Sunteți pe pagina 1din 4

Vaccinul antituberculoza (BCG)

Generalitati

Tuberculoza este o boala infectioasa provocata de bacilul Koch sau


Mycobacterium tuberculosis. Cea mai severa forma a acestei boli se
numeste tuberculoza pulmonara si afecteaza plamanii.
La nivel mondial, aproximativ 2 milioane de persoane mor anual din
cauza acestei boli; tuberculoza fiind a doua cauza de deces de
natura infectioasa din lume.

Bacil Calmette-Guerin sau BCG este un vaccin cu tulpini vii


impotriva tuberculozei. Vaccinul a fost descoperit in 1920 si a ramas
si in ziua de astazi singurul disponibil impotriva tuberculozei.
Mod de transmitere si simptome
Tuberculoza se transmite prin aer. Cand un bolnav stranuta sau tuseste bacteriile pot
fi inhalate de o persoana care sta in apropiere. Boala nu se manifesta imediat,
bacteriile pot ramane inactive in organism mult timp, iar daca va fi administrat
tratamentul adecvat tuberculoza nu se dezvolta.

Manifestarile principale ale bolii active sunt:


- tuse persistenta de peste trei saptamani;
- durere in piept;
- expectoratie cu sange;
- febra si frisoane;
- transpiratii nocturne;
- slabiciune si oboseala;
- pierderea poftei de mancare;
- scadere in greutate.

Indicatiile vaccinarii BCG


In tarile cu incidenta ridicata a bolii, vaccinul este administrat la sugari pentru a
preveni aparitia unor forme mai grave ale bolii. In majoritatea tarilor (inclusiv
Romania), vaccinul BCG se face bebelusilor, inca din maternitate sau in
timpul copilariei.
In Statele Unite, vaccinarea BCG nu este recomandata tuturor, ci doar in cazurile
considerate cu risc crescut. Cauzele care justifica aceasta atitudine sunt: sansele
scazute de a dezvolta boala, eficacitatea scazuta a vaccinului si posibila
reactivitate a testului cutanat cu tuberculina.
De aceea, in SUA, specialistii recomanda vaccinarea urmatoarelor categorii de
persoane:

Copiii:
- care au un rezultat negativ la testul cutanat cu tuberculina si care sunt expusi
la boala;

1
- care nu au fost tratati sau tratamentul nu a fost eficient (copiii nu pot
urma antituberculos pentru o perioada lunga de timp);
- care manifesta tuberculoza rezistenta la izoniazida si rifampicina.
Adultii:
- care prezinta risc inalt de imbolnarive din cauza expunerii la boala (cei care
lucreaza in domeniul sanatatii);
- care manifesta tuberculoza cu tulpini rezistente la izoniazida si rifampicina;
- care au dezvoltat rezistenta la tratamentul medicamentos.
In Romania, tara cu incidenta mare a tuberculozei, vaccinarea antituberculoza
(BCG) face parte din Programul National de Vaccinari Obligatorii.

Testarea cutanata si sangvina


Printre testele utilizate in diagnosticarea infectiei tuberculoase sunt testul
cutanat cu tuberculina (IDR la tuberculina) si testele de sange care au rolul de a
confirma/depista infectia cu bacilul Koch.

Testul cutanat cu tuberculina


Persoanele vaccinate antituberculoza pot avea rezultate fals pozitive la testul
cutanat. Rezultatul pozitiv evidentiaza:
- ca pacientul a fost expus la bacterie, infectia exista in organism, dar nu si boala
(doar 10-15% din cei infectati vor dezvolta boala);
- ca persoana in cauza a avut o infectie anterioara sau ca anterior a avut
loc imunizarea prin vaccin.
Pentru a se confirma existenta bolii trebuie luate in calcul mai multe aspecte
(inclusiv testul de sange).

Daca testul cutanat este negativ inseamna ca persoana in cauza nu a intrat in


contact cu bacilul Koch si nici nu a fost imunizata prin vaccin.

