Carol I. Corespondența privată.

Maria de Flandra, Sinaia, 30 iulie/11 august 1878

Construcția castelului meu îmi face multe griji. Cu câteva zile în urmă am pus să vină aici
un arhitect francez, unul din cei mai buni elevi ai lui Voolt, pe nume Le Duc ca să mă sfătuiesc
cu el pentru continuarea lucrărilor. El trebuie acum să elaboreze noile planuri la întrebuințate la
fundația castelului și dependințe. Casa noastră de pădure este terminată și fermecătoare, este
înconjurată de brazi enormi și așezată într-o sălbăticie, care a făcut-o să devină reședința
preferată a Elisabetei. /p. 54/

Maria, București, 16/28 decembrie 1878

Acum încep la noi grijile Crăciunului, care nu sunt deloc puține din cauza marelui număr
de persoane care vor primi cadouri. (...) În orient sunt foarte răsfățați cu cadourile și pun mare
preț pe valoarea lor. Nici noi nu putem să scăpăm de darurile aduse din toate părțile și nu cruțăm
pentru aducători nicio cheltuială. Elisabeta a primit de ziua ei de naștere obiecte într-adevăr
minunate și în număr așa de mare că au umplut o cameră întreagă și mai multe mese. Acum este
timpul să construim la Sinaia, căci spațile din Palat și de la Cotroceni sunt atât de
supraaglomerate că nimic nu mai are loc. Un arhitect francez a schițat un plan pentru micul
nostru castel de munte, care este cu totul fermecător și nu va pretinde prea mari cheltuieli de
realizare. Îl vom verifica în vara aceasta la fața locului și abia peste un an, odată cu terminarea
căii ferate către Transilvania, vor începe lucrările. /p. 63/

Maria, Sinaia, 12/24 iunie 1880

Camerele au votat o lege prin care Sinaia este ridicată la rangul de oraș, ceea ce va da un
mare avât localității. Din toate părțile vezi răsărind case ca ciupercile din pământ, dar poezia
pierde prin asta.
Lucrările la castelul meu progresează: în șase săptămâni trebuie deja să fie așezat
acoperișul, care va fi acoperit cu ardezie. Din nefericire vremea este foarte nefavorabilă, ceea ce
îngreunează și scumpește lucrările. Amenajările parcului au dat locuri frumoase și căderile de
apă sunt foarte reușite și atrag mulți prieteni. /p. 86/

Karl Anton von Hohenzollern, Sinaia, 10/22 septembrie 1881

Șederea mamei este favorizată de vreme frumoasă și zilnic facem plimbări. Dar
obiectivul principal este Castelul care este aproape terminat pe dinafară și îi place foarte mult.
Pentru amenajările interioare au fost deja făcute toate comenzile și acum discutăm cu prof.
Zettler din Munchen vitralile în stil medieval care vor fi instalate; să sperăm că cele patru
tablouri ale strămoșilor le voi primi înainte de sfârșitul anului, căci ele trebuiesc încrustate în
perete. /p. 104/

Maria, Cotroceni, 2/14 octombrie 1881

Cotrocenii și Palatul îi plac foarte mult și consideră potrivite amenajările noastre. Dar
suferim de lipsă de spațiu și confort, care se simte într-adevăr la vizite și festivități. Am cerut ca
la primăvară să se construiască o aripă nouă la vechiul Palat, deoarece noul Palat va fi gata abia
peste cinci ani. În fiecare zi avem un mare număr de audiențe, fiecare se grăbește să fie prezentat
și firește toți sunt încântați de mama. La masă invităm însă puține persoane, căci ar fi prea
obositor. /p. 105/

