sunt de mai multe tipuri astfel ca avem lacune pâna la
nivelul stratului de preparație (grund), lacune pana la nivelul suportului și chiar lacune
ale stucturii lemnoase. Unele dintre acestea au apărut în urma exfolierii stratului de
culoare, lovirii, manipulării neadecvate a icoanei și ca rezultat al desprinderii celor
două blaturi din care este alcătuit panoul suport, desprindere care este vizibilă si pe
suprafața stratului pictural.
Se intâlnesc de asemenea și câteva carbonizări datorate lumânarilor așezate în
apropierea icoanei, acest aspect fiind încadrat la degradări datorate factorului antropic.
Tot datorită acestui factor mai pot fi observate zgârieturi și loviri ale suprafeței
pictate.
În anumite zone, pe suprafața stratului pictural apar aglomerari de culoare, în
special veșminte. Pe marginile icoanei sunt aplicate doua nuanțe diferite de culori care
par a fi repictări. Tot aici pot fi observate fisuri superficiale sau profunde, spre
extremitați și spre colțuri apărând tot mai multe lacune ale structurii lemnoase.
Și aici, ca și pe suprafața structurii lemnoase pot fi observate orificii de zbor
ale insectelor xilofage, iar în urma examinarii acestor orificii a fost identificat un atac
biologic încă activ.

Fig. 25. Lacună pana la nivelul stratului suport – detaliu

microscop

3
Ioan Istudor, Noțiuni de chimia picturii, Ed. ACS, București, 2011, p.311.

25
Fig. 26. Lacune pâna la nivelul suportului datorate lovirii, zgârieturi - detaliu

Fig. 27. Lacune până la nivelul structurii lemnoase - detaliu

Fig. 28. Lacune până la nivelul grundului si lacună profundă până la nivelul sructurii
lemnoase - detaliu

25
Fig. 29. Aglomerări de culoare , zgârieturi - detalii

Fig. 30. Depuneri de ceară și Fig. 31. Depunere de ceară și carbonizare

depuneri aderente - detaliu - detaliu

25

Fig. 32. a., b. Desprinderea blaturilor vazută pe suprafața stratului pictural – detaliu
 a. b.

a. b
.

c.
d.
Fig. 33. a., b., c., d. Carbonizări - detalii

25
 a. b. c.
Fig. 34. a.,b., c. Fisuri până la nivelul suportului - detalii

a. b.
Fig. 35. a., b. Lacune ale structurii lemnoase - detalii

a. b.
Fig. 36. a., b. Lacune până la nivelul grundului - detalii

25
Fig. 37. Urme de atac xilofag - detaliu

Fig. 38. Lacune până la nivelul grundului - detaliu

Fig. 39. Aglomerări de culoare - detaliu

6. Analize fizico-chimice / biologice

25
 7. Teste efectuate
7.1. Teste efectuate pentru îndepărtarea depunerilor aflate pe verso
Pentru îndepărtarea diverselor depuneri de pe verso, au fost necesare mai întâi
o serie de teste pentru a identifica subtanța cu efect optim în procesul de curățare. Pe
lânga soluția folosită se va apela și la curățarea mecanică folosindu-ne de un bisturiu,
când va fi cazul.
Test de îndepărtare a depunerilor de pe verso, prin intermediul a diverși
solvenți
N Solvent Indepartare Rezultate si
r.test a mecanică(cu observații
bisturiul)
T Contrad 2000 nu Depunerile
1 3% aderente sunt puțin
îndepărtate
T Contrad 2000 nu Depunerile
2 7% aderente sunt puțin
T Contrad 2000 nu îndepărtate
3 10%
T Apa alcoolizata da Rezultate
4 optine
Depunerile
aderente sunt
îndepărtate
T Alcool nu Rezultate
5 izopropilic slabe.
Soluția se
evaporă înainte de a
acționa asupra
depunerilor.

T1 T2 T3 T4 T5

Fig. 40. Rezultatele testelor de curățare pe verso

25
 T1 – s-a folosit pentru îndepărtarea depunerilor Contrad 2000 în concentrație
de 3%. S-a constatat ca depunerile aderente sunt parțial îndepărtate.
T2 - s-a folosit pentru îndepărtarea depunerilor Contrad 2000 în concentrație
de 7 %. S-a constatat că depunerile aderente sunt puțin îndepărtate.
T3 - s-a folosit pentru îndepărtarea depunerilor Contrad 2000 în concentrație
de 10 %. S-a constatat că depunerile aderente sunt puțin îndepărtate.
T4 - s-a folosit pentru îndepărtarea depunerilor apă alcoolizată formata din
alcool izopropilic și apă distilată în proporție de 1:1. Rezultatele au fost
optime, soluția îndepărtând depunerile aderente, în unele cazuri fiind nevoie și
de îndepărtare mecanică folosindu-ne de ajutorul bisturiului.
T5 - s-a folosit pentru îndepărtarea depunerilor alcool izopropilic. S-a
constatat că soluția se evaporă înainte de a acționa asupra depunerilor.

