Sunteți pe pagina 1din 5

2 Bronhopneumonia

Este afectiunea acuta inflamatorie a parenhimului pulmonar, caracterizata


din punct de vedere anatomopatologic, prin leziuni de bronhoalveolita in
focar sau diseminate, cunoscuta sub numele de noduli Charcot.
ETIOLOGIA
Factori determinanti :
- virusuri : virusul sincitial respirator, enterovirusuri, adenovirusuri
- bacterii : Pneumococ, Streptoc grupa B, Stafilococ patogen, Klebsiella,
Haemophilus influenzae, Pyoceanic, Proteus, Salmonella, Chlamidia,
Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa.
Factori favorizanti :
- incepand cu saptamana 20 intra uterina pneumocitele secreta o substanta
lipoprotetica surfactantul care are rol in mentinerea tensiunii superficiale
pulmonare. Din saptamana 27 se elimina acest surfactant la nivelul
alveolelor si le imbraca pe interior. El este secretat pana la varsta de 8-10
ani. In evolutia bronhopneumoniei din cauza proceselor infiltrative de natura
inflamatorie de la nivelul peretilor alveolari si prezenta unui lichid de edem,
se reduce sinteza surfactantului favorizandu-se in acest fel dezvoltarea
atelectaziei pulmonare.
- varsta mica de aparitie a bolii, sub 2 ani
- particularitati morfofunctionale ale aparatului respirator la aceasta varsta,
organele mediastinale ocupa un loc prea mare, diafragmul este situat prea
sus, zonele paravertebrale slab aerate
- insuficiante mijloacelor de aparare imunologica, asigurate doar de
formatiuni limfatice din inelul Wladeyer( amigdale: faringiana, palatine,
linguale).
- conditii de mediu frig, umezeala, aer poluat
- copii cu hospitalism, cu tratamente prelungite, cu imunodeficienta,
prematuritate, manevre medicale gresit efectuate ( endoscopii, bronhoscopii,
traheostomie, intubatii)
PATOGENIA
Contaminarea se produce pe cale aerogena, prin particule de
aerosoli( picaturile lui Phluge) de la bolnav la sanatos, mai rar pe cale
hematogena.
Agentul patogen ajunge la nivel alveolar unde se multiplica prin proces
iritativ formand lichid de edem, care umple sacii aerieni alveolari si produce
un proces infiltartiv de natura inflamatorie la nivelul peretilor alveolari.
Infiltratul alveolar si exudatul alveolar scad complianta pulmonara( raportul
dintre volumul de aer si presiunea intrapulmonara).
TABLOUL CLINIC
Debutul bolii poate fi :
- brusc cu temperatura 39-40º C, tahipnee-60-80 respiratii/minut, tuse
neproductiva, obositoare, agitatie, uneori convulsii febrile, cianoza a
extremitatilor cu tendinta de generalizare, meningism- prognosticul
este grav
- insidios, este mai frecvent, apare ca o continuare a unei infectii de cai
aeriene superioare cu obstructie nazala, secretie nazofaringiana,
sacadere a apetitului, febra frison, tuse uscata, chinuitoare, astenie,
adinamie, dispnee cu caracter polipneic.
Din a doua zi incepe perioada de stare in care starea generala se altereaza,
apare agitatie delir.
In perioada de stare sunt prezente 3 sindroame :
- Sindromul respirator functional si fizic
- Sindromul cardiovascular si colaps vascular
- Sindromul toxico-septic
Sindromul respirator functional este expresia clinica a insuficientei
respiratorii
Se manifesta prin : tahipnene 80-100 respiratii/minut, polipnee,
hipopnee( scadere a ventilatiei pulmonare), dispnee expiratorie, insotita
de atacuri spastice, ea se accentueaza la efort si plans, geamat expirator,
batai ale aripilor nasului, cornaj( zgomot respirator produs de trecerea
aerului prin laringe, trahee, bronsii ingustate), tiraj( depresiuni anormale
ale peretelui toracic, vizibile fie deasupra sternului, dedesubtul lui,
intercostal, se produc in inspir profund), tuse moniliforma(tuse spastica,
care se sucede in cascade scurte si care fragmenteaza inspirul) tusea este
la inceput uscata, apoi productiva, cianoza perioronazala, intensificata
cu tuse plansul si in alimentatie, hipoxia se manifesta cu edem cerebral
agitatie, prezinta semnul de piston(capul flectat in inspir si in extensie in
expir). Tulburarile de dinamica respiratorie si ventilatie determina
modificari ale echilibrului acido-bazic.
