Sunteți pe pagina 1din 16

Intră băieții – garda de corp a lui Guguță , care dansează Dansul băieților.

La
sfârșitul dansului doi din ei cercetează locul. Se întâlnesc la mijloc.

- Noroc, Gră ia-Singur.


- Noroc, Titirică .
- Pe terenul tă u e liniște?
- Da. Dar la tine ce se aude?
- Totul e în ordine. Pă rinții sunt înarmați doar cu aplauze și note bune.
- Deci, să mergem după șef.
- Să mergem.

Intră acești doi copii și Guguță între ei. După ei aleargă un grup de fete, cerând
autografe. Printre grupul de fete își face loc echipa de filmare, care trece în față.

Prezentatorul TV – Bună ziua. Avem o știre importantă . Suntem în satul Trei-Iezi,


unde a ră să rit o nouă stea – Guguță . Tot satul e încâ ntat de ispră vile
lui, pe care le știe o lume întreagă . Acum și mai nou: Guguță , tot el-
că pitan de corabie, tot el – paznic la harbuză rie, tot el – elev în clasa
I, tot el – ministrul bunelelui, azi a devenit Mă ria sa Guguță .

În timpul acesta, Guguță împarte autografe.

Fetele scandează: Guguță ! Guguță !

Prezentatorul: Domnișorule Guguță . Suntem corespondenți de la televiziunea Pro-


copiii TV. Am vrea să știm, pentru că suntem foarte curioși, cum
ați devenit Starul satului Trei Iezi.

Guguță: Pă i, nu-i nimic complicat. Ascultați povestea mea.

Cântecul Guguță
Guguţă: V-a plă cut cum am câ ntat?
Vă d, gura mare ați că scat.
Ia veniți mai aproape de mine
Ca să auziți mai bine.
Am o taină să vă spun.
Dar să țineți limba după dinți
Altfel, voi mă știți.

Copiii: O taină ? Ce taină ?

Guguță: Voi știți cocoșul meu cel porumbac? De azi înainte o să


că lă torească pe Marea Neagră și o să trezească în fiecare
dimineață coră biile.

1
Copiii (aruncă șlepcile în sus) : Ura! Ura!

Prezentatorul TV: O știre de ultimă oră .Cocoșul lui Guguță stră bate mă ri și oceane.
Este primul cocoș maritim, care duce faima stă pâ nului să u în
lume.

Guguță: Da... o taină , pe care nimeni n-o va afla. Eh...

Guguță le face semn gărzilor, care îi aduc un căluț. și cîntă ”Di-di-di, căluțule.”

Un băiat scâncește: Mă ria Ta Guguță , am pierdut o rață .

Guguță le face semn gărzilor: Vedeți ce-i cu rața omului. Că utați-o în rîpă .

O fetiță merge repede pe lîngă Guguță.

Guguță: Ia stai, stai un pic. Nu cumva te joci cu focul? Ese fum la tine pe
hogeac.

Fata: Mă ria ta, trebuie să fac demâ ncare pentru pă rinți, că iaca soarele-i
sus și câ mpu-i cine știe unde.

Guguță: Spune-le că Mă ria Sa Guguță le dorește Poftă Bună .

Un baiat (își scoate cușma): Mă ria Ta, am auzit că din fâ ntâ nă se vă d stelele ziua în
amiaza mare. Lasă -mă să cură ț o fâ ntâ nă .

Guguță: Pune-ți cușma-n cap. Fâ ntâ nile se cură ță în zi de să rbă toare.

Un băiat cu o pușcă în spate: Mă ria Ta, Guguță , n-am câ lți pentru cartușe.

Guguță se coboară de pe cal, îl ia pe băiat de umere.

Guguţă: De azi înainte nu ne vom mai juca de-a ră zboiul. De cartușe nu vom
avea nevoie.

Băiatul: Dar pușca?

2
Guguță: Pușca? Pă i... ne va fi de folos la harbuză rie. Ia pune-o în spate.
Mergi de colo-colo. Acum nimeni nu se va apropia de harbuză rie,
cînd va vedea ce paznic mîndru are.