Contrad 2000 Contrad 2000 Contrad 2000 Apa Alcool

3% 7% 10% alcoolizată izopropilic

Fig. 41. Aspectul tampoanelor de vată după efectuarea testelor

a. b.
Fig. 42. a., b. Testul 1

25
a. b.
Fig. 43. a., b. Testul 2

a. b.
Fig. 44. a., b. Testul 3

a. b.
Fig. 45. a., b. Testul 4

25
a. b.
Fig. 46. a., b. Testul 5

În urma efectuării testelor a rezultat că soluția cu efect optim pentru curățarea

depunerilor de pe verso este apa alcolizată, folosindu-ne și de curățarea mecanică cu
ajutorul unui bisturiu în unele zone.

7.2. Teste efectuate pentru îndepărtarea depunerilor aflate pe stratul

pictural
Pentru efectuarea testelor la nivelul stratului pictural s-au ales doua zone,
dintre care una cu o gamă mai largă de culori (pe veșminte, in zona de jos a icoanei)
și una pe fundal și o mica parte din aureolă, unde se află o gamă mai restrânsa de
culori.

Nr.test Solvent Indepartarea Rezultate si

mecanică(cu observații
bisturiul)
T1 Alcool izopropilic nu Depunerile aderente
sunt puțin
îndepărtate în unele
zone, iar în altele
aproape deloc
T2 Alcool tehnic nu Depunerile aderente
sunt îndepărtate, dar
solventul este prea
agresiv pentru
stratul de culoare

25
 T3 Solvanol da Rezultate optine în
majoritatea zonelor
testate, mai ales
după ce a fost lăsat
să acționeze în
comprese.

T4 Solutia 5 da Rezultate optine în

(40% esență terebentină, majoritatea zonelor
60% alcool) testate, numai după
ce a fost lăsat să
acționeze în
comprese.

T1 T2 T3 T4

Fig. 47. Rezultatele testelor de curățare pe stratul pictural – veșminte

T3 T4 T1 T2

Fig. 48. Rezultatele testelor de curățare pe stratul pictural - culoarea de fundal

25
 T1 – s-a folosit pentru îndepărtarea depunerilor alcool izopropilic. S-a
constatat ca depunerile aderente sunt parțial îndepărtate în unele zone, iar în
altele aproape deloc.
T2 - s-a folosit pentru îndepărtarea depunerilor alcool tehnic. S-a constatat că
depunerile aderente sunt îndepărtate, dar solventul este prea agresiv pentru
stratul de culoare.
T3 - s-a folosit pentru îndepărtarea depunerilor solvanol. S-a constatat că
soluția are efect optim, depunerile fiind îndepărtate mai ales dupa ce soluția
este lăsată să acționeze în comprese. S-a folosit uneori și curățarea mecanică
cu ajutorul bisturiului.
T4 - s-a folosit pentru îndepărtarea depunerilor Solutia 5 (40% esenta de
terebentină, 60% alcool). Rezultatele au fost optime, numai după ce soluția
este lasată sa acționeze in compresă. În unele cazuri este nevoie și de
îndepărtare mecanică folosindu-ne de ajutorul bisturiului.

Alcool Alcool Soluția 5 Solvanol

tehnic izopropilic

Fig. 49. Aspectul tampoanelor de vată după efectuarea testelor pe stratul pictural

a. b.
Fig. 50. a., b. Testul1

25
 a. b.
Fig. 51. a., b., Testul 2

a. b.
Fig. 52. a., b. Testul 3

a. b.
Fig. 53. a., b. Testul 4

25
 După efectuarea testelor, am concluzionat că soluția optimă pentru curățarea
depunerilor de pe stratul pictural este solvanolul, al cărui timp de acționare în
compresă este mai mic decât cel al soluției 5, care dacă este lăsată să acționeze în
compresă câteva minute, are un rezultat similar cu cel al solvanolului.

8. Diagnostic
Pe baza analizării și examinării operei de arta a putut fi stabilit un diagnostic
în urma căruia vom putea propune metodologia de conservare-restaurare.
7.1. Structura lemnoasă
Depunerile aderente și slab aderente sunt datorate acțiunii agenților
atmosferici, care în contact cu apa, prin condens, aderă la suprafata suportului de
lemn. În cazul depunerilor aderente, un rol important îl reprezintă factorul antropic
prin diverse interventii (depozitarea necorespunzatoare a icoanei, manipularea
neadecvată, tratamente defectuoase și operațiuni de întreținere a icoanei).
Desprinderea blaturilor

7.2. Stratul pictural

9. Propuneri metodologice de conservare-restaurare

8.1. Structura lemnoasă
8.2. Stratul pictural

10. Operațiuni metodologice de conservare-restaurare

9.1. Structura lemnoasă
9.2. Stratul pictural

11. Recomandări privind condiţiile de păstrare

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
Documentație desenată
Documentație fotografică

25
Jurnal de atelier
Buletin de analize
Fișe tehnice

Data inceperii / terminarii  lucrarilor de restaurare:

Restaurator :

CONDUCĂTORUL ATELIERULUI DE RESTAURARE :

Lect. Univ. Dr. Alexandrina Bădescu

25