Sindromul respirator fizic
- submatitate, raluri subcrepitante in ploaie, accentuate de tuse si
plans, fugace(modificate de la o zi la alta, in concordanta cu leziunile
bronhoalveolare) Prezinta respiratie suflanta si suflu tubar( suflu
patologic care se aude la auscultatie, apare atunci cand exista o
condensare pulmonara aflata in contact direct cu peretele toracic si cu
comunicare libera cu o bronsie segmentara).
Sindromul cardiovascular
Reducera suprafetei de hematoza pulmonara (schimbul de gaze, bioxid de
carbon si oxigen, alveolo-capilar), duce la staza si insuficienta cardiaca
dreapta apoi globala si la soc toxico- septic prin infectarea capilarelor
miocardice, el se datoreaza actiunii directe a germenilor patogeni sau a
toxinelor lor asupra miocardului si a vaselor, ca o consecinta a
anoxemiei, hipercapniei si a acidozei respiratorii.
Simptomele cardiace sunt :
- tahicardie 180-200 batai/minut, tahipnee, cianoza de intensitate
variabila, tiraj, cornaj, dispnee expiratorie, cardiomagalie,
hepatomegalie, turgescenta venelor jugulare, edeme cardiace
periferice.
Simptomele de colaps sunt :
- extremitati reci, puls periferic, slab batut, imperceptibil,
hipotensiune arteriala.
Sindromul toxico-septic
Scaderea oxigenului in sangele arterial –hipoxemia, declanseaza reflex
tahipnee si hiperventilatie ca mecanism de compensare eficient deoarece nu
asigura saturatia in oxigen in sange si antreneaza tulburari in eliberarea
bioxidului de carbonsi instalarea acidozei respiratorii.
Sindromul toxico-septic este caracterizat prin :
- stare generala alterata, febra 39-40 C
- tulburari metabolice : hipoxie, acidoza respiratorie,
hipercarbie(hipercapnie)
- tulburari digestive : anorexie, varsaturi, diaree deshidratare
- tulburari renale : oligurie, albuminurie, hematurie
- tulburari ale sistemului nervos central, secundara hipoxiei si
hipercarbiei : agitatie, somnolenta, obnubilare(tulburare a starii de
constienta in care functiile psihice sunt incetinite), consvulsii si coma.
Investigatii :
- radiografia cardio pulmonara permite precizarea diagnosticului
anatomic ea evidentiaza opacitati rotunde, micronodulare sau
pseudonodulare.
- hemoleucograma evidentaiaza leucocitoza 20.000 de
leucocite/mm3, cu neutrofilie 70-80%(normal 55-70%) si deviere
la stanga a formulei leucocitare( in infectii severe, maduva
hematogena nu reuseste sa trimita in sangele periferic numai leucocite
matura segmentate, ea trimite si leucocite tinere nesegmentate,
acest lucru defineste devierea ala stanga a formulei leucocitare)
- Pentru diagnosticule etiologice se mai efectueaza :
- secretie nazofaringiana, sputa, aspirat traheobronsic, lichid
pleural, prin punctie, tesut pulmonar prin punctie.
- Se mai efectueaza : punctie lombara, fundul de ochi, ionograma,
uree, examen de urina
TRATAMENT
A.Tratament igieno-dietetic : copilul izolat, in salon bine aerisit, cu
microclimat adecvat 18-22 C umiditate 40%, modificarea pozitiei
toracelui pentru drenarea secretiilor (ridicarea extremitatii inferioare a
corpului pt drenarea secretiilor pulmonare si /ridicarea extremitatii
cefalice in caz de insuficienta cardiaca). Pozitia in pat va fi schimbata cat
mai des, la 5-10 minute, cu asezarea copilului in decubit lateral stg, drept
pt evitarea stazei pulmonare si pt a usura expectoratia.