Băiatul: Îți mulțumesc pentru sfat, Mă ria Ta.

Guguță: Să fii să nă tos!

Intră doi copii cu măturile pe umăr.

I copil: Guguță , Guguță . Am terminat de mă turat în deal la școală .

II copil: Drumul înspre moară e curat. Iar mahalaua de lîngă gradiniță e


plină de copii, care mă tură de zor.

Guguță: Bravo, haiducii mei. Veniți să vă dau cate o medalie pentru


hă rnicie.

Guguță le pune în gât cate o medalie.

Guguţă: Ș i acum, mergeți și spuneți tuturor, ca Mă ria Sa Guguță le aduce


mulțumiri pentru lucrul fă cut.

Copiii: Înțeles, mă ria Ta.

Guguță: La dreapta! Cu câ ntec înainte, marş !

Copiii: Drumule să fii curat


Acuș întră tata-n sat.
Drumule, să fii frumos,
Vine maică -mea pe jos.
Vine sora, vin bunici.
Ș i prieteni vin pe-aici.

Intră Guguța.

Colega de bancă: Auzi, Guguță , da ce te-ai că ță rat pe calul cela? Parcă ai fi mare
șef.

Guguță coboară, vine lîngă Guguța și cu capul în jos răscolește cu piciorul în


pământ.

3
Guguţă : Ei, chiar așa. Nu mai sînt mare șef, mă joc și eu... Da tu de ce-ai
venit?

Colega de bancă: Pă i, s-a copt un ză mos la mine în gră dină și ți l-am adus ție, că
mîine la școală iar vei sta cu mîna în sus.

Guguţă: Ș i ce dacă stau cu mîna sus?

Colega de bancă: Pă i cînd te scoli la ră spuns, îmi faci umbră , tu ești umbrela mea
de soare.

Guguţă: A.a.a, am înțeles. Dar știi că învă ță toarea noastră pleacă la raion,
ca să -i învețe pe învă ță tori.

Colega de bancă: Cum așa? Da eu? Da noi? Nu poate să plece. Eu știu ce trebuie
să facem. Mîine după lecții să faceți ce vă spun eu, ai înțeles? Ori
ră mîne, ori pleacă cu 30 de copii la raion.

Guguță: Uite-așa în fiecare zi. Guguță -încolo, guguță -încoace. Ș i cum să


nu-i ajuți, oameni buni, știind că au atîta nevoie de tine.

Un băiat cu mustăți și pălărie: Guguță , mă i Guguță . Tu știi să bați toba?

Guguţă: O bat, nene Mihai.

Nenea Mihai: Am o fată , bre, și vreau să câ nte deseară muzică la casa mea.
Cutreier de dimineață drumurile și nu gă sesc muzicanți. Toți îs
prinși pe la nunți.

Guguţă: Dacă n-are cine, vin s-o bat eu, nene Mihai. Numai că n-am tobă .

Nenea Mihai: Să fie întrun ceas bun, Guguță . Tobă gă sesc eu. (se apropie de
cond.muz.) Îmi dați, vă rog, toba dumneavoastră ? Iată și toba,
Guguță , ia încearc-o.

Guguță bate toba, iar copiii intră în sală dansând.

Intră Mama cu o vărguță în mînă: (copiii pleacă tiptil)

Mama: Guguță , dragul mamei, d-apoi tocmai aici erai? Chiar nu vezi că s-
a înserat? Toată ziua ai trîndă vit, mă car apă să fi dat la vițica
ceia, că ți-i mai mare mila s-o auzi cum rage. Mă i Guguță , mă i,
ce-o să iasă din tine, nu știu...

4
Guguta: Eu știu? Poate ministru, cum a zis bunelul...

Guguță merge în urma mamei și la un moment se întoarce și face cu ochiul.Garda de corp


iau căluțul și vin din urma lor.

Prezentatorul TV: Aici, dragi telespectatori, emisiunea noastră despre Guguță a


luat sfâ rșit.. Cît de important și câ t de mare n-ai fi pentru
prietenii tă i, pentru pă rinți mereu ră mâ i copil.

Cântecul”Copilăria mea”

I copil: Dragi pă rinți!


