Sunteți pe pagina 1din 98
HARALD ROTH. MICA ISTORIE A TRANSILVANIEI ‘Traducere de Anca Flegeru si Thomas Sindilariu Prefati de Ovidiu Pecican BCU ClujN. [in Editura PRO EUROPA 2006 | Grafica coperti de Alexandru Pecicsn ROTH, HARALD Misdistori a Transitvanie / Hora Roth; rads Anca Fleer i Thomas Sindarin ; pref: Ovid Peciean TargurMures = Pro Europe, 2005, Bibliogr. Ind ISBN (10) 973-85039-6.5; ISBN (13) 78-973-85030.6.0, | Peseta, Anes (rad) 1. Sindlara, Themes (ra) i UL Pasian, Ovi (pref) 494.4) id Roth: Kleine Geschichte Siebenbirgons, (©2003 by Roblau Verlag GmbH & Cie Kile (©2006 Editors Pro Europa, Targe-Mures eit yecsunes in iba romiag Etitr coordenitor: Fk Szokoly Leia: Oviis Peican Reactor: Doina Bee} Tehnoredactare: Jui Andrea Kecss Corecturs: fon Calion Tipit ls Mediopin SRL Tirgu-Mres ‘dita eu sprijinul Funda Helaick Ba din Germania a Cuprins {edi romaneascs onnannannnnneT ara Roth sau despre porspectva cultural in storia Traasilvaniei 9 L Tar. senna a 1, Amichitatea gi migrstia popoarelo wn.ncnnnnannnernnaninn 26 Dai omanii in regiunescarpto-duntreant 26 Problema continual deco-romane 2 Popoare migratoare in curbura Cpl op nvnnnnnennn 32 1 Teansitvania ta regatul medieval al Ungared eos cenensnne 38 Asigurares granite ungureg I 0. 35 ‘Strectura spins i crganizarea teitorilor 38 Bconomia i soe nnnesne sree $8 Formares statului corporeti. sae AD 1V.Transilvania a pineipt autonoma sen SS De la bata de la Mohdes la dvizarea inte prt a Ungaril 55 ‘Umanismul si Reforma oa Principat tne otoman habsburg. - 66 Diverstates 18 oven semanas \Transilvania ca provineie a Monarhiei Habsburgice 8 Inegrareain-un mare imperiy B Politi austiacd de reforme % Emarciparearomtnibo wcnnynnennnn soe 91 Sense atte ~ 7 9 ‘Vi-Transitvania timp dualismutlaustro-ungar.. 10s Nati de stat si najonaitile se 105 Tncromenireafronturlor nationale 7 m2 VIL Transiivana ca parte a Roménisi uy Alipiea la Regarul Romine 7 ne ‘In cad statu nations! romin 1 Radcaliare politics 0 In inp regioutu comnist, a o 13 Dupa rupture din 1989/1990... m3 ‘VIL. Cu privte la evolutacercetii since a ransitveiek uu. 149 Refertoae Ia izvoarele ister w sv 149 stoic gra en 182 Instn de cercetate 7 eens 154 ‘Trimiteribibliogttice - 139 Saveran i guverstot cs son ss 1% Tabet cronologie vn 18 Lista tasratior si blr 189 Index tematic, de denumisigeografice si nume de persoune pi La edifia romAncasci Crtea def, acai primed german pirat n 1996 sub tl lsine Geschichte Siebonbirgens a Eira Blan (Ktln/ Weimar Wee), ‘ncetes sk prezinte publietut gean eves ietore8 complend 2 acest [HF multenice gi plriconfesionae, ce este stu fn nretiers Europe cenra-esice i cele su-estce, Am plecat de fa coastatarea 8, stunct ind exist unogtoeaspea aes regio ele stn ptnitoer: fo context ‘store! germanilor stabil pial doleardzbo! ona nafira German setuale, Tailvania exe priv de wail cao ark eu un recut odinioarh cexclsi german, sub pinata prezanulul ea ete eusoscut de ait doar ca, © reyluneromsnessf, lar matea mariteteasociaz2 Transilvaia dar cu acute, troztoral persona in mana! ti Bram Stoker, Este impede eb nisiuna dnacest tide acces nu pote fi consderta corespunztoare, Trebuie Hist remareat cn state nationale ronoculturle cool Ia olgoreaunor teu mulligvisn g mubicehuralis store te dill. Cutt mai mult, Mca nous trie a TonsvndelInceareh sofero introducer fn fascinana plurliae stores cultural Europel de Est de Sut Ba Totedats, subiniem fatal cX ew urmatim rispndiresunoi deve Iscore.Speren isk 8 ndrinm citon spre dezvottaren unl titan cee fags de ,adevir postulate, Idea act sintezeistorce il ut naira semiarilorgnizte de Stun Parspvancumroea dinar 1989, Acest car daschis face pate 7 din store Cerewlul pensru Stadt Transfvane (Arbetiskrelses fur Sibenbargische Lardeshunde) ambele dedicind cecal lor sities ‘sublectulwanilvan sil netegeiinerenice se tolerate asp ‘uropean. Stam Traneytvanicom gt propane rspinizea unostinsee despre Transilvena te rndul eter, tn special nerenll caer, fi promoveaz8 ua dialog tipst de prejudecs gi de vesile mtr despre ‘Storia Translvaniej a regunilorivecnute, Aestul cere gi euro le este dedicats acest carte Edita tn limba roména se bazeszé pe cea dea dova ete rovezuth in 2003, Traducerea maghiard a epSut la edturaPallas-Akadémia din Miercuea Cis in 1999. Fas fet ings de Farka-Zoltan Haj Resi «© deoscbite bucurie acum, ciné dupa 2ace ani s-2 maerilizt gi @ tcsduere tn limba roménd, Interesul pentru teducerea Mfc tri tn Jimbs romans exist dintotdeauna nea intmpinat mercu obstacole, rarcori