Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pin de Norfolk
Origine:
După cum arată și numele, această plantă a fost descoperită în
Pacific, în Insula Norfolk, în anul 1793, de sir Joseph Banks.
Frunze:
Au formă de ace cu lungimea de 15 mm care nu înțeapă. La început,
au culoarea verde - pal, iar după un timp verde - închis.
Flori:
Pinul de Norfolk nu produce în ghiveci conuri.
Pământ:
Mraniță de răsadniță nu foarte compactă, la care va fi adăugat
îngrășământ organic.
Îngrășământ:
Pământul va fi fertilizat cu o lingură de îngrășământ granulat retard,
la 20 de litri de apă pe sezon.
Umiditatea aerului:
O dată la 2 zile, ramurile vor fi stropite. Ghiveciul va fi așezat la
distanță de sursele de căldură.
Udare:
Pe durata iernii, o dată pe săptămână. Vara, de 2 - 3 ori săptămânal.
Lumină:
E recomandată o cameră luminoasă pentru dezvoltarea adecvată a
plantei. Pe perioada verii, în intervalul orar 10:00 - 17:00, ghiveciul
nu va fi lăsat să stea în soare.
Minima:
5°C
Maxima:
20°C
Transplantare:
Procesul are loc la 2 ani, în perioada februarie - martie. După ce
planta depăsește 1,20 m înălțime, transplatarea va fi efectuată o
dată la 3 ani.
Dimensiuni:
În natură, poate atinge și 50 - 60 m. În ghiveci, maximum 3 m.
Înmulţire:
Prin semințe, deși sunt greu de găsit. Butășirea este efectuată
numai de specialiști.
Cerinţe specifice:
Căldurile de vară, mai ales cele însoțite de uscăciunea aerului, sunt
dăunătoare plantei. De aceea, în această perioadă, pinul de Norfolk
trebuie ținut la temperatura de 15%. Tulpina trebuie sprijinită cu un
tutore.
Durata de viaţă:
În condiții prielnice, poate trăi câteva zeci de ani.
Sfat
Dacă îngrășământul e bogat în azot, planta va avea multe noduri,
care îi vor afecta silueta. O soluție ar fi înjumătățirea dozelor
recomandate și alegerea de îngrășăminte speciale pentru conifere.