Învă țați să descifrați copilă ria!
Dați telefoane vîrstei minunate,
Cînd totul e permis, totul se poate.

II copil: La telefon vorbiți cu dimineața


Ș i cereți un interior ciudat – Copilă ria!
Încă n-ați aflat ce convorbiri interesante puteți s-aveți
Cu pomii ce sunt încă puieți?
Vorbiți, vă rog, cu drumul,
Care nu-i decît o potecă întinsă spre șosea.

III copil: Vorbiți acum și poate veți afla


Cum cade roua îndoind petale,
Cum calcă pașii-n primele sandale,
Cît e de greu să -nveți litera ”a”
Sunt Zorile ... la telefon ”Copilă ria”.

IV copil: Vorbiți, vă rog, și nu uitați,


Că nu vă nașteți mame, tați.
Dați și copilă riei azi cuvâ ntul,
Pă rinți de pe întreg pă mâ ntul

V copil: Astă zi vă invită m să vă întoarceți în timp


Să vă amintiți că ați fost copii
Să vă amintiți de cel mai cunoscut joc al copiilor.
”De-a ascunselea”

Cântecul ”De-a ascunselea”


Intră în fugă un băiat cu o tabletă în mâini. Se așează și începe să se joace. Toți
băieții se apropie şi comentează jocul.

5
I fetiță: Uite-așa, numai au vă zut calculatorul și gata, au uitat de joacă , au
uitat de câ ntece, au uitat de noi.

II fetiţă: Eu știu ce trebuie să facem. (se susotesc) Ati înțeles?

Își pun ochelari de soare.

Dansul ”Calculatorul virusat”

III fetiţă: Ce ati pă țit? Ce s-antâ mplat?

I băiat: Calculatorul s-a virusat.

IV fetiţă: Vai, vai, vai, ce întâ mplare


Ce vei face acum oare?

II băiat: E bun calculatorul, frate,


Dar așa nu se mai poate.
Toată ziua stai în el
Ș i nu mai respiri de fel.

VI fetiţă: Mai bine să iei o carte,


Să citești, să colorezi,
Iar apoi să ieși afară
Ca să te aierisești.

III băiat: Carte, carte, cine-acuma


Mai citește? Spune! Ha?
Acum este internetul
Ș i gă sești totul ce vreai.

VII fetiţă: Serios? Dacă cumva


Compiuterul s-a virusa?
Cum vei proceda atunci?
Însă cartea, dragul meu,
Va ră mane veșnic vie
Pentru cei ce vor să știe.
Intră o fetiță cu cartea.

Cântecul ”Cartea e oglinda vieții”

6
IV băiat: Ș i ce, mă rog, gă sești în ele?

VIII fetiţă: Gă sești de toate, ce dorești?


Vrei poezii sau vrei povești?

V băiat: Hai lasă , nu mai spune


Eu știu toate poveștile din lume.

IX fetiţă: Așa să fie? deschid cartea


Ca să înceapă povestea
Dragi pă rinți, vă rugă m atenți să fiți
Din ce poveste e fragmentul să ghiciți ?

Intră soacra cântând:

Cântecul soacrei
Soacra: Soacră sînt și tare-s mîndră
Trei nurori la mine-n tindă
Harnice și frumușele
Las tot lucrul eu pe ele.
Zice lumea uite-așa
Că eu sînt soacra cea rea
Dapoi nu-i adevă rat
Cu nurorile mă -mpac.
Ele-n casă vor să intre
Iu-ha , uite-așa
Eu le spun să stea în tindă
Uite, iaca na.

Soacra: Ce să vă spun, oameni buni,


Am trei nurori frumușele…
Ș i le zic ”Fetele mele”.
Dar… să nu credeti că mint...
Hai acum să le prezint.
Nurorilor…. Ia veniți la mă muca!

Vin nurorile în fugă, speriate, tremurînd.

Nurorile: Ce e mă mucă ? De ce ne-ai chemat?

Soacra: Ileană , ai mă turat în ocol?

Ileana: Da, mă mucă …

Soacra: Fră sino, ai dat apă la viței? 7


Frăsina: Am dat, mă mmucă , am dat…

Soacra: Da tu, Leontina, ptifu, că -mi mușc limba cu numele ista deocheat,
ce ți-am zis să faci?

