Sunteți pe pagina 1din 6

An IV – U.T.C.

M.C.C.R. – Note de curs

CURS nr. 2

FREZE RUTIERE

Descrierea şi schema de principiu ale procesului de frezare


Frezarea este un proces de prelucrare prin aşchiere a straturilor rutiere, constând în
dezagregarea prin fragmentare pe loc a acestora, cu ajutorul unui echipament de lucru sub forma
unui tambur (cilindru) foarte robust în care sunt montaţi nişte dinţi speciali (fig.1).
Prin combinarea mişcării de rotaţie a tamburului cu mişcarea de avans obţinută prin deplasarea
maşinii, dinţii acţionează cu efect de pană asupra materialului pe care îl fragmentează cu
modificarea dimensiunilor agregatelor minerale, prin spargere sau tăiere, ceea ce asigurǎ o
granulare în particule cu dimensiunile maxime cuprinse între 25 şi 40 mm.

Fig. 1 - Echipament de lucru sub forma unui tambur (cilindru) foarte robust în care sunt
montaţi nişte dinţi speciali

Fig. 2 - Dezagregarea şi fragmentarea straturilor de mixturi asfaltice


Facultatea de Inginerie și Agronomie din Brăila
An IV – U.T.C.
M.C.C.R. – Note de curs

Prin frezare se produce dezagregarea şi fragmentarea straturilor de mixturi asfaltice şi eventual


a straturilor de fundaţie pe o anumită adâncime (fig. 2).

Echipamentul tehnologic specializat şi încadrarea în flux


Frezele rutiere sunt echipamente tehnologice specializate care intră în componenţa unor
sisteme de maşini corespunzătoare fluxurilor de lucru specifice diferitelor metode de reciclare
aplicate.
Tamburul este echipamentul de lucru al unei freze şi efectuează o mişcare de rotaţie, care este
combinată cu mişcarea de deplasare, în sectorul de lucru, a maşinii.
Procesul de frezare este întâlnit şi la alte tipuri de echipamente tehnologice cum ar fi, de
exemplu, reciclatoarele. În cazul reciclatoarelor tamburul de frezare realizează şi operaţia de
malaxare ceea ce implică o construcţie specifică a suportului dintelui (fig. 3).

Fig. 3 – Suportul dintelui in cazul cand tamburul reciclatoarelor de frezare realizează şi operaţia
de malaxare

Facultatea de Inginerie și Agronomie din Brăila


An IV – U.T.C.
M.C.C.R. – Note de curs
Metodele tehnologice de reciclare a materialelor asfaltice rezultate după
frezare pot fi:
- reciclarea cu amestecare pe loc, la rece, fara adaos de materiale noi;
- reciclarea pe loc la rece - frezarea-reciclarea-stabilizarea, "in situ", a unor straturi rutiere din
diverse materiale – cu adaos de agregate noi;
- reciclarea în mişcare - frezarea straturilor degradate din asfalt, recuperarea materialului
rezultat în urma frezării şi reciclarea lor în instalaţii mobile de preparare, în mişcare, la cald sau la
rece, a mixturilor asfaltice;
- reciclarea în staţii fixe - frezarea straturilor degradate din asfalt, în vederea reabilitării prin
aplicarea unor straturi noi, cu recuperarea şi reciclarea materialului rezultat în urma frezării
Corespunzător metodelor de lucru materialul rezultat în urma procesului de frezare poate să fie
supus unei activităţi următoare după caz:
- aşternerea în cordon pe axa fâşiei de frezare de unde este preluat direct de alt echipament
tehnologic în vederea prelucrării ulterioare;
- aşternerea în cordon lateral sau pe axa fâşiei de frezare de unde este preluat de un elevator
pentru transferarea în cuva unui alt echipament tehnologic în vederea prelucrării ulterioare;
- încărcarea într-o autobasculantă sau într-un reciclator cu ajutorul unui transportor cu bandă.

Tipuri de materiale care intră în proces şi caracteristicile acestora


Materialele supuse procesului de frezare pot fi:
- materialele asfaltice din îmbrăcămintea rutieră uzată;
- agregate aglomerate cu lianţi, din stratul de bază uzat;
- beton de ciment.

