Sunteți pe pagina 1din 8

LP 3

MĂSURAREA TEMPERATURII AERULUI

Proprietatea ce stă la baza construcţiei termometrelor este deformarea pe care o suferă


corpurile (lichide şi solide) sub influenţa variaţiilor de temperatură. Pe baza acestei variaţii de
volum s-a ajuns la definirea gradului de temperatură, care este unitatea de măsură pentru
temperatură şi la construirea scalei termometrelor. Pentru aceasta s-au stabilit punctele fixe ale
termometrelor:
- atunci când corpul termometric în care se află lichidul termometric (mercur sau
alcool) este introdus în gheaţa care se topeşte, mercurul (alcoolul) se va contracta până la un
anumit nivel staţionar. Acest nivel este punctul de jos, notat de unii autori cu 0o.
- nivelul staţionar la care ajunge mercurul (alcoolul) atunci când corpul
termometric este introdus în vaporii apei ce fierbe la presiune normală este punctul de sus.
Intervalul dintre aceste puncte fixe a fost împărţit de către Celsius în 100 de părţi (0o C -
100o C) formând scara centigradă, și de către Fahrenheit (o F) în 180 de părţi - punctul de jos
fiind notat cu 32 iar cel de sus cu 212. Între aceste scări există o legătură pusă în evidenţă de
următoarele relaţii:

o C = 5/9(o F - 32)

o F = 9/5o C + 32

Scara Kelvin (o K) este scara gradelor absolute în care valoarea lui zero absolut (0o K)
este de -273,2o C.

MĂSURAREA TEMPERATURII AERULUI

Prin temperatura aerului înţelegem starea de încălzire sau de răcire pe care o are atmosfera
la un moment dat. Temperatura aerului se măsoară cu termometrele meteorologice, care exprimã
schimbãrile de temperaturã prin variaţiile de volum ale substanţei lichide (mercur, alcool). Acestea
sunt de trei feluri:
- termometrul ordinar (sau psihrometric)
- termometrul de maximă
- termometrul de minimă

1
Termometrele trebuie aşezate în afara influenţei radiaţiei solare sau a altor obiecte
înconjurătoare şi să aibe condiţii bune de ventilaţie, motiv pentru care trebuie instalate în
adăpostul meteorologic pe un suport meteorologic (fig.1).

Fig.1 Suportul pentru termometre montat în adăpostul meteorologic

1. Termometrul ordinar (fig.2) se aşează în poziţie verticală, cu rezervorul la


înălţimea de 2 m faţă de sol. Este format din:
a) rezervor - în care se află lichidul termometric şi care poate avea mai multe
forme: alungită, sferică, cilindrică;
b) tubul capilar - prin el circulă lichidul termometric, este confecţionat din sticlă
cu diametrul de 0,2 - 0,3 mm şi sudat, cu capătul deschis la rezervor;
c) scala gradată - din porţelan alb, gradată din 0,2o în 0,2o permite aprecierea cu
uşurinţă a fiecărei zecimi de grad. Scala cuprinde intervalul de la -40° C până la +55° C sau chiar
+60° C;

2
Fig.2 Termometrul ordinar

Pentru ca temperatura să fie citită corect, raza vizuală trebuie să fie tangentă la meniscul
coloanei de mercur. Scala şi tubul capilar sunt protejate de un tub de sticlã.
Acest termometru este folosit pentru aflarea temperaturii aerului în momentul citirii.
Citirile la termometrul ordinar se fac din oră în oră. Când temperatura scade sub -35° C
citirea se face numai la termometrul cu alcool (alcoolul îngheaţă la -114° C în timp ce mercurul
îngheaţă mai repede, la -39° C).

2. Termometrul de maximă este folosit la măsurarea temperaturii maxime în intervalul


dintre orele de observaţie. Se aseamãnã foarte mult cu cel ordinar, de care se deosebeşte prin
faptul că rezervorul este prevăzut cu un ştift (dinte) care pătrunde în tubul capilar, realizând astfel
o îngustare a acestuia, în partea lui de jos (fig.3). Ştiftul formează cu tubul capilar un orificiu
inelar.

3
Principiul de funcţionare: odată cu creşterea temperaturii, mercurul trece în tubul capilar
sub formă de picături fine, prin orificiul inelar şi va înainta până la o anumită diviziune care
reprezintă temperatura maximă. Dacă între timp temperatura scade, mercurul nu mai poate reveni
în rezervor deoarece întâmpină în dreptul orificiului inelar o forţă de frecare mai mare decât forţa
de coeziune a mercurului. Se produce astfel ruperea coloanei de mercur în dreptul capătului
ştiftului iar pe scala gradată se va putea citi cea mai mare temperatură produsă de la ultima
observaţie.
Se instalează pe suportul special din adăpostul meteorologic, în poziţie orizontală, uşor
înclinat spre rezervor, cu rezervorul în partea stângă. Această poziţie este necesară întrucât
coloana de mercur din tubul capilar, după întrerupere, nu trebuie să alunece spre capătul opus al
rezervorului (în acest caz nu se mai poate reface legătura cu mercurul din rezervor).

Fig.3 Termometrul de maximă

Citirile se fac la orele de observaţii climatologice, cu precizie de o zecime de grad. După


citire, termometrul se pregăteşte pentru citirea următoare refăcând legătura coloanei de mercur
din tubul capilar cu mercurul din rezervor, prin scuturare. Această pregătire se numeşte operare.
Tot un termometru de maximă, dar care nu se utilizează în meteorologie, este şi
termometrul medical. El are acelaşi principiu de funcţionare ca termometrul de maximă folosit în
meteorologie iar operarea lui se face în acelaşi fel. Scara termometrului de maximã este limitatã de
obicei între -30° şi +50° şi chiar mai mult, fiind gradatã din 0,5° în 0,5°.