Leontina: Mi-ai spus să fac mâ ncare , să mâ ncă m.

Soacra: Care mâ ncare?! Da mă mă ligă rece și-o ceapă nu vă ajunge?! Hai că


sunteți tinere și țineți-vă figurile, că ce-or zice bă ieții mei câ nd
vor veni, că v-am pus la îngră șat?!

Se închină.

Un copil: Din ce poveste fac parte eroiii noștri?

………..

Întră baba cu găina subţiori şi moşul în genunchi dup

Moşul: Babă bă buţă , că eşti hă rnicuţă


Ş i te-aş ruga, şi te-aş implora
Un ouşor să -mi dai
Că nu mai am grai
De tare ce mi-i foame
Mintea îmi adoarme.

Baba: Da nu mă ruga, moşnege.


Ţi-ai gă sit proasta.
Să -ţi dau eu de la mine?
Da ce, la mine-i fabrica de ouă ?

Moşul: Te rog, ai încredere-n mine


Şi crede-mă , vreau să mă nînc.
Te rog, ai ră bdare o clipă
şi dă -mi un ouţ cît de mic să mă nâ nc.

Baba: Ba mai pune-ţi pofta-n cui,Moşneag pofticios


Că ci cocoşul tă u nu-i pui Dar nici un folos
Bate-l şi se va oua Ca gă ina mea
Vei avea ca să mă nâ nci ouă pâ nă -n brâ nci.

Un copil: Dar acești eroi din ce poveste fac parte ?

……………

Moșul trist: Of,of, of.. Babă , mă i, babă !

Baba: Ce-e? Ce vrei? 8


Of că tare m-am să turat de mofturile tale.

Moșul: Auzi? Așa, niște mofrurele mici


Poate faci o gogoasă , ce zici?

Baba: O ce? Da din ce?

Moșul: Ei…nu știi tu? Acolo… niște smâ ntâ nică , ouă , fă ină .

Baba: Ș i de unde să ți le iau?

Mosul: Tu numai dă comandă și eu le aduc!

Baba pregătește măsuța, își leagă batista

Baba: Iaca în loc să mă hodinesc,


Fă -i boșorogului gogoașă ,
Că mă mă ligă nu-i mai place de-amu.
Adă castron, fă ină , smâ ntâ nă , vanilie

Mosul : Ce?

Baba: Vanilie, mă i, care miroase! Ouă !


O rochie nouă !(moșul fuga, da, baba ride: Ia cum fuge!)

Baba amestecă și scoate gogoașa.

Baba: Poftim! Acum, hai s-o punem la cuptor.

Baba: Ș i cum să mă nâ nci așa frumușețe?

Moșul: Ză u că nu știu ( se închină)

O fetiţă : Ai recunoscut eroii?


Mult mă bucur și îți las
Cartea, ca un bun ră mas.

Cântecul ”Cartea – prietena mea”

În sală intră Pepi Cioraplung sărind şi îngânând. 

 
Un copil:  Ce-i cu tine, cine eşti? 
Fetiţo, cum te numeşti?  9
  
Pepi: Eu? Sunt Peppilota, Victualina. Rogaldina, fiica
împă ratului Efroim al II-lea Cioraplung, faima
mă rilor şi spaima piraţilor, pe scurt, Peppi. 

Copilul : Aşa? Ş i cîţi ani ai? 

Peppi:  Pă i, 1..2..3..  6! 

Copilul:  Ş ase ani? Ş i de ce nu eşti la gră diniţă ? 

Peppi: Dar ce să fac acolo?  


E plictiseală mare. 
Copiii stau cuminţi 
Ş i-ascultă educatoarea. 
  
Copilul:  Dar  câ te lucruri interesante învaţă m noi la gră diniţă ? 
Tu ştii să numeri, să  citeşti, să  câ nţi, să scrii? 
  
Peppi:  Ş tiu. De toate ştiu, şi să ...cum ai zis...şi să ...câ nt...şi să
..sar..şi să ...alerg. 
  