De regula, interpretarea testului cutanat se face dupa 72 de ore de la


administrare unei cantitati mici de tuberculina (substanta extrasa din cultura
bacililor tuberculosi). Existenta infectiei este confirmata de prezenta unei papule
rosii de peste 10 mm, care provoaca mancarimi. In cazul in care apare
o ulceratie, zona va fi acoperita cu un pansament uscat (nu plasture). Zona
pe care a fost facut testul nu va fi curatat decat dupa evaluarea medicului.

Persoanele fara factori de risc pentru tuberculoza vor primi un tratament daca in
urma testului cutanat se dovedeste ca bacilul Koch este in organism in stare
latenta (fara posibilitate de transmitere). Tratamentul consta in administrarea de
izoniazida. Administrarea corecta a tratamentului scade riscului aparitiei
tuberculozei cu pana la 80%.

Testul cutanat este singura modalitate prin care se poate diagnostica tuberculoza
in stare latenta, inainte ca infectia sa progreseze.

2
Tratament preventiv in cazul in care reactia la testul cutanat este de:

→ cel putin 5 mm induratie sau testul de sange este pozitiv


- persoanele infectate cu HIV;
- persoanele care au avut contact recent cu bolnavi de tuberculoza;
- persoanele care au facut transplant de organe;
- persoanele cu imunosupresie din diverse motive (administrare de prednison,
antagonisti etc.)

→ cel putin 10 mm induratie sau testul de sange este pozitiv


- celor care au calatorit in tari cu prevalenta ridicata a tuberculozei;
- consumatorilor de droguri injectabile;
- angajatii in domeniul sanatatii care ingrijesc bolnavi afectati de bacilul Koch;
- persoanele care au sistemul imunitar slabit din cauza altor afectiuni (de
exemplu cei care sufera de diabet zaharat);
- copii (cu varsta mai mica de 4 ani) si adolescentii expusi afectiunii.

Testele de sange
Aceste teste au aparut recent, motiv pentru care inca nu au fost implementate in
practica medicala curenta din toate tarile. Potrivit cercetatorilor, testele de sange
sunt mult mai sigure si nu ofera rezultate fals pozitive chiar daca anterior s-a
realizat vaccinarea antituberculoza.

Mod de actiune
Vaccinul este eficient in prevenirea unor forme grave de TBC, cum ar
fi meningita tuberculoasa, tuberculoza miliara, care adesea pot duce la deces.
Acest aspect este foarte important in cazul copiilor deoarece dezvolta forme
grave de tuberculoza mai des decat adultii.

De obicei, administrarea vaccinului se face o singura data, printr-o injectie


subcutanata. Dupa 1-3 saptamani de la vaccinare la locul inocularii apare un
mic nodul, care se va mari in dimensiuni inca 1-2 saptamani. In majoritatea
cazurilor, pe locul vaccinului se va forma o crusta care va cadea, lasand loc
unei cicatrici.

Dovada reusitei vaccinarii este confirmata prin existenta cicatricii si prin


pozitivarea testului cutanat la tuberculina. Studiile au demonstrat ca actiunea de
protectie a vaccinului este de cel putin 15 ani, imunitatea in urma vaccinarii fiind
conditionata de existenta anticorpilor in organism.

3
Reactii adverse
Reactiile adverse frecvente ale vaccinului includ:
- umflarea ganglionilor limfatici;
- roseata la locul injectarii;
- febra;
- urinare dureroasa, frecventa si uneori hematurie (urinare cu sange);
- disconfort abdominal;
- varsaturi;
- rareori reactii alergice (mancarimi, de obicei).

Contraindicatii

Imunosupresia - Vaccinarea nu se face categoriilor de persoane


imunodeprimate (de exemplu, persoanele infectate cu HIV) sau in cazul celor
care sunt susceptibile de a deveni imunocompromisi (posibili candidati
pentru transplant de organe).

Sarcina - Vaccinul nu trebuie administrat femeilor insarcinate. Deoarece


efectele negative ale vaccinului sunt minore, oamenii de stiinta efectueaza noi
studii pentru a stabili daca vaccinarea este sigura pentru mama si fetus.

Nou-nascuti subponderali.