3. Termometrul de minimă măsoară temperatura minimă a aerului dintre două


observaţii. Ca lichid termometric se foloseşte alcoolul etilic sau amilic (Atenţie! Se observă greu
deoarece este incolor) pentru că îngheaţă la o temperatură mult mai coborâtă decât mercurul.

4
Particularităţi de construcţie:
- rezervorul are formă de furcă cu doi dinţi sau de cilindru, pentru ca suprafaţa de contact
cu aerul să fie cât mai mare (fig. 4).
- în interiorul coloanei de alcool din tubul capilar are un indice mobil care este
confecţionat din sticlă sau porţelan, colorat în albastru sau negru, de 12 - 14 mm lungime şi cu
capetele îngroşate. Se deplasează liber la înclinarea termometrului.

Fig.4 Termometrul de minimă

Principiul de funcţionare: la scăderea temperaturii alcoolul se contractă şi pelicula


superficială a meniscului de alcool va antrena indicele spre rezervor deoarece forţa de frecare a
capetelor indicelui de pereţii tubului capilar este mult mai mică decăt forţa de rezistenţă a
peliculei superficiale a alcoolului (tensiunea superficială), astfel indicele nu poate străpunge
meniscul de alcool şi va fi antrenat spre rezervor. Aşadar sensul de deplasare al acestui « bastonaş
mobil » este doar retrograd, adicã numai când temperatura scade alcoolul se contractã şi se
retrage în rezervor, antrenând şi indicele.
Dacă ulterior, temperatura aerului va creşte, alcoolul, prin dilatare, se va prelinge printre
indice şi pereţii tubului capilar, fără a deplasa indicele, care rămâne pe loc, arătând temperatura
minimă. Aceasta se citeşte la capătul din dreapta al indicelui.
Citirile se fac la orele climatologice, apoi termometrul se pregăteşte prin operare pentru
observaţia următoare. Operarea termometrului de minimă nu se face prin scuturare, ca la
termometrul de maximă, ci printr-o uşoară înclinare a termometrului cu rezervorul în sus, pentru
ca indicele să atingă capătul coloanei de alcool din capilar (deci la capătul opus rezervorului!).
Se instalează pe suportul termometrelor din adăpostul meteorologic, sub termometrul de
maximă, cu rezervorul în partea stângă, în poziţie orizontală pentru ca gravitaţia să nu influenţeze
mişcarea indicelui în tubul capilar.
Odată cu temperatura minimă, se citeşte şi temperatura indicată de capătul coloanei de
alcool pentru a se putea stabili, prin comparaţie cu temperatura citită la termometrul ordinar,

5
corecţia suplimentară a termometrului de minimă. Scara termometrului de minimã este gradatã din
0,5° în 0,5°, de obicei, între limitele de -45° şi +45°

4. Termograful
Este un aparat înregistrator pentru cunoaşterea tuturor variaţiilor de temperatură a
aerului într-un anumit interval de timp (fig. 5). La noi se folosesc mai multe tipuri de termografe:
cu lamă bimetalică - tipul URSS (folosit cel mai frecvent) şi tipurile Junkalor, Rösell şi Fischer - şi
cu tub manometric - tipurile Fuess şi Richard.
Părţi componente: - partea receptoare;
- mecanismul de amplificare şi transmitere;
- partea înregistratoare.

Fig.5 Termograful

Receptorul bimetalic este confecţionat prin sudarea strânsă a două lame din metale
diferite, de regulă oţel şi invar (aliaj de nichel, crom, fier şi mangan), care au coeficienţi de
dilatare foarte mult diferiţi! Unul din capetele piesei se fixează rigid de o consolă, iar celălalt are
libertate de mişcare, fiind însă în legătură printr-o tijă cu mecanismul de amplificare şi transmitere.
Datorită coeficienţilor de dilatare diferiţi, la schimbările de temperatură piesa se deformează şi
capătul ei liber se mişcă.
Mecanismul de amplificare şi transmitere este un sistem de pârghii din care primul braţ
este prins de capătul liber al piesei receptoare, iar ultimul braţ poartă o peniţă înregistratoare. Tot
aici există şi un şurub de punere la valoare a peniţei.

6
Partea înregistratoare este formată din peniţa înregistratoare şi un tambur cilindric în
interiorul căruia există un mecanism de ceas care-l roteşte odată în 24 de ore. Există şi modele la
care tamburul se roteşte odată la o săptămână.
Pe cilindru se prinde o diagramă de hârtie (termogramă) împărţită în linii orizontale în
spaţii corespunzătoare câte unui grad. Limitele gradaţiilor de temperatură sunt de la -30° C până
la +40° C, valorile fiind marcate pe termogramă din 10 în 10 grade.
Pe verticală sunt trasate linii curbe ce marchează timpul. Acesta e marcat din oră în oră,
fiecre oră fiind împărţită în patru intervale (sferturi de oră).
Schimbarea termogramelor se face zilnic la ora 13. Termograful e un aparat relativ, de
aceea indicaţiile lui se compară cu cele ale termometrului ordinar.

5. Traductorul de temperatură-umezeală
Aparatura automată folosită în prezent, utilizează traductori combinați temperatură-
umezeală (Fig.6 și 7) care determină temperatura aerului prin convertirea valorilor variației unei
rezistențe electrice. Traductorii sunt foarte fiabili, asigurând posibilitatea măsurării temperaturii
aerului în mod continuu.

Fig.6.Traductorul combinat temperatură-umezeală cu adăpost

7
Fig.7.Traductorul combinat temperatură-umezeală