Copilul:  Dacă  ştii atâ tea lucruri, atunci spune câ t e 3+4? 

Pepi: 34 

Copil: Ba nu, e 7. 

Pepi: A-a-a, da? 

Copil: Dar cît e 5+2? 

Pepi: 52 

Copil: Nu, e 7. 

Pepi: Cum aşa, Nu cred că e corect... 

Copil: Ba da.Matematica trebuie s-o cunoşti.  


Ş i noi îţi vom demonstra cît este de interesant şi usor, dar pentru
aceasta trebuie să  cunoaştem bine cifrele. 
  

Parada cifrelor: 

- 1 Seamă nă c-un cui, pe hîrtie drept de-l pui;

- 2 e lebă da frumoasă printre trestii graţioasă ;


- 3 pare o barză în zbor, nu cînd stă într-un picior; 10

- 4 e ca un scă unel , doar că nu poţi sta pe el;

- 5 e imaginea lunii şi-l mai au şi notă unii;

- 6 seamă nă c-un lacă t privit pe o uşă -n trecă t;

- 7 pare-o coasă veche sprijinită de-un perete;

- 8 e împletit colac şi cu miere şi cu mac;

- 9 e ca un poloboc, la şcoală nu-i ră u de loc;

- 10 e nota mult dorită , de copiii toţi iubită .

Cîntec „ Hai să zicem una...”

Copilul: Pepi, dar literele le cunoşti?

Pepi: Literele? Cu ce se mă nîncă ele?

Copilul: Literele nu se mînâ ncă şi nici nu se beau. Ele sunt semnele sunetelor
pe care le pronunţă m şi le auzim . Cu ajutorul lor scriem cuvinte, iar
din cuvinte – propoziţii.
Priveşte, acuşi îţi vom ară ta.

Jocul „Formează cuvinte”

Cântecul „Vocalele”

Pepi: Dacă sunteţi aşa deştepţi şi isteţi, atunci vă rog să mă ajutaţi.Am o


dilemă , nu ştiu ce e bine şi ce e ră u, şi ce trebuie să fac şi ce nu trebuie
să fac. Am două mîini şi 1..2..3..4.. ? degete. Ce am voie să fac cu ele?
Ascultaţi.

Cântecul „Zece degeţele”


Pepi: Vă mulţumesc, m-aţi ajutat
Acum vă invit să dansaţi
Să vedeţi ce pot şi eu
Chiar de nu-i un lucru greu.
Dansul cu Pepi Cioraplung (modern)
Pepi: Ş i acum la revedere, dragii mei,
Ne întâ lnim la şcoală . 11

Copiii: La revedere, Pepi!

Educ. : Copii, iată un exemplu de elev neascultă tor


Sper că voi nu veţi fi aşa.

I copil: Fiţi sigură că noi vom fi


Ascultă tori, disciplinaţi,
Pentru că -n fiecare zi
De bine doar ne învă ţaţi.

II copil: Ş i acum, dragi pă rinţi,.


Noi copiii din grupa pregă titoare
Vă rugă m s-aveţi ră bdare
Nu prea mult ,dar să dă m glas
Unui gâ nd de bun ră mas.

III copil: Acum, înainte de plecare,


Dorim să le facem doamnelor educatoare
Din inimă o urare.

IV copil: Cine povesteşte oare


Despre câ te sunt sub soare?
Cine mici poezioare
Ne învaţă ca să ştim
Mamei să le povestim?

V copil: Cine-n orice dimineaţă


Ne arată , ne învaţă
Să scriem, să desenă m?
Cine oare, cine oare?

VI copil: Sunt doamnele educatoare


Noi cu toţii le iubim,
Ş i acuma le dorim

Toţi: Ani mulţi, veseli să tră iască


Mulţi copii ca noi să crească !

VII copil: Aducem astă zi din gră dini


Lumină , zâ mbet şi culoare
Ascunse-n trandafiri şi crini
Pentru doamnele educatoare.