1. Alimentatia ramane nemodificata daca copilul nu are anorexie sau
dispnee intensa si nici diaree si /sau varsaturi. In cursul perioadei
febrile alimentatia va fi lichida si semilichida(ceaiuri, sucuri de
fructe, compoturi, lapte, iaurt, gris cu lapte, piure de legume, supe de
legume. Dupa defervescenta se adauga paine, paste, branza de vaci,
carne fiarta apoi alimentatie normala. Nu va fi fortat sa manance.
2. Masuri speciale : igiena cavitatii bucale, igiena tegumentelor,
prevenirea escarelor.
3. Tratamentul insuficientei respiratorii :
- dezobstruarea cailor aeriene respiratorii prin aspiratie
- aeroterapie in formele usoare si medii de boala. Aeroterapia nu se
poate face cand temperatura externa este sub 10º C, est ceata, sau vant
puternic sau starea generala este alterata.
- oxigenoterapie pt ameliorarea oxigenarii sangelui, se efectueaza prin
sonda nazofaringiana sau masca etansa. Deoarece oxigenul
administrat pe masca este rece si uscat, iritant va fi incalzit si
umidificat ( 1/3 alcool sanitar si 2/3 apa distilata, se trece prin
barbotor)
- terapia cu aerosoli prin administarea Salbutamolului
- administarrea de corticoizi (hemisuccinat de hidrocortizon sau
Prednison) pt reducerea edemului inflamator al cailor respiratorii
- administrarea de bronhodilatatoare care reduc bronhospasmul
Miofilin.
TRATAMENTUL SINDROMULUI CARDIOVASCULAR
- se modifica pozitia corpului cu extremitatea cefalica mai sus
- se reduc lichidele, regimul va fi hipo sau desodat
- se administreaza tonicardiace Digoxin si diuretice Furosemid
- in caz de colaps se umple patul vascular cu solutii macromoleculare –
Dextran si se administreaza vasoconstrictoare Adrenalina, Efedrina.
- se efectueaza sedare blanda cu Fenobarbital, Diazepam
- in caz de meteorism abdominal se administreaza Miostin
- in caz de edem cerebral se administreaza Manitol
- pentru varsaturi Metocloparmid.
TRATAMENTU ANTIINFECTIOS
- este de prima intentie
- de continuare
Tratamentul de prima intentie se apreciaza dupa criterii de probabilitate
statistica si se decide oportunitatea tratamentului antiinfectios efectuat pt
bacteriile care produc mai fecvent o anumita forma clinico-radiologica de
bronhopneumonie la o anumita categorie de varsta. In administrarea
tratamentului se tine cont si de gravitatea bolii, competentele imunologice,
contextul epidemiologic si sensibilitatea la antibiotice a bacteriilor. Se alege
antibioticul cel mai putin toxic, care realizeaza o concentratie pulmonara
crescuta si ieftin.
In raport cu evolutia si rezultatul investiagatiilor de laborator terapia de
continuare va mentine sau va modifica schema initaiala de tratament.
Pediatrii cunosc deja care sunt germenii care apar mai frecvent la copii pe
grupe de varsta.
La nou-nascut germenii patogeni care dau mai frecvent bronhopneumonia
sunt : Streptococul grupa B, Escherichia coli, Haemophilus influenzae,
Stafiolcocul patogen
La 1luna-3 luni Chlamidia, Stafilococ, Streptococ gr B, Haemophilus
influenzae,
La 4luni - 5 ani Haemophilus influenzae, Streptococ, Stafilococ
Peste 6 ani Streprococus pneumoniae, Klebsiella
Tratamentul de continuare
Se continua tratamentul de prima intentie daca evolutia starii de sanatate
este favorabila, indiferent de rezultatul investigatiilor. Se schimba terapia
etiotropa de prima intentie in functie de rezultatele investigatiilor
bacteriologice, dar nu inainte de 2-3 zile, timp necesar pt aprecierea
eficientei tratamentului initial.
Ca tratament antiinfectios se asociaza antibiotice cu spectru larg cu efect pe
Gram pozitiv si Gram negativ, cum ar fi ampicilina cu gentamicina,
oxacilina cu gentamicina, pt Chlamidia cu cefalosporine(Ceftriaxom)
penicilina cu kanamicina, penicilina cu gentamicina.