Caracteristicile materialelor, care influenţează procesul de frezare, sunt:


- Duritatea stratului frezat influenţă asupra vitezei de uzare a dinţilor prin rezistenţa la
penetrare.Această rezistenţă creşte proporţional cu duritatea şi influenţează în acelaşi sens viteza
de uzare a dinţilor.
- Natura agregatelor minerale, din structura materialului frezat, influenţează procesul de uzare
a dinţilor prin forma granulelor şi duritatea rocilor din care provin acestea.
- Comportamentul termoplastic al bitumului, în funcţie de temperatura mediului, influenţează
procesul de uzare a dinţilor în cazul straturilor asfaltice. Vâscozitatea asfaltului este proporţională
cu temperatura şi influenţează implicit atât uzura dinţilor cât şi productivitatea de lucru a maşinii.

Caracteristicile constructive ale echipamentului de lucru


Dispunerea dinţilor pe tambur are în vedere o utilizare optima a puterii motorului, limitarea
uzării dinţilor şi a vibraţiilor transmise la maşină.
Unghiul de aşezare în raport cu tangenta, cuprins între 35° şi 45° este influenţat de turaţia
tamburului, adâncimea de frezare, avansul maşinii şi natura materialului .
Unghiul de deviere în raport cu planul transversal, cuprins între 5  şi 7  , dă naştere la forţe
excentrice de antrenare a dintelui într-o mişcare de rotaţie in jurul axului său longitudinal. Aceasta
asigură pe lângă uzura uniformă şi o autoascuţire în timpul lucrului.

Facultatea de Inginerie și Agronomie din Brăila


An IV – U.T.C.
M.C.C.R. – Note de curs

Pasul dintre dinţi influenţează atât structura suprafeţei cât şi productivitatea maşinii:
- distanţa mică dintre cuţite conduce la un număr mai mare al acestora ceea ce implică o
rezistenţă la penetrare mai mare, respectiv un avans mai mic. Rezultă o structură mai fină a
suprafeţei în detrimentul productivităţii;
- distanţa mai mare dintre cuţite conduce la un număr mai mic al acestora ceea ce implică o
rezistenţă la penetrare mai mică, respectiv un avans mai mare. Rezultă o structură mai rugoasă a
suprafeţei în avantajul productivităţii.
Condiţii bune privind starea suprafeţei şi productivitatea realizată sunt asigurate prin pasul
dintre dinţi de 6 – 15 mm, după tipul maşinii.
Dinţii se deosebesc între ei prin execuţia vărfului tăietor şi forma capului.Tipul dinţilor depinde
de natura şi duritatea materialului frezat.

Noxele emise şi metodele de prevenţie sau limitare.


Principalele noxe emise în timpul procesului de frezare sunt:
- praful;
- zgomotul;
- gazele arse provenite de la motorul termic.
Aceste emisii pot fi prevenite sau limitate prin adoptarea unor soluţii constructive adecvate şi
prin respectarea regimurilor de lucru normale în concordanţă cu parametrii lucrării.
Dintre măsurile de construcţie a frezelor se amintesc:
- echipamentul de lucru este montat într-o capotă de tip cheson, pentru limitarea zgomotului şi
protecţia mediului înconjurător; accesul la echipamentul de lucru se face prin intermediul unor
clapete rabatabile sau glisante;
- frezele rutiere sunt prevăzute şi cu instalaţii de stropire cu apă, care împiedică formarea
prafului în timpul procesului de frezare şi reduce uzura dinţilor.

Generalităţi. Clasificare
În vederea măririi duratei de exploatare a drumurilor este necesar ca acestea să fie întreţinute
permanent şi supuse periodic, conform necesităţilor, unor lucrări de reparaţii şi reabilitări.
În timpul exploatării, îmbrăcăminţile de drumuri pot prezenta o serie de deteriorări, ca de
exemplu: suprafeţe deformate, suprafeţe uzate, rosturi defecte, fisuri şi crăpături, suprafeţe cu
aderenţă redusă etc.
În cazul depistării unor asemenea defecţiuni, trebuie să se analizeze posibilitatea ca, prin
alegerea procesului tehnologic de reparare, să se economisească resursele şi aşa limitate de materii
prime şi să se evite poluarea determinată de depozitarea vechii îmbrăcăminţi dislocate, dar, în
acelaşi timp, să se utilizeze judicios mijloacele financiare disponibile.
Una dintre tehnologiile cele mai avantajoase este frezarea, care permite înlăturarea rapidă a
stratului deteriorat şi profilarea suprafeţei stratului suport pe care urmează să fie aşternut un nou
strat superior calitativ.

Facultatea de Inginerie și Agronomie din Brăila


An IV – U.T.C.
M.C.C.R. – Note de curs

Frezarea suprafeţelor deteriorate se poate face prin procedee la cald sau la rece.
Tehnologia de frezare la rece este cea mai utilizată, deoarece prezintă mari avantaje, atât
economice, cât şi tehnologice.
Dintre aceste avantaje menţionăm următoarele:
- poate fi utilizată atât la îmbrăcăminţi asfaltice, cât şi la drumuri din
beton de ciment;
- este procedeul cel mai rapid pentru descopertarea suprastructurilor
de drumuri;
- tehnologia de lucru este aproape independentă de condiţiile de mediu;
- realizează o suprafață nouă, conform profilului impus;
- reparația este limitată numai la suprafața deteriorată și restricțiile de circulație sunt minime.
- realizează o structură favorabilă pentru legatura între straturi, precum și muchii
perpendiculare și curate, avantajoase pentru legatura între straturi și racordări.

Tabel 1 – Clase dimensionale


CLASE DIMENSIONALE

CLASA COMPACT – CLASA MEDIE – CLASA GREA –


LAPM MINIM LAMP MEDIU LAMP MARE

L = 300… 1000 mm L = 1200… 2000 mm L = 2000… 4500


mm
A = 0… 280 mm A = 0… 300 mm
A = 0… 400 mm
P = 20… 200 kW P = 160… 400 kW
P = 300… 1000
M = 3… 171 kg M = 17… 401 kg kW
M = 41… 501 kg

Tehnologii și utilaje pentru repararea și reabilitarea drumurilor


În general, frezele rutiere, pot fi împărţite, în funcţie de destinaţia lor, grupe principale:
• freze pentru descopertarea îmbrăcăminţilor uzate ale drumurilor şi pentru
nivelarea-profilarea suprafeţei suport a acestora;
• freze pentru stabilizarea pământurilor şi refacerea îmbrăcăminţilor de drumuri de
mai mică importanţă (stabilizatoare rutiere);
• echipamente de frezare integrate în cadrul unor maşini de reciclare la cald sau la
rece a îmbrăcăminţilor de drumuri sau ataşate la utilaje multifuncţionale.
Prin frezare se îndepărtează unul sau mai multe straturi cu defecţiuni, păstrându-se
straturile bune din structura rutieră.
În situaţiile tehnologice principale întâlnite la lucrările de frezare a străzilor rutiere
degradate sunt prezentate în continuare.
Frezarea fină - frezarea în strat subţire, circa 10 mm, a straturilor din beton de ciment, în
scopul măririi rugozităţii stratului de uzură eliminării deteriorărilor mici şi izolate.

Facultatea de Inginerie și Agronomie din Brăila


An IV – U.T.C.
M.C.C.R. – Note de curs
Reparaţii locale - frezarea, pe sectoare izolate, a straturilor asfaltice, 20-60 mm, care
prezintă degradări (gropi) sau fisuri sub formă de fisuri transversale sau longitudinale.
Fisurile în formă de reţea sau transversale apar numai în stratul superior, în timp ce fisurile
longitudinale afectează şi straturile inferioare.
Reparaţii integrale ale îmbrăcăminţilor asfaltice - frezarea îmbrăcăminții bituminoase, 30-
40 mm, atunci când prezintă o uzură şi necesită înlocuirea lor cu mixtură nouă.
Metoda se aplică în special în cazul străzilor din oraşe, al îmbrăcăminţilor de poduri sau al
pasajelor, atunci când stratul suport are capacitate portantă corespunzătoare doreşte ca înălţimea
sistemului rutier să rămână aceeaşi. Materialul se reciclează.
Reparaţii capitale - frezarea întregului pachet de straturi asfaltice.
În prezent peste 20 de firme din diferite ţări produc peste 100 modele şi tipodimensiuni de
freze rutiere, care pot satisface cerinţele a numeroşi şi diverşi beneficiari.
Performanţele tehnologice ale frezelor sunt caracterizate de trei parametri principali de lucru:
viteza de deplasare, lăţimea de frezare şi adâncimea de frezare, care depind, la rândul lor, de natura
materialelor prelucrate şi de condiţiile de încadrare a lucrărilor în restricţiile de spaţiu (spaţii
înguste, spaţii restrânse, spaţii largi).
Ca urmare, frezele rutiere se pot clasifica în funcţie de parametrii constructivi şi tehnologici
principali: lăţimea de frezare L, adâncimea de frezare A, puterea motorului P şi masa maşinii M,
obţinându-se în acest fel modelul LAPM, prezentat în figura 4. După acest model, frezele rutiere
pot fi încadrate în trei clase distincte: clasa „compact", clasa medie şi clasa grea.

Figura 4 – Clasificarea frezelor rutiere

Facultatea de Inginerie și Agronomie din Brăila