Fritz von Hohenzollern, București, 20 decembrie 1881/9 ianuarie 1882

Ne aflăm acum în mijlocul sărbătorilor. Ieri seară am avut iluminație și foc de artificii.
Lumea bună își dă rendez-vous și doamnele se plimbă în sănii mici, priveliștea este de basm.
La 1/13 ianuarile vom da marele bal de Anul Nou pentru care au fost trimise 2500 de
invitații. Palat este mult prea îngust și mic pentru enorma societate bucureșteană care s-a dublat
în zece ani; numai ofițeri au fost convocați 260.
La primăvară se va construi o aripă ca o soluție tranzitorie până când va fi gata Palatul.
Camerele /parlamentului/ sunt cu totul dispuse să voteze aceasta; depinde acum numai de
hotărârea noastră. /p. 115/

Karl Anton, Sinaia, 9/21 iulie 1882

Vizita ducelui de Nassau, care a rămas aproape trei săptămâni la noi, precum și a fiului
său, ce a sosit pentru câteva zile și care este foarte bine crescut, a adus multă viață la Sinaia. Cel
din urmă va reveni în curând împreună cu arhiducele Eugen al Austro-Ungariei.
Din nefericire nu putem încă să-i găzduim în Castel, căci definitivarea merge încet. La
sfârșitul toamnei vor fi mobilate câteva camere. (...) Pictorul Becker a sosit cu bine aici, este
foarte încântat de tot ce vede și va aduna un bogat material ca să-ți arate, scumpe tată, pe cât
posibil minunatul ținut de aici și creațile noastre. /p. 128/

Maria de Flandra, Sinaia, 19/31 august 1882

Becker este foarte încântat de natura măreață și spune că aici s-ar putea face studii ani în
șir. Schițele sale le vei putea vedea la Weinburg, unde te vei duce cu siguranță. Fie ca ele să-ți
facă mai vie dorința de a ne vizita la vara viitoare. Până atunci castelul va fi terminat și mobilat și
vom putea să vă oferim o locuință decentă.
 La sfârșitul săptămânii viitoare va sosi primul transport de mobilă din Mainz. Aceasta a
fost expusă și ziarele i-au făcut o descriere laudativă pe care probabil ai citit-o. Vizavi de castel
am pus să se construiască o clădire destinată corpului de gardă, poștei și telegrafului. Pe turnul
acesteia trebuie montată centrala electrică pentru iluminarea văii. /p. 129/

Karl Anton, Sinaia, 2/14 noiembrie 1882

... Suntem siliți să părăsim frumoasa Sinaia de care suntem în mod special legați prin
vremea minunată și amenajarea Castelului. În zilele mai puțin ploioase și reci găsim mereu un
refugiu plăcut în spațiile egal încălzite ale castelului. Încălzirea funcționează bine, camerele,
scările și coridoarele au o temperatură plăcută. Sufrageria este terminată și, spre completa
noastră mulțumire, este extraordinară; la fel sala de biliard și salonul cel mare, unde lipsesc încă
tapetele și mobila. Peste tot sunt șeminee monumentale executate în cel mai pur stil renascentist.
Sala de intrare și casa scării au reușit în mod deosebit și seara la lumina electrică, pentru care
deja au fost montate cablurile, vor face o impresie măreață. Este ultimul an în care mai locuim în
intimele dar puține confortabilele încăperi ale mănăstirii, de care ne vom aminti mereu cu
recunoștință, căci am primit vizite plăcute și am petrecut multe ceasuri frumoase. /136/

Fritz, Cotroceni, 23 decembrie 1882/4 ianuarie 1883

Ar trebui să veniți la Sinaia, unde veți avea cu siguranță o ședere plăcută. În castelul
nostru din Carpați, într-un cerc interesant și stimulativ, am putea să vă oferim, în afară de artă,
literatură și muzică, și numeroase alte distracții și sunt convins că-ți vei modifica radical părerea
aspră despre Elisabeta. /143/
Încă mai louim la Cotroceni, din cauza renovării Palatului din Capitală, care va fi mărit
considerabil. Ne bucurăm de grădina destul de întinsă /a Cotrocenilor/, ceea ce este plăcut și
vesel pe o asemenea vreme frumoasă și blândă, dar și extrem de nesănătoasă. /144/