VIII copil: Ocrotitoare, bune mame


La gră diniţă ele ne sâ nt. 12
Ş i câ nd în jurul lor ne cheamă
Ne par zâ ne cu bun gînd

IX copil: Noi lâ ngă ele şi de la ele


Am învă ţat ce-i bucuria.
Ş i ştim iubi, munci, câ nta
Ş i vom iubi şi omenia.
Azi un câ nt Vă dă ruim
Ş i vă spunem Vă iubim.

Cîntecul „Educatoarea”

I copil: Mă uit la anii ce-au trecut


Mă mir ce mare am crescut
De mult eram o copiliţă
Veneam în zori la gră diniţă
Dar m-am simţit atâ t de bine
N-am dat pe mama pe ruşine.

II copil: Şi uite-aşa, aveam idei


Aşa se-ntâ mplă câ nd nu vrei
La gră diniţă să tră ieşti;
Motive tot mereu gă seşti
Dar pe mă sură ce-am crescut,
Am învaţat şi eu s-ascult.
Şi cunoştinţe am adunat
Şi despre toate am învâ ţat.

III copil: Dar câ te nu am învă ţat


Despre acest pă mâ nt bogat
Despre atâ tea meserii
Pot sa îţi spun ce vrei sa ştii
Şi pe caietul liniat
Am scris ce doamna ne-a-nvă ţat.

IV copil: Aşa, la şcoală , voi putea


Să fiu chiar prima,...câ t aş vrea!!!
Ră mas bun grupă , tu ră mâ i
Eu merg la toamnă -n clasa-ntâ i
De gră diniţă n-oi uita
E aici un strop din viaţa mea.
13
Cântecul “Anii au trecut “

Educatorul: Au trecut anii într-o clipită


Copiii au crescut mai mari
Sosit-a clipa mult dorită
De mîine ei vor fi şcolari.

Cu dor în suflet îi petrecem


La şcoală drum bun le dorim
Întindeţi braţele, primiţi-i
Cu valsul de-adio ei ne vin.

Valsul

I copil: Înainte de plecare


Venim să cerem iertare
Celor ce ne-au educat
Pentru că v-am suparat!

II copil: Ne iertaţi şi voi, pă rinţi


Pentru câ nd n-am fost cuminţi
Trecem mâ ine hotarul
Şi primim Abecedarul!

III copil: Să ne fie viaţa plină


De urcuşuri de lumină
Deci, adio gradiniţă ,
Tot frumoasă să ră mâ i,
Noi plecă m în clasa-ntâ i!

IV copil: Adio, gră diniţă , adio, jucă rii


Băieţi şi voi fetiţe, jocuri cu bucurii
Astă zi plecă m de-aicea
Spre şcoală ne-ndreptă m
Elevi fruntaşi cu toţii
Să fim ne angajă m.

V copil: Adio, gră diniţă , cu jocuri şi pă puşi


Cu ursuleţ de vată şi că ţeluş de plus.
Pornim spre-o nouă viaţă
Şcolari vom deveni
Şi cunoştinţe multe 14
La şcoală vom primi.

VI copil: Adio, gră diniţa mea cea dragă !


Sosita ziua grelei despă rţiri
Te vom purta în gâ nd o viaţă -ntreagă
Ca pe un album frumos de amintiri.

VII copil: Atâ ta sunt de trist


Ş i simt un mic fior
De-acestă gră diniţă
Tare-o să -mi fie dor
De dragii mei colegi
De-a mea educatoare
Oare vom mai veni pe-aici
Ne vom întoarce oare?

VIII copil: Să nu fim trişti


Să ne-amintim
De anii care au trecut
Ca de un vis neâ mplinit
Care va ţine încă mult.
Că ci dragă , scumpă gră diniţă
De tine eu nu voi uita
Te-oi ţine minte toată viaţa
Tu eşti copilă ria mea.

IX copil: Şi acum, la încheiere, dacă v-a facut plă cere


Noi, cu inima curată , Vă câ ntă m încă o dată

X copil: Anii cei din gradiniţă , au fost ca un vis


Şi inima, şi ochii şi mintea ne-aţi deschis

Toţi: Vă mulţumim încă o dată , parinţi,bunici, educatoare


Şi vă spunem cu toţii “La revedere!”

Cântecul „Adio, grădiniţă”


15