Sunteți pe pagina 1din 5

Analiza statistică a nivelului de trai al populației din Republica

Moldova

Abstract: In this article, will be determined and analyzed the living standards of the
population of the Republic of Moldova on the basis of indicators such as: indicators of the
population's income, population consumption, quality of life indicators, indicators of working
and rest conditions, education level and the health indicators of the population.
The issue of the living standard of the population has an important place in economic
calculations and analyzes. Determining the standard of living of the population is used to
determine the poverty line and indicators that characterize poverty, and it is also possible to
assess the impact of different programs and reforms on the socio-economic situation of the
population.
Keywords: population, living standards, indicators, population's income, population
consumption, indicators of working, education level, health indicators.

Nivelul de trai al populației a reprezentat întotdeauna o problemă esențială a omenirii. El


reprezintă un nucleu, în jurul căruia au loc toate transformările și dezvoltările societății. Nivelul
de trai este analizat în baza mai multor sisteme de indicatori, care vor fi prezentați în acest
articol.
Primul sistem de indicatori analizat este sistemul indicatorilor venitului populației din
care fac parte: veniturile disponibile ale populației, câștigul salarial nominal, minimul de
existență și veniturile populației din fondul social. Veniturile disponibile ale populației
reprezintă totalitatea veniturilor bănești sau sub o altă formă, obținute din diferite tipuri de
activități, dintre care activitatea salarială, activitatea individual agricolă sau nonagricolă,
activitate din proprietate, prestații sociale precum și alte surse.
Minimul de existență reprezintă volumul minim de bunuri material sau servicii necesare
pentru satisfacerea necesităților primordial ale populației, menținerea stării favorabile a sănătății
și susținerea viabilității populației.
Veniturile medii lunare disponibile pe o persoană în anul 2016 a constiruit 2060,2 lei.
Activitatea salarială este principal sursă de formare a veniturilor populației (42,1%), fiind urmată
de veniturile din prestațiile sociale cu 22,1% (din care 18,8% pensiile) și veniturile din
activitatea individuală agricolă (8,3%). Veniturile din activitatea individuală nonagricolă
reprezintă 6,6%, iar cele din proprietate doar 0,2%. Transferurile din afara țării contribuie la
formarea veniturilor disponibile în proporție de 17,1%. (fig. 1) [1, p.95]
Venit din
proprietate
0%
Alte venituri
21% Activitatea
Venituri din salarială
activitatea 42%
individuală
nonagricolă
7%
Venituri din
activitatea
individuală
agricolă
Venituri din
8%
prestațiile sociale
22%