Fritz, Cotroceni, 25 mai/6 iunie 1883

/nepoții noștri...../ Au fost foarte încântați de Sinaia, unde am rămas patru zile. Am putut
să întreprindem câteva excursii pe înălțimile munților și să admirăm frumoasele căderi de apă.
Castelul le-a plăcut în mod deosebit, dar și eu am fost foarte mulțumit de lucrările temeinice// și
cu mult gust executate pe care le-am găsit acolo. Stöhr a făcut adevărate opere de artă. Dar nu ne
putem muta înainte de septembrie, căci mai sunt încă multe de făcut. Acum se vede ce mari
dimensiuni are construcția. /152/
 Maria, Cotroceni, 21 iunie/3 iulie 1883

La sfârșitul săptămânii mă duc să mă instalez pentru toată vara la Sinaia, unde castelul se
apropie de definitivare. Tot sperăm să ne putăm muta peste două luni, deși lipsesc sute de lucruri
mărunte. Camerele sunt toate tapetate și mobila instalată. /155/

Maria de Flandra, castelul Peleș, 29 octombrie/10 noiembrie 1883

Rămânem aici cel puțin trei săptămâni, acum pe o vreme minunată, să ne bucurăm de
frumosul nostru castel, care este prevăzut cu tot confortul. Pot să spun cu mândrie că am ridicat o
construcție desăvârșită, care este unanim admirată. În ultima vreme am primit numeroși prieteni
din diverse țări, inclusiv artiști, care au fost absolut uluiți că un asemenea castel a putut să apară
în Orientul îndepărtat, în mijlocul sălbaticilor munți Carpați. /165/

Karl-Anton, castelul Peleș, 23 noiembrie / 5 decembrie 1883

Prințul Grigore Sturdza, care a asistat la inaugurarea castelului /Peleș/, s-a raliat pe
deplin, merge cu partidul de guvernământ. /167/
Din cauza transformării Palatului, va fi imposibil să ne mutăm acolo în mai puțin de 14
zile. Avem noroc să mai rămânem o vreme în frumosul nostru castel, care chiar ca reședință de
iarnă este ideal, iar vremea este atât de superbă că ai putea să stai afară toată ziua. Cei mai
bătrâni călugări din Sinaia nu-și amintesc de vreo toamnă atât de însorită. Vreme de trei seri am
avut minunate amurguri de munte incandescente și ai fi putut să crezi că pădurile ard în flăcări.
Acest măreț fenomen ceresa a fost observat în toată Europa. /169/
Vizitele pe care vrem să le vedem la castelul Peleș nu s-au rărit; nu trece nici o zi fără să
avem numeroși oaspeți. Săptămâna trecută a fost aici Madame Anton cu soțul ei și au cântat
după-amiaza în frumoasa sală de muzică. Au fost extrem de umiți de amplasarea și amenajarea
castelului pe care îl consideră de prim rang printre construcțiile de acest gen. Regele Bavariei
/Ludwig al II-lea, 1864-1885/ pare să fie oarecum gelos din cauza reședinței noastre din Carpați.
Mi-a transmis rugămintea să-i trimit o descriere exactă cu planuri, desene și fotografii din
interior. Ultimele am pus să fie făcute pentru mama, dar din nefericire lasă mult de dorit. /169/

Fritz, Sinaia, 26 decembrie 1883/7 ianuarie 1884

Te vei mira să primești aceste rânduri de Anul Nou scrise de mine din inima Carpaților.
Construcția Palatului din capitală, care va fi foarte frumos, merge așa de încet că până acum am
fost // siliți să rămânem aici. În acest mod putem să ne bucurăm cu adevărat de fermecătorul
nostru castel, care este înzestrat cu tot confortul și facem mereu, pe vreme frumoasă, plimbări
lungi pe jos sau cu sania. Din păcate peste puțin timp va trebui să schimbăm măreața natură pe
care o iubim și mai mult în haine de iarnă cu zgomotoasa viață de oraș. Dar ne cheamă datoria și
este necesar să facem și noi ceva pentru societate. /p. 170-171/
Ne ocupăm deja de cadouri. În afară de cele 12.000 de mărci cu care am contribuit, am
pus să se confecționeze o mobilă de gală cu portretele noastre, Castelul Peleș, Castelul
Sigmaringen etc. și, în acest scop, l-am trimis de Stohr la Veneția și Florența. În același timp este
o călătorie de odihnă pentru el, căci realizările sale la construcția castelului s-au ridicat mai
presus de orice elogiu. Mă gândesc că nou numitul secretar D. I. Ghica ți-a înmânat medalia
comemorativă a mutări noastre în Castelul Peleș; este o operă de artă. Muzeului de meșteșuguri
din Berlin i-am dăruit o garnitură cu castelul, dintr-una din porțile bogat sculptate de aici. Poți să
comunici aceasta anturajului prințului moștenitor; poate o veți vedea și voi acolo. /p. 171/

Fritz, București, 17/29 ianuarie 1884

Nu ne-a fost ușor să ne acomodăm cu modestul palat din capitală, după șederea plăcută și
confortabilă din castelul nostru din munți. Dar de când n-au mai fost aici s-au făcut multe și
pentru amenajarea acestuia și la terminarea reconstrucției va fi o rezidență decentă. /p. 172/

Fritz, Cotroceni, 10/22 iunie 1884

De pe aici pot să-ți dau vești bune: săptămâna viitoare ne instalăm reședința de vară la
Sinaia, unde sunteți și voi invitați. Castelul și viața de acolo o să vă încânte . În acest moment
este montată instalația de iluminare electrică pentru toate clădirile și camerele; la sfârșitul lui
august trebuie să se termine lucrările. Perechea arhiducală ne va vizita acolo în septembrie. /p.
181/

Maria, Castelul Pelș, 7/19 august 1884

Cu greu ne-ar putea crede cineva cât de ocupat este timpul nostru aici la țară, încât cu
greu putem smulge câteva ore liniștite. Nu trece nicio zi fără a avea numeroși oaspeți la masă (în
șase saptămâni am avut peste cinci sute de persoane), iar vizitele sunt tot mai numeroase pe zi ce
trece. Pe deasupra conferințele cu miniștri și afacerile curente, așa că zilele și săptămânile trec în
zbor. /p. 187/

Fritz, București, 18/30 noiembrie 1884

Construcția palatului nostru progresează încet, așa că iarna asta nu vom putea da nicio
mare petrecere, ceea ce nu regretăm câtuși de puțin. /p. 191/
 Fritz, București, 28 decembrie 1884/9 ianuarie 1885
Pentru a mai aduce puțină viață în oraș dăm la 1/13 ianuarie un mare bal pentru care au
fost trimise 1500 de invitații. Sperăm că va fi ultima mare festivitate în vechiul palat. Noul palat
se apropie de terminare și va fi frumos. Marea scară de marmură are un deosebit bun gust și
bogat /împodobită/ și sala de bal va fi de mare efect, mai ales datorită luminii electrice. /p. 194/

Fritz, Cotroceni, 9/21 iunie 1886

O furtună cu uragan a fost atât de puternică încât într-un minut a trăsnit de cinci ori în
grădina Cotrocenilor, a dezrădăcinat copacii, a smuls acoperișul la numeroase case și a dărâmat
complet marele nostru abator, o pierdere de 400.000 franci pentru munincipalitate. /p. 207/

Maria, Castelul Peleș, 23 iulie/4 august 1886

Ne-am instalat deja de șase săptămâni la Sinaia și ne bucurăm de aerul tare ce atrage
numeroși vizitatori, mai apropiați sau mai îndepărtați. La ambele mese ale zilei avem oaspeți și
auzim vorbindu-se 4-5 limbi. O dată pe săptămână avem o serată cu reprezentație teatrală. Sinaia
a devenit acum unul din cele mai vizitate locuri din orient și trenurile aduc duminica până la
2000 de persoane în pașnica noastră vale. /p. 209/

Fritz, Castelul Peleș, 6/18 august 1886

De curând a venit un consilier regal pe probleme de arhitectură de la Berlin, Schmieden,
și a declarat că Peleșul este cel mai frumos castel de munte pe care l-a văzut odată. După lăsarea
întunericului, la marile serate, când toate spațile curții interioare și toată valea este iluminată
electric impresia este feerică – așa s-au exprimat toți invitații -. Au loc reprezentații în micul
teatru Renaissance pentru 80 de persoane. Sperăm din toată inima că la anul veți veni aici; a fost
foarte greu pentru noi că nimeni dintre ai noștri nu ne-a vizitat în vara aceasta. /p. 209/

Maria, Castelul Peleș, 25 octombrie/6 noiembrie 1886

Nu demult am sfințit biserica nou restaurată de la Curtea de Argeș, care astăzi poate fi
considerată printre cele mai frumoase monumente arhitectonice ale Europei. Sărbătoarei, la care
a participat și o parte a corpului diplomatic, i s-a conferit cea mai mare strălucire. /p. 212/

Fritz, Castelul Peleș, 19/31 iunie 1887

 Avem zilnic oaspeți și adesea suntem 30 de persoane /la masă/; odată s-a făcut și o
reprezentație teatrală. Săptămâna viitoare sosesc generalii și câțiva colonei din Transilvania ca să
se prezinte. Îi vom invita la lunch. /p. 226/

Fritz, Castelul Peleș, 8/20 noiembrie 1888

Sinaia a fost anul acesta ca o hulubărie. În septembrie și octombrie am avut zilnic câte 30
persoane la masă. Din nefericire șederea noastră aici se apropie de sfârșit, căci afaceri importante
mă cheamă înapoi la capitală. /p. 242/

Maria, Castelul Peleș, 18/31 iulie 1909

Prezența arhiducelui Franz Ferdinand și a fermecătoarei sale soții a fost foarte bine venită
și totul a decurs spre mulțumirea generală, pe care a exprimat-o și împăratul Fr. Josef: El mi-a
mulțumit în modul cel mai călduros pentru primirea cordială a nepotului său. /p. 462/
Presa austriacă dimpotrivă a salutat cel mai călduros întâlnirea de la Sinaia care, după
cum s-a exprimat, a fost pe cât de strălucitoare pe atât de cordială. Oaspeții noștri dragi au plecat
de aici cu cele mai bune impresii, pe care le-au arătat apoi printr-o scrisoare cordială. /p. 462/
Am prevăzut un program bogat pentru șederea arhiducelui. Ziua sosirii a fost în întregime
oficială: primire solemnă, gardă de onoare, dineu de gală cu toasturi; din nefericire a plouat
strașnic în timpul călătoriei spre castel. Tot drumul, frumos împodobit, era plin de oameni și au
fost așezate coruri care întonau imnul imperial. Dejunul pentru șaptezeci de persoane s-a
desfășurat în sala maură, iar masa era acoperită cu bujori de munte și flori de colț. A doua zi,
duminică, am mers împreună la capela catolică și, peste munte, înapoi la castel. După-amiaza am
făcut o excursie la Timiș (Tomosh), în 12 automobile, și am luat ceaiul la Bușteni. Seara, după
cina în familie, a fost dată o reprezentație teatrală, o mică operetă jucată de domni și doamne din
înalta societate, minunat interpretată, apoi un mare supeu. A treia zi, excursie la stânca lui Franz
Josef, numai tineretul, și după-amiaza o mare sărbătoare populară cu costume naționale, cu jocuri
și dansuri populare, pe care am privit-o dintr-un cort împodobit cu covoare și broderii. Seara,
cină și după aceea concert.
În ultima zi au fost aplicații de tragere ale batalionului de vânători; după-amiază s-a luat
ceaiul în Foișor, unde încap 60 de persoane și apoi excursie cu automobilele la Comarnic. La ora
10 seara oaspeții noștri ne-au părăsi; castelul și parcul erau luminate de focuri de artificii
bengale. La gară a fost un călduros rămas bun. Frumoasele zile care au lăsat tuturor cele mai
plăcute amintiri au fost favorizate de cea mai frumoasă vreme. /p. 463/