Sunteți pe pagina 1din 1

Vasile Alecsandri, reprezentant de seamă al generaţiei de scriitori paşoptişti, de la mijlocul secolului

al XIX-lea, a abordat în creaţia sa o mare varietate de specii literare, scriind poezie, proză şi
dramaturgie, punând, astfel, temelia literaturii române în toate genurile literare.

Alecsandri este primul care adună şi publică producţiile literaturii populare şi creatorul pastelului, ca
specie literară lirică. Garabet lbrăileanu susţinea însă că paginile interesante şi moderne sunt cele de
proză, deşi exista prejudecata că „Alecsandri este mai ales, şi mai înainte de toate, un poet în
versuri”, iar George Călinescu aprecia că proza constituie „cea mai durabilă parte a operei sale”.

Povestirea Balta-Albă a fost scrisă în vara anului 1847, când Alecsandri se afla în această staţiune
balneară, fiind publicată mai întâi în revista „Calendarul pentru români” a lui Gheorghe Asachi, din
Iaşi, în 1848, apoi în revista „România literară” (1855).

Naraţiunea Balta-Albă are ca principală modalitate literară de creaţie motivul străinului, frecvent în
secolul al XVIII-lea mai ales în literatura franceză. Montesquieu în Scrisorile persane şi Voltaire în
Naivul folosesc drept pretext, pentru a realiza o imagine mai sugestivă a societăţii franceze din acel
timp, vizita unor străini, care observă mult mai profund şi mai adevărat aspectele sociale şi istorice
decât oamenii locului, obişnuiţi deja cu imaginile respective, devenite banale pentru ei.

În literatura română, romanul Zodia Cancerului sau Vreme