Sunteți pe pagina 1din 4

1 Astmul bronsic alergic

Astmul bronsic alergic este sindromul inflamator al cailor aeriene, care apare
la persoane cu susceptibilitate genetica. Se manifesta prin obstructie
bronsica provocata de inflamatie cu :
- edem al mucoasei bronsice
- spasmul musculaturii netede bronsice
- hipersecretie de mucus
pe fond de hiperreactivitate bronsica inascuta
Etiopatogenie
Alergenele(antigene) la cei cu predispozitie genetica determina formarea de
anticorpi IMUNOGLOBULINE IgE( reagine).
IgE adera selctiv de bazofilele din sange si tesuturi, respectiv de mucoasa
bronsica. La un recontact cu un alergen, cuplul IgE+ bazofile declaseaza
reactia antigen/anticorp cu eliberarea de mediatori chimici : acetilcolina,
histamina si bradichinina, declansand criza de astm.
Manifestari clinice
Simptome subiective
- wheezing expirator( daca devine si inspirator este semn de gravitate a
bolii)
- tuse uscata uscata, spastica, chinuitoare, vascoasa, albicioasa, perlata,
bogata in eozinofile
- dispnee expiratorie
- tahicardie, tahipnee
- cianoza
- senzatia de constrictie toracica
- tulburari de somn
Simptome fizice
- hipersonoritate pulmonara
- se aud sibilante putine din cauza mucusului care astupa bronsiile
Simptome in criza cu semn de agravare
- dispnee expiratorie
- tahipnee
- tahicardie
- cianoza centrala
- puls paradoxal Kussmaul( diminuare sau absenta pulsului in inspir)
- dificultati in vorbire
- paloare transpiratii reci
- asfixie, coma, deces in criza
Starea de rau astmatic
- crize violente subintrante care dureaza 24-48 de ore, rezistente la
tratament
- polipnee
- asfixie, cianoza
- colaps vascular
- somnolenta pana la coma
INVESTIGATII
- obligatorii
- recomandate
Investigatii obligatorii
1. (Peak expiratory flow)- Debit expirator maxim de varf, masoara
volumul expirator maxim de varf
2. Spirometria masoara cantitatea de aer inspirata si expirata intr-un
intreval de timp
3. Spirografia analieaza capacitatea de adaptare a respiratiei si expiratie
la efort si in repaus
4. Teste farmacologice cu bronhodilatatoare provoaca o largire a
bronsiilor cu efect la 15 minute dupa inhalarea unei doze de
β 2 agonisti ( Ventolin, Berotec, Bricanyl)
5. Teste cutanate “in vivo” prin intradermoreactie sau prin scarificare
Si “in vitro” testele ELISA( Enzym Linked Immuno Sorbent Assy),
RAST( Radio Allergo, Sorbent Test)
6. Pulsoximetrie determina concentratia in oxigen a sangelui
periferic, incarcarea cu oxigen a hemoglobinei. Sa=95-100%
7. Hemoleucograma cu eozinofilie mai mult de 30%( Normal 1-
6%)
8. Citologia sputei prezenta eozinofilelor in ea, cristalele Charcot-
Leyden(formate din lizofosfolipaza enzima care provine din
distrugerea eozinofilelor), spiralele Curschmann, reprezinta
mulaje bronhoalveolare de mucus si mucina
9. ECG
10.IgE specifice pentru evaluarea sensibilitatii la alergene
11.Examen radilogic al toracelui care evidentiaza aspect normal
intre crize sau hiperinflatie in criz si pneumotorax sau
pneumomediasti in astmul sever.
Invastigatii recomandate
1.Bronhoscopia nu se efectueaza de rutina, doar pt diagnostic diferential cu
corpi straini intrabronsici neoplasme, cercetare.
2. Echocardiografia
3. Gazometria sanguina ( evalueaza echilibrul acido-bazic, dozeaza gazele
sanguine, monitorizeaza tratamentul efectuat pt afectiuni pulmonare) Se
efectueaza prim metoda ASTRUP care determina :
pH 7,35-7,45
Pa O2 75-100 mmHg
PaCO2 35-45 mmHg
Sa O2 95-100%
-HCO3 22-26 mmol/l (concentratia de bicarbonati)
BE -2+2 (exces de baze)
4 Evaluarea echilibrului acido-bazic prin Astrup
5. Teste de provocare la efort cu acetilcolina, metacolina, histamina
6.CT ( HRCT) tomografie computerizata cu rezolutie inalta
7.Indici biochimici : proteine totale, glicamie, creatinina, uree, LDH,
ALAT, ASAT, bilirubina directa, indirecta, totala
8.Ionograma (Na, K, Ca, Cl)
9. Sumar de urina

TRATAMENT
1.Eliminarea factorilor care declanseaza criza - toate alergenele :
polen, praf de camera, par de animale, scuame de tesaturi, fungii, alergene
alimentare: oua, lapte, carne, moluste, medicamente ; aspirina, penicilina,
aminofenazona.
2.Nu se mai administreaza mucolitice, in timpul crizelor se administreaza
sedative + fizioterapie – hidratare cu volum mare de lichide, stimularea tusei
prin tapotaj
3. Oxigenoterapie in crize usoare pe masca sau sonda nazala, (2-3l/minut),
iar in crize severe intubatie orotraheala si ventilatie mecanica
4. Combaterea bronhospamului prin administrarea β 2 agonisti : Ventolin,
Berotec, Bricanyl
5. Combaterea inflamatiei cu glucocorticoizi : inhalatori- Azmacort,
Becotid
- injecatbil Urbason
- oral Prednison
6. Nu se mai administreaza metilxantine – Theofilin, Miofilin, Eufilin,
deoarece produc bronhospasm si cresc secretia bronsica, Metilxantinele dau
tulburari ale sistemului nervos central producand anxietate si cefalee.
Nu se mai administreaza atropina ca anticolinergic deoarece produce
bradicardie, xerostomie, glaucom,refux gastro-esofagian, se prefera
Atrovent.
Tratamentul astmului la salina se realizeaza in cure de 24-30 de zile o
ora/zi cu o perioada de repaus de 3-6 luni. Tratamentul este benefic deoarece
sarea este bactericida, nu permite dezvoltarea culturilor microbiene, avand
rol dezinfectant.Pentru dezvoltarea si absorbtia ionilor salini la nivelul cailor
respiratorii, conjugata cu proprietatea puternic higroscopica , ia nastere
efectul de dilutie a depunerilor de impuritati, inclusiv microorganisme care
provaca boli si disfunctii respiratorii. Inspirarea de aerosoli este mai mult
decat necesara prin absorbtia lor actionand in primul rand asupra mucusului.
Aceasta duce la lichefierea si fuidificarea mucusului de pe caile respiratorii,
realizand fluidificarea mucusului si extragerea materiilor straine dintre cilii
mucoasei bronsice, determinand usurarea progresiva si de lunga durata a
respiratiei.