Fig. 1 Structura veniturilor disponibile ale populației Republicii Moldova, annul 2016
Minimul de existență diferă atât pe categorii de populații, cât și pe tipul de mediu de
reședință. În orașele mari minimul de existență este mai înalt decât în cele mici și în mediul rural.
De asemenea, bărbații apți de muncă au nevoie de un minim de existență mai mare decât
celelalte categorii, reprezentând 2307 lei în orașele mari, pe când minimul de existență al
femeilor este aproximativ egal cu cel al copiilor. Cel mai mic minim de exestență îl au
pensionarii, în valoare de 1628,1 în orașele mari.
Un alt sistem de indicatori sunt indicatorii consumului populatiei din care fac parte
indicatorii valorici ai consumului, indicatorii consumului în unități natural, indicatorii serviciilor
utilizate de popilație, dotarea gospodăriilor cu bunuri. Cheltuielile de consum ale gospodăriei
reprezintă totalitatea cheltuielilor curente pentru produse alimentare, nealimentare și servicii.
Analizând datele, am constatat că cea mai mare parte a cheltuielilor unei gospodării 42,6
la sută este pentru produsele alimentare, urmată de întreținerea locuinței cu 17,8%. Pentru
îmbrăcăminte și încălțăminte le revine 10,5 %, transportului și comunicațiilor le revine 4,7 %.
6,4 % pentru îngrijire medicală și sănătate. Totodată, pentru consumul băuturilor alcoolice și al
tutunului sunt cheltuite 1,5 la sută din venituri, pe când pentru învățământ – 0,7 la sută. [1, p
113]
Un alt sistem de indicatori necesar pentru determinarea nivelului de trai al populației, este
cel ai indicatorilor condițiilor de locuit format din: indicatorii asigurării populației cu locuințe,
indicatorii caracteristicilor tehnice și ai gradului de confort, cheltuielile populației pentru
construirea, întreținerea și folosirea locuințelor. Condițiile de locuit reprezintă un indice
important al nivelului înalt de trai al populației, acestea oferind persoanei satisfacerea
necesităților vitale. Din total gospodării, 95,5% dețin locuință privată, iar 4,5 % închiriază
locuința.
Dotarea locuinței cu principalele comodități reflectă gradul de confort al fondului
locativ. Toate gospodăriile sunt dotate cu iluminare electrică, pe când celelalte utilități sunt mai
puțin accesibile gospodăriilor din mediul rural. În mediul urban, 94,4% din gospodării au acces
la instalațiile de alimentare cu apă, 78,2% dispun de grup sanitar în interiorul locuinței, 90,5% au
instalație de canalizare și 82,7% dispun de baie sau duș. În mediul rural doar 61,9% dispun de
instalații de alimentație cu apă, 14,0% dispun de grup sanitar în interiorul locuinței și 44,3% au
instalație de canalizare. Comparativ cu gospodăriile din mediul urban, a căror locuințe sunt mai
bine dotate cu electrocasnice, cele din mediul rural au o dotare mai inferioară. (fig. 2) [1, p. 134]
94.4
90.5 88.6
84.7 82.7 84.9
77.7 78.2

61.9

44.3
38.1
29.8 32.6

14

Apeduct Apă caldă Gaze din Grup sanitar Instalație de Baie sau duș Telefon
rețea în interiorul canalizare
locuinței

Mediul urban Mediul rural


Fig. 2 Dotarea gospodăriilor cu principalele utilități, 2016
Următorul sistem de indicatori analizat este cel ai indicatorilor condițiilor de muncă și
odihnă format din gradul de ocupare a forței de muncă, indicatorii condițiilor la locul de muncă,
durata zilei și săptămânii de lucru, indicatorii condițiilor de odihnă a populației.
Gradul de ocupare a forței de muncă în annul 2016 a fost astfel: populația ocupată în
economie ocupă 32,1 % iar șomeri sunt 2,6%. Celelalte 65,3% sunt reprezentate de populația
economic inactivă. Rata șomajului în 2016 a fost de 5,5% în rândul bărbaților și 2,9% în rândul
femeilor. Putem oberva o scădere a ratei șomajului comparativ cu anul precedent care era 6,2 și
respectiv 3,6 %. Rata femeilor este mult mai mică decât cea a bărbaților.
Un alt sistem de indicatori este format din indicatorii nivelului de instruire a populației și
procesului de învățământ, indicatorii privind activitatea culturală a populației și indicatorii
dezvoltării științei.
În anul 2016 erau 1469 de instituții prețcolare cu 174,4 mii de locuri pentru copii, cu o
creștere față de anii precedenți. Instituții de învățământ primar și secundar general erau 1291 cu
333,7 mii persoane. Cu 32 de instituții mai puține decât în 2015. Instituții de învățământ
secundar profesional erau în număr de 45, cu 2 mai puține decât în 2015 și cu 16 mai puține
decât în 2014. Colegii 41, iar instituții de învățământ superior 30 cu un număr de 74,7 studenți.
Observăm scăderi în rândul indicatorilor nivelului educațional. Sistemul național de biblioteci în
anul 2016 cuprindea 1343 biblioteci, cinematografe erau 12, muzee 123, teatre 16, iar case și
cămine de cultură 1219. Numărul de cărți și broșuri tipărite 2550, reviste și alte publicații 208,
iar ziare 130. Și la acest capitol au fost înregistrate anumite diminuări (fig. 3). [1, p. 66]
AniiAnii 2014 2015 2016
Numărul de instituții preșcolare 1453 1461 1469
Numărul de locuri în instituții preșcolare, mii 172,7 173,6 174,4
Numărul de copii în instituțiile preșcolare, mii persoane 147,7 149,9 150,2
Instituții de învățământ primar și secundar general 1347 1323 1291
Numărul de elevi, mii persoane 341,0 334,5 333,7
Instituții de învățământ secundar profesional 61 47 45
Numărul elevilor în învățământul secundar profesional, 17,5 16,1 19,0
mii persoane
Colegii 45 45 41
Numărul elevilor în colegii, mii persoane 29,8 30,4 29,8
Instituții de învățământ superior 31 31 30
Numărul de studenți, mii persoane 89,5 81,6 74,7
Fig. 3 Indicatorii nivelului cultural al populației RM 2014-2016
Și ultimii indicatori analizați sunt indicatorii accesibilității populației la asistența
medicală și indicatorii stării de sănătate a populației.
În 2016 existau 85 spitale, 1034 instituții de asistență medicală privată, 42 instituții
sanitaro-epidemiologice, 142 stații și puncte de asistență medicală urgentă, 13039 medici, 25485
personal mediu în spitale și 18745 paturi în spitale. Acești indicatori au înregistrat creșteri
considerabile față de anii precedenți.
Din total gospodării, 74,7% apreciază nivelul de trai ca fiind satisfăcător, 12,5% ca fiind
bun sau foarte bun, iar restul gospodăriilor și-au apreciat nivelul de bunăstare ca fiind unul
nesatisfăcător. Totodată, 77,2% din gospodării consideră că nu au intervenit careva schimbări în
nivelul de bunăstare al acestora, 5,0% consideră ca și-au îmbunătățit situația în 2016 comparativ
cu anul precedent, iar situația s-a înrăutățit în cazul a 17,8%.
La întrebarea „Ce sumă de venituri bănești lunare ar satisface necesitățile minime pentru
o persoană” persoanele din mediul rural au răspuns 1694,7 lei, iar cei din mediul urban 2003,9.
Iar la întrebarea “Ce sumă de venituri bănești lunare ar satisface necesitățile pentru o
persoană pentru un trai decent”, 3355 lei pentru persoanele din mediul rural și 4930,9 pentru cei
din mediul urban. Observăm o diferență considerabilă între sumele solicitate de persoanele din
mediul urban și cel rural.
Concluzie: Analizând evoluția tuturor indicatorilor, putem afirma că majoritatea
indicatorilor înregistrează descreșteri, deci și nivelul de trai al populației s-a înrăutățit comparativ
cu anii precedenți. Conform datelor Biroului Naţional de Statistica, pentru anul 2016 veniturile
disponibile ale populaţiei din Republica Moldova, care reflectă nivelul de trai, per persoană, au
constituit, total, 2060,5 lei, şi a crescut cu 50,1 lei comparativ cu anul precedent . În clasamentul
mondial al nivelului de trai, Moldova a ocupat locul 96 din 149 de state. Moldova înregistrează
cel mai mic rezultat la capitolul mediul natural şi capitalul social. Rezultate mai bune sunt în
domeniile siguranţă şi securitate, precum şi educaţie. Nivelul de trai în Republica Moldova este
mediu, însă cu tendințe de creștere și dezvoltare.

Bibliografie:
1. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, ediția 2017, 486 p. [citat 30.04.18].
Disponibil: http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id=2193&idc=263
2. Aspecte privind nivelul de trai al populației în 2016, 138 p. [citat 30.04.18].
Disponibil:
http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/aspecte_nivelul_trai/Aspecte_nivelul
_trai_2016.pdf
3. I. Movilă, Statistica teoretică și economică, Tipografia Universității de Stat “Alecu
Russo” din Bălți, 2015, 146 p. ISBN 978-9975-50-160-6