motivate transparent. Ramine de dort ea aceasta lucrare 8 fe Infeleasi ca.o contribute la abordaren unui concept ietore eliberet de ‘Promisele nationalist asupra recuulu exceptional a sestl ti Maltumiet pentru apomut adus Ia tradvceres text le revin Lu ‘Meru Clyjean, Anea Flesers, Ovid Pecicen gi Thomas Sinaia Pont editerea cdi ff muljumes: Iu Bek Szokaly gi Litt Pro Europe in Tangu-Mures.Penirasfatrile lor eolegile ta elaboraea textulu Initia Ye aducem multumi: tui MeiaolfArens, Daniel Bein, Konrad CGisch si K. Langyel Zsolt {intial dvi sa menonaim ca pararafl eet a evolu cert sti bibliogratia coment (ce reed sii pind in 2003), fst ‘enoept penrsun pblieancscto doaral bilo ecient Din acest cxuz, si aw din ignorant fea de muminol mates valoros dott de ‘spevaitae fy lmbile roman gi maghiar,no-om orientat spre fcitares sproundii tematii ansvane ty linbile occidentale. Pe de alt parte, ‘sunosstorea iteraturi de specialate in imbile acidentale pate fd folos sicitorual roma, stele ov am reaurfat Ie acest apt HR, Harald Roth sau despre perspectiva cultural {in istoria Transilvaniei {a tecutlardelen, ou exist: culore de trecec impuse, ta iepirea ‘nla intraea in art, paite de contingentemilitare la adipostl unor ‘oti, Agen fost coates Bran, unde o garnizoand maghiard tarests, din ‘ondinu lui Matias Corvin, pe Vad Tepes, punind asf capt wnei domi ‘controverste i fortuncase, si Ctaten d Pata (a Chiosrulu) unde era ‘sla pstrar, dn ordin rincla, un alt doma al Tari Roménesd, Petru (Cerel, To asl forte inalaa la Lipove, pe ealul ce strijuieste defile vii Mocesulu la ieira cto cine regedint pentru operiond ‘a ropnei Isabela, viduva lui foun Zépotya gi mama priveipel Toan Sigimand, La fol ca acele visi pentru catri de oinioar, seurgerca ‘vrei peste wineitateatranslvineand a devenit, de malts veme de, 1 pinot detrereaproape oblgatoia Sinteza distri referitoare ta sceast provincie ese 0 preecupare constant a istorclsr Translvanei 5 din uremea eroaicailor unanit. Fe e ei sunt romdni, maghiar, gemian or eves esventrea acest sata pe duraa lung a cronologii, ‘er upeltleIstoriulul, a devenit mai uit decit ambit personal suo tuadiieistoiografc8. Este, mi se pare, ua leitmotiv existential profesional, ochestune de onose gi un pari. Miza Tui este incercarea de a infeloge coexictenta mai multor et gi elturiin acelagispati, s-au infilirat treptat etic romani. Pentru ambeleteze material documenta este sircdcios gi este Talocut fa primal cazeu ipoteze mai dseutabile deci inal dolea. Oricum,trebuie pornit de In idees unei populatiireduse ce num, ‘aie foarte eterogene, care igi concentea agente in inacoesibifele one montano, Deck era organizsté politic, foarte probabil ci nu ‘depagea forme de organizare simple, ocab-ibale sau sitesi, prio urmare, ea nu a avet mult a opune patrunderi,reorganizari si &tecut prin lupte penta Tro, & ssf re infingere in luptaimpcivaturiborin 1386, la Ncopoe Doar loan de Hunedoura, voievod al Transivasi’ si suveratoe al Unguii fst in stare, un seel si juétate mai iri, s&stopozo penton inp pirandera lr Prncipetle ome, Tara Roménenset {8 Moldova a ajuns pe parcursl acestr comin, im mab multe ‘Rado. oporari devastate fe de ata Pours Flosindwse de aliante schimbatose,votevozin special ce ai Teri Romney, av Incercat st se debarasze de suvoranitateaotomans presum st de cantravievoai nant de oman. Tnsilvania a ost pent ela a pateer it us lee de ofa, a mod dooseit semiatonomsle ‘regi’ voinest ale Trasivanie! i oraete sel, Ast context itapatine si persongjat ast a voievedstu mustaan Vind Tepes (otra in itratra universal scoluli al XIX-Hea doptcontele Dracula din Transilvaia) ca exempluelocvert lreleior iste esistont nto Rega! Maghia i Imperial Otorsan a seco al XV- fea, fn antite2a cu popularitates s6 actaal8 in Occident #4 comercializare satus in Romsnie modern acest voiovo a fost dro apatite marginal In istria Translvaniet, Numeroasee nazi le wnorhoarde devasatoare, aero sacin& atrape turcest suit rast slabease sis demoralizezeresunile de granith, au lovit, ca si mult ai rarele expediii militare de snverger, ta primul ead regan ttt, ado setele i oreple sesilor i seoulor,egerdrile romney, ma retrace strace, au reas ‘mai curind menajate gi av formu astict un anit rezervor de repopulee. Mare pare a supravietitorilor din localiilecrant Incerete a fost dustin robe in Baleen au in Asia Mis8, Darth 4 _ Mick itr Traian unui sas din Sebes, ajuns fn prizonierat tn 1438, intro astfel de circumstants, Homes cresinl de la sfisitul evulut mediw are prima