Sunteți pe pagina 1din 1

03.05.

2020

De mult timp imi tot spun ca trebuie sa mai scriu. Lucuri s-au intamplat iar acum in fata atator lucruri nu
stiu cu ce sa incep.

Pai, e panica. E mare panica in jur. Covid-ul a bagat spaima in oamnei. Initial se faceau glume dar dupa
cateva luni glumele au devenit realitate. Din cauza covid-ului trebuie sa stam acasa. Daca vreau sa ies
afara trebuie sad au o declarative pe proprie raspundere si nu am voie sa fac prea multe lucruri, sa merg
la cumparaturi si la serviciu. Pentru mine covid-ul a adus si lucuri bune. In martie pe la jumatate s-
auinchis scolile. Asta inseamna ca nu am mai fost la scoala de atunci insa banii mi-au intrat normal. Ma
bucura mult asta. (am un part time la socla, scoala gimnaziala nr. 7 in Baneasa, sunt pedagog scoalr. Ajut
copiii la lectii si ii supraveghez in timpul zilei. Nu imi place, banii sunt putini insa e mai bine decat nimic.
Nu prea am activitate oricum, stau doar si ascult cum imi urla copiii in urechi). In fine, la spital incep sa
invat lucuri, adica ma simt acomodata. Nici aici nu muncesc prea mult. Colegele mele nu inteleg rolul
meu asa ca nu prea imi dau lucuri de facut, sunt foarte putine lucrurile pe care le fac. Nici aici nu am
activitate iar acest lucru pe de-o parte starneste frustrare in mine. Ma simt foarte comoda, imi este
foarte greu sa ma disciplinez insa imi propun foarte multe obiective, uneori f greu de atins si apoi ma
simt frustrate ca nu le-am atins. (imi doresc sa citesc mai mult, ins deseori dup ace citesc ceva am nevoie
de timp, pentru a lasa sa se aseze cee ace am citit insa in acelasi timp atunci sunt antrenata in a citi si
vreau sa mai citesc. Uneori o fac si simt ca nu asimilez. Simt ca sunt foarte inalte standardele la care imi
doresc sa ajung si din nou strang frustrari. Ma compar cu alti oameni si apoi sunt dezamagita ca nu sunt
ca ei. Cred ca gresesc ca nu caut sa ma cunosc pe mine. Sa caut sa ma lucrez cu mine. Sa gasesc variant
mea originala. Simt ca nu caut decat variante din mine copii din mine in altii). In fine, pornisem de la idea
ca nu am activitate la sptial. Mi doresc sa gasesc activitati in care sa imi depun energia. Iar acum din nou
ma simt motivate sa imi stabilesc o lista lunga de obiective. Dar vreau sa imi stabilesc obiectul acesta
TRAIESTE. DESCOPERA-TE intre timp. Nu NEGA ceea ce descoperi despre tine doar pentru ca nu este
ceva dezirabil.

De multe ori ma simt ma extraordinar cand scriu. Simt ca ma eliberez. Ma intreb de ce o fac atat de rar,
probabil ca de multe ori nu imi place cand sufletul meu sta in fata oglnizii.

De cand cu covid-ul bisericilie sunt inchise. Slujbele sunt online, intalnirile de grup mic la fel. Initial nu am
simit ca ma afecteaza asta. Apoi a fost o pauza la grupul mic iar cand am revenit, am simit ca mi-a lipsit
interactiunea.

Cand eu am stat cu Elena am experiemntat o perioada de depresie. Nu stiam atunci ce este, dar ma
cond=fruntam grav cu sentimental de singuratate. Simteam ca nu am prieteni, plangeam, ma simteam
inferiroara tuturor si un reuseam sa gasesc in mine calitati. Eram